Judecător. Cerere de intervenţie accesorie. Afectarea imparţialităţii şi independenţei profesionale

Comentarii

0

Pe parcursul soluţionării unei cauze având ca obiect partaj bunuri comune, o asociaţie care are drept scop determinarea formelor de corupţie din cadrul instituţiilor de stat, a formulat o cerere de intervenţie accesorie în interesul pârâtului UMI, în cuprinsul căreia sunt analizate şi se fac aprecieri cu privire la probele administrate de acelaşi judecător în dosarul de divorţ – care era soluţionat irevocabil, afirmându-se că hotărârea de divorţ este în contradicţie cu situaţia de fapt. Se mai apreciază în cererea de intervenţie că, în continuare, procesul de partaj nu se judecă în mod corect, că măsurile dispuse de judecător sunt abuzive şi că acest fapt se datorează unor foste relaţii de serviciu între reclamantă şi judecătorul cauzei, funcţiei de vicepreşedinte pe care judecătorul a deţinut-o, împrejurării că tatăl judecătorului este colonel S.R.I., iar mama judecător la tribunal sau împrejurării că judecătorul cauzei este divorţat.S-a constatat că cererea de intervenţie accesorie cuprinde două categorii de afirmaţii, una referitoare la temeinicia şi legalitatea unei hotărâri, la măsurile dispuse de instanţă, şi a doua referitoare la viata privată a judecătorului şi a familiei sale, precum şi la relaţiile magistratului cu una din părţi, ambele categorii de afirmaţii, formulate pe parcursul unei cauze aflate în curs de soluţionare, prin conţinutul lor concret fiind de natură a afecta modul în care judecătorul îşi exercită funcţia, care este supus unei presiuni şi unei încercări mascate de influenţare în favoarea unei părţi, imparţialitatea şi integritatea pe care trebuie să le manifeste în exercitarea profesiei.În consecinţă, cererea de apărare a independenţei profesionale şi a imparţialităţii formulată de judecătorul P a fost apreciată ca fiind întemeiată.

Pe parcursul soluţionării unei cauze având ca obiect partaj bunuri comune, o asociaţie care are drept scop determinarea formelor de corupţie din cadrul instituţiilor de stat, a formulat o cerere de intervenţie accesorie în interesul pârâtului UMI, în cuprinsul căreia sunt analizate şi se fac aprecieri cu privire la probele administrate de acelaşi judecător în dosarul de divorţ – care era soluţionat irevocabil, afirmându-se că hotărârea de divorţ este în contradicţie cu situaţia de fapt. Se mai apreciază în cererea de intervenţie că, în continuare, procesul de partaj nu se judecă în mod corect, că măsurile dispuse de judecător sunt abuzive şi că acest fapt se datorează unor foste relaţii de serviciu între reclamantă şi judecătorul cauzei, funcţiei de vicepreşedinte pe care judecătorul a deţinut-o, împrejurării că tatăl judecătorului este colonel S.R.I., iar mama judecător la tribunal sau împrejurării că judecătorul cauzei este divorţat.S-a constatat că cererea de intervenţie accesorie cuprinde două categorii de afirmaţii, una referitoare la temeinicia şi legalitatea unei hotărâri, la măsurile dispuse de instanţă, şi a doua referitoare la viata privată a judecătorului şi a familiei sale, precum şi la relaţiile magistratului cu una din părţi, ambele categorii de afirmaţii, formulate pe parcursul unei cauze aflate în curs de soluţionare, prin conţinutul lor concret fiind de natură a afecta modul în care judecătorul îşi exercită funcţia, care este supus unei presiuni şi unei încercări mascate de influenţare în favoarea unei părţi, imparţialitatea şi integritatea pe care trebuie să le manifeste în exercitarea profesiei.În consecinţă, cererea de apărare a independenţei profesionale şi a imparţialităţii formulată de judecătorul P a fost apreciată ca fiind întemeiată. CSM, Plenul CSM

Judecătorul P a formulat cerere de apărare a independenței și imparțialității, apreciind că acestea sunt afectate prin conținutul cererii de intervenție accesorie în interesul uneia dintre părți, formulată de Asociația "X" în cadrul unui dosar aflat în curs de soluționare la completul pe care îl prezidează.

Prin hotărârea nr. 482 a Plenului CSM din data de 5.07.2007 a fost admisă cererea de apărare a independenței profesionale și a imparțialității formulată de judecătorul P.

în considerentele acestei hotărâri s-au reținut următoarele:

Dosarul aflat pe rol avea ca obiect acțiunea de partaj bunuri comune formulată de reclamanta UDL împotriva pârâtului UMI. Anterior, același judecător soluționase acțiunea de divorț dintre părți, hotărârea pronunțată fiind definitivă și irevocabilă.

în cadrul dosarului de partaj, aflat în curs de judecată pe rolul judecătorului P, în interesul pârâtului, a fost formulată o cerere de intervenție accesorie de către o asociație care avea drept scop declarat lupta împotriva corupției.

în cuprinsul acestei cereri sunt analizate declarațiile martorilor audiați în procesul de divorț al părților, se aduc argumente în dovedirea contrariului celor afirmate de martorii reclamantei, apreciindu-se că "instanța a reținut în mod nedrept" motivele care au condus la reținerea culpei soțului în desfacerea căsătoriei, precum și faptul că declarațiile martorilor reclamantei sunt false și mincinoase, concluzionându-se că hotărârea pronunțată în procesul de divorț este "în contradicție flagrantă cu situația de fapt".

în aceeași cerere se mai precizează că "în continuare instanța _ încalcă drepturile procesuale ale pârâtului, refuzând să judece procesul de partaj în mod corect", fiind apreciate ca abuzive măsurile dispuse de judecător pe parcursul judecării dosarului, respectiv respingerea cererii reconvenționale pentru că nu s-a achitat taxa de timbru, respingerea cererii de apărare și de înregistrare audio-video a ședinței de judecată, amendarea pârâtului pentru recuzarea cu rea-credință a completului, respingerea de către judecătorul cauzei a cererii de recuzare a tuturor magistraților.

în finalul cererii de intervenție se concluzionează că "aceste numeroase și inimaginabile abuzuri" se datorează unor foste relații de serviciu existente între reclamantă și judecător, precum și funcției de vicepreședinte deținută de judecător. Se mai face referire la faptul că mama judecătorului cauzei este judecător la tribunal, că există indicii că tatăl este colonel S.R.I., iar avocatul părții adverse este un fost judecător militar, precum și la faptul că judecătorul este el însuși divorțat.

Analizând conținutul cererii de intervenție accesorie în interesul unei părți, formulată de asociație pe parcursul soluționării unui dosar, se constată că aceasta cuprinde două categorii de afirmații, una referitoare la temeinicia și legalitatea unei hotărâri, la măsurile dispuse de instanță, și a doua referitoare la viața privată a judecătorului și a familiei sale, precum și la relațiile magistratului cu una dintre părți, ambele categorii de afirmații, formulate pe parcursul unei cauze aflate în curs de soluționare, prin conținutul lor concret fiind de natură a afecta independența și imparțialitatea judecătorului, care este supus unei presiuni și unei încercări mascate de influențare în favoarea unei părți.

Astfel, asociația, a cărei constituire are drept scop determinarea formelor de corupție din cadrul instituțiilor de stat și private și găsirea posibilităților pentru reducerea corupției, nu se poate substitui autorităților în sensul analizării și constatării presupuselor fapte de corupție.

în speță, analizarea probatoriilor administrate de o instanță de judecată și concretizate într-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, exced competenței asociației.

Aprecierea materialului probatoriu administrat într-o cauză, aplicarea legii la situația de fapt reținută sau interpretarea dispozițiilor legale incidente, raționamentul logico-juridic urmărit de judecător, reprezintă atribute esențiale ale actului de judecată, determinând formarea opiniei judecătorului cu privire la temeinicia cererii de chemare în judecată.

Soluțiile pronunțate de instanțele de judecată pot fi analizate ori cenzurate, sub aspectul legalității și temeiniciei lor, pot fi desființate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege, exercitate conform dispozițiilor legale (art. 17 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată și modificată), în caz contrar aducându-se atingere principiului independenței judecătorilor și supunerii lor numai legii, statuat de art. 124 din Constituția României.

în speță, s-a reținut că sentința de divorț la care se face referire, este definitivă și irevocabilă, bucurându-se de autoritate de lucru judecat.

în mod similar, măsurile dispuse de instanță și soluționarea cererilor formulate pe parcursul judecării unei cauze, pot fi cenzurate numai pe calea controlului judiciar (odată cu fondul cauzei sau prin formularea unei cereri de reexaminare).

Prin urmare, orice afirmație categorică în sensul caracterului nedrept al actului de judecată, făcută în fața completului care a judecat procesul cu privire la care se fac afirmațiile și care este învestit în continuare cu judecarea litigiului dintre aceleași părți, are în mod evident intenția de influențare a actului de judecată și este, astfel, de natură a afecta independența și imparțialitatea judecătorului.

în ceea ce privește referirile la viața particulară a judecătorului - respectiv faptul că aceasta este divorțat și deci este incorect să judece un divorț, că mama este judecător, iar tatăl colonel S.R.I., că a avut funcția de vicepreședinte al instanței - se reține că acestea au fost făcute în scopul de a se sugera lipsa de obiectivitate a judecătorului în judecarea cauzei, cu precizarea că toate aceste afirmații, cu excepția celei referitoare la divorț, sunt nereale, mai mult, tatăl judecătorului este decedat din anul 2002, iar menționarea acestui aspect a avut un impact dureros asupra magistratului.

Din discuțiile cu judecătorul a rezultat că nu a fost colegă de serviciu cu reclamanta UDL și că nu a exercitat altă funcție în afara celei de judecător.

S-a apreciat că cererea de intervenție accesorie, prin conținutul său în care se face referire la numeroasele și inimaginabilele abuzuri săvârșite de judecător, abuzuri concretizate sau întemeiate pe afirmațiile arătate anterior, este de natură a aduce atingere modului în care acesta își exercită funcția, independenței, imparțialității și integrității pe care trebuie să le manifeste în exercitarea profesiei, cu atât mai mult cu cât scopul asociației nu este acela de a se substitui instanțelor de judecată și de a analiza materialul probatoriu administrat, legalitatea și temeinicia unei hotărâri (care se pot verifica și cenzura numai pe calea controlului judiciar de către instanța ierarhic superioară), iar afirmațiile referitoare la viața privată a judecătorului și la presupusele relații cu părțile trebuie făcute cu responsabilitate și cu conștientizarea consecințelor unor astfel de aprecieri.

Afirmațiile de natura celor arătate, făcute de o asociație care are ca scop declarat lupta împotriva corupției, au un alt impact față de afirmații de același gen, făcute de părți pe parcursul soluționării procesului. Dacă părților, având în vedere interesul personal și implicarea dintr-o cauză, iar, de cele mai multe ori, și lipsa de pregătire juridică, li se poate scuza un astfel de comportament, unei asociații, care are drept scop esențial semnalarea faptelor de corupție, trebuie să i se pretindă desfășurarea activității cu respectarea principiilor care guvernează activitatea de judecată. Semnalarea unor fapte de corupție trebuie să fie adresată autorităților competente să efectueze verificări, iar până la dovedirea acestora, astfel de fapte sunt numai presupuse, fără a se putea face afirmații cu privire la existența lor certă.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege: