Procuror. Articol de presă. Afectarea reputaţiei profesionale

Comentarii

0

Prin protecţia pe care le-o oferă art. 10 al Convenţiei europene a drepturilor omului, ziariştii nu pot fi scutiţi de obligaţia de a respecta legile penale şi celelalte drepturi garantate de Convenţie.Dreptul la reputaţie figurează printre drepturile garantate de art. 8 din Convenţie, ca element esenţial al dreptului la respectarea vieţii private.Protejarea reputaţiei şi a drepturilor persoanei limitează libertatea de exprimare.

CSM, Plenul CSM Hotărârea nr. 1050 din 8 iunie 2009

într-un cotidian local a apărut un articol în cuprinsul căruia erau prezentate, într-un limbaj agresiv, unele opinii ale jurnalistului în legătură cu activitatea profesională și conduita morală a prim-procurorului S.G. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul G.

Astfel, se făcea referire la: imixtiunea în activitatea altor procurori din subordine, existența unor relații conflictuale între acesta și doi ofițeri de poliție; existența unor legături personale care i-au determinat ascensiunea profesională, precum și exonerarea sa de răspundere pentru faptele de natură penală pe care autorul articolului le-a considerat ca fiind săvârșite de către acesta.

Jurnalistul a susținut că, în calitate de "mare șef", procurorul și-a continuat activitatea infracțională, blocând dosarele penale ale unor persoane care au comis infracțiuni de evaziune fiscală, solicitând sancționarea unui procuror pentru că a dispus trimiterea unui inculpat în judecată și făcând presiuni asupra unui alt procuror din subordine pentru a-l determina să adopte soluții de netrimitere în judecată față de o persoană care mai fusese condamnată anterior.

De asemenea, autorul articolului a mai susținut că procurorul nu avea o bună colaborare cu organele de poliție, întrucât în mai multe cauze a dispus netrimiterea în judecată, ignorând propunerile de întocmire a unor rechizitorii formulate de polițiștii care efectuau cercetările.

Referindu-se la cariera profesională a procurorului, jurnalistul a menționat că acesta a promovat într-o funcție de conducere "pe bani grei, în ciuda notei de 3,76 luată la examen", acuzându-l totodată și de comiterea unor infracțiuni de trafic de influență, favorizarea infractorului și luare de mită.

Față de constatările inspectorilor care au evidențiat faptul că niciunul din aspectele prezentate de jurnalist nu se confirmă, Plenul CSM a constatat că în articolul de presă examinat, autorul nu a redat fapte verificate, ci a prezentat într-un mod tendențios, folosind un limbaj agresiv, propriile sale păreri despre conduita profesională și morală a procurorului.

Ținând cont de principiile deontologice ale profesiei de ziarist ce implică drepturi și obligații, libertăți și responsabilități, precum și de faptul că mass-media are o răspundere morală față de cetățeni și societate deoarece joacă un rol important în ceea ce privește atât formarea atitudinii individuale a cetățeanului, cât și evoluția societății, Plenul a reținut că libertatea de exprimare a ziariștilor nu trebuie confundată cu arbitrariul și tendențiozitatea.

Prin protecția pe care le-o oferă art. 10 al Convenției europene a drepturilor omului, ziariștii nu pot fi scutiți de obligația de a respecta legile penale și celelalte drepturi garantate de Convenție.

Dreptul la reputație figurează printre drepturile garantate de art. 8 din Convenție, ca element esențial al dreptului la respectarea vieții private.

Protejarea reputației și a drepturilor persoanei limitează libertatea de exprimare.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege: