Judecători. Afirmaţii făcute de un magistrat cu ocazia discuţiilor purtate în cadrul unui seminar, redate într-un articol de presă. Afectarea reputaţiei profesionale

Comentarii

0

Afirmaţiile cu caracter general din cuprinsul articolului, întărite de pretinse citate din prelegerea judecătorului Z – care se referă la faptul că „sistemul din justiţie e o încrengătură de relaţii care începe de la grefieri, îi include pe avocaţi şi ajunge până la magistraţi”, la faptul că „în cercurile justiţiei se ştiu foarte bine tarifele care sunt necesare pentru a se trânti o sentinţă”, menţionarea unei tentative de mituire la adresa domnului Z, susţinându-se că un procuror a primit o anumită sumă, care era destinată judecătorului, în scopul influenţării soluţiei pe care urma să o pronunţe, precum şi precizarea că magistratul deţine probe pentru a dovedi afirmaţiile sale, ca urmare a faptului că a avut acces la rapoartele SIPA în perioada în care a fost consilierul Ministrului Justiţiei – sunt de natură a leza reputaţia profesională a tuturor judecătorilor şi procurorilor.Deşi în cuprinsul cererii se solicită apărarea reputaţiei justiţiei ca instituţie, raportat la dispoziţiile art. 1 şi art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, şi art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, astfel că în virtutea dispoziţiilor citate nu poate fi vorba despre apărarea reputaţiei justiţiei ca instituţie, ci doar de apărarea independenţei justiţiei.

Afirmaţiile cu caracter general din cuprinsul articolului, întărite de pretinse citate din prelegerea judecătorului Z – care se referă la faptul că „sistemul din justiţie e o încrengătură de relaţii care începe de la grefieri, îi include pe avocaţi şi ajunge până la magistraţi”, la faptul că „în cercurile justiţiei se ştiu foarte bine tarifele care sunt necesare pentru a se trânti o sentinţă”, menţionarea unei tentative de mituire la adresa domnului Z, susţinându-se că un procuror a primit o anumită sumă, care era destinată judecătorului, în scopul influenţării soluţiei pe care urma să o pronunţe, precum şi precizarea că magistratul deţine probe pentru a dovedi afirmaţiile sale, ca urmare a faptului că a avut acces la rapoartele SIPA în perioada în care a fost consilierul Ministrului Justiţiei – sunt de natură a leza reputaţia profesională a tuturor judecătorilor şi procurorilor.Deşi în cuprinsul cererii se solicită apărarea reputaţiei justiţiei ca instituţie, raportat la dispoziţiile art. 1 şi art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, şi art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată şi modificată, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, astfel că în virtutea dispoziţiilor citate nu poate fi vorba despre apărarea reputaţiei justiţiei ca instituţie, ci doar de apărarea independenţei justiţiei. CSM, Plenul CSM

Prin cererea înregistrată la Consiliul Superior al Magistraturii la data de 26.10.2007, magistrați din cadrul Curții de Apel X au solicitat apărarea reputației justiției ca instituție și a fiecărui judecător față de afirmațiile judecătorului Z expuse în articolul «Justiția: "încrengătura" de corupți», apărut într-o publicație locală, în data de 24 octombrie 2007.

Magistrații semnatari ai cererii de apărare a reputației, au arătat că sunt profund lezați de afirmațiile colegului lor, dar că articolul produce consecințe la fel de grave chiar dacă se dovedește, în urma cercetărilor, faptul că judecătorul citat în articol nu a făcut acele afirmații, solicitând să se stabilească dacă sunt reale afirmațiile jurnalistului. Judecătorii menționați consideră că, față de conținutul articolului, se impune apărarea reputației justiției ca instituție, precum și a fiecărui judecător în parte, apreciind că afirmațiile prezentate în articolul respectiv au un impact negativ asupra credibilității justiției. Efectul negativ este cu atât mai grav, cu cât sunt blamați nu numai magistrații, cât și ceilalți participanți la realizarea procedurilor judiciare (grefieri, avocați, polițiști etc.).

Grefieri din cadrul Curții de Apel X și Tribunalului X au formulat cereri de apărare a reputației profesionale, apreciind că sunt parte a sistemului judiciar și că prin articolul menționat sunt de asemenea prejudiciați.

Prin Hotărârea nr. 71 din data de 24.01.2008, Plenul CSM a admis cererea de apărarea a reputației profesionale formulată de domnii judecătorii din cadrul Curții de Apel X, reținând următoarele:

în articolul publicat în cotidianul local din data de 24.10.2007, intitulat «Justiția: "încrengătura" de corupți» sunt prezentate pe scurt afirmațiile domnului judecător Z, la sesiunea de toamnă a cursului pentru ziariști, ținut de o asociație pentru apărarea drepturilor omului în perioada 19-21 octombrie 2007, în stațiunea B.

Articolul semnat de ziaristul MB este prezentat pe scurt în chenarul din partea introductivă: "Că e corupție în țară, nu este un secret. Că se dau bani pentru sentințe favorabile în justiție, o spun mulți. Când o spune fostul consilier al ministrului Justiției, Z, parcă te ia cu fiori. Acesta susține că sistemul din justiție e o încrengătură de relații care începe de la grefieri, îi include pe avocați și ajunge până la magistrați".

în cuprinsul articolului se precizează din nou faptul că judecătorul a afirmat că "sistemul din justiție e o încrengătură de relații care începe de la grefieri, îi include pe avocați și ajunge până la magistrați", că "în cercurile justiției se știu foarte bine tarifele care sunt necesare pentru a se trânti o sentință". Se mai menționează faptul că judecătorul a afirmat că a fost el însuși vizat de o tentativă de mituire, susținându-se că un procuror a primit suma de 200.000.000 lei vechi, care erau destinați domnului Z, în scopul influențării soluției pe care urma să o pronunțe. în articol se susține că magistratul deține probe pentru a dovedi afirmațiile sale, ca urmare a faptului că a avut acces la rapoartele SIPA în perioada în care a fost consilierul ministrului Justiției.

Autorul articolului precizează și faptul că judecătorul acuză Consiliul Superior al Magistraturii de faptul că strânge date despre conduita magistraților, că se transformă în serviciul de informații al magistraturii și "se infiltrează în cariera noastră influențând activitatea comisiei de evaluare".

în finalul acestui articol, ziaristul îl citează pe judecător și concluzionează că "magistrați corupți sunt peste tot în țară", acest obicei fiind însă mai răspândit în sudul țării.

După publicarea acestui articol și după formularea cererii de apărare a reputației profesionale, într-un alt cotidian, din data de 26.10.2007, a fost publicat un interviu al domnului judecător Z, în care se afirmă că "la mijloc este o neînțelegere", că afirmațiile sale nu se refereau la instanțe sau parchete din localitatea X, "am specificat clar acest lucru", susținând că aspectele prezentate la acel seminar au fost doar o chestiune științifică și teoretică cu privire la punctele slabe din sistemul juridic, iar exemplele oferite erau cele relatate de mass-media.

în numărul 50 al unui săptămânal (30.10.2007 - 5.11.2007), la solicitarea domnului judecător, au fost publicate precizări în care se subliniază că expunerea din cadrul seminarului e bazată pe un studiu științific și nu are legătură cu activitatea pe care a desfășurat-o ca și consilier al ministrului Justiției, fiind prezentate numai posibilități teoretice de denaturare a scopului justiției, cu identificarea sectoarelor vulnerabile din sistem. Magistratul precizează că exemplele date se refereau la cazuri de magistrați cercetați pentru acte de corupție mediatizate în anul 2006, la cazul de la P, precum și la un caz care-l privea personal și care era anterior transferului său la Judecătoria X.

în punctul de vedere prezentat de domnul judecător Z s-a menționat că prelegerea susținută nu era destinată publicului, că este vorba despre un demers științific, că despre fenomenul corupției din justiție trebuie discutat deschis, mai ales că sunt cazuri intens mediatizate de magistrați cercetați pentru acte de corupție. Judecătorul apreciază că în articol nu sunt reproduse afirmațiile sale.

Cu ocazia discuțiilor purtate cu judecătorul Z, la sediul Curții de Apel X, acesta a precizat expres faptul că are înregistrarea prelegerii prezentate la acel seminar, dar a menționat că nu înțelege să o prezinte inspectorilor, apreciind că în această fază sunt suficiente lămuririle oferite.

Pentru a se stabili dacă afirmațiile ziaristului, referitoare la aspectele prezentate de domnul judecător la acel seminar, sunt reale, au fost ascultați la sediul Curții de Apel X o parte din ziariștii participanți la seminar, autorul articolului, iar la solicitarea domnului judecător au fost ascultați organizatorii seminarului.

Autorul articolului «Justiția: "încrengătura" de corupți», MB, a precizat că citatele atribuite domnului judecător au fost "recompuse din memorie și este foarte posibil ca să fi fost redate inexact, păstrând în esență sensul". Ziaristul a menționat verbal faptul că a înțeles, din afirmațiile domnului judecător și din exemplele personale oferite, că este vorba despre magistrați din localitatea X, dar a refuzat să consemneze în scris acest aspect, motivând că nu știe ce efecte pot avea aceste afirmații asupra carierei domnului judecător. Totodată, a precizat că nu a participat de la început la prelegerea domnului judecător, fapt menționat și de ceilalți ziariști, motiv pentru care nu cunoaște toate afirmațiile făcute de acesta.

Din înregistrarea prelegerii domnului judecător Z rezultă că discursul se dorește o analiză a fenomenului corupției în sistemul judiciar român, fiind prezentate pârghiile (în viziunea autorului), care favorizează corupția și făcându-se referire la cazuri de corupție mediatizate, aflate în curs de cercetare sau de judecată și la cazuri concrete prezentate ca fiind din "experiența personală" a domnului judecător. S-a constatat că au fost prezentate la acel seminar o serie de exemple concrete, în susținerea afirmațiilor despre "vulnerabilitățile" sistemului la fenomenul de corupție. Această modalitate de prezentare, folosită de domnul judecător, explică percepția diferită a ziariștilor prezenți asupra mesajului transmis prin discurs.

Deși domnul judecător a susținut că la acel seminar a prezentat un studiu științific, tehnica oratorică utilizată și faptul că nu a fost indicată sursa informațiilor pe care le-a folosit acesta la întocmirea studiului, a permis ziariștilor să speculeze informațiile furnizate, iar domnul MB a prezentat în articol un rezumat al acelui discurs din perspectivă proprie.

La audierea prelegerii înregistrate se conturează impresia că exemplele citate sunt cazuri concrete, că opinia judecătorului este aceea că în sistemul juridic există corupție la nivel generalizat. Această impresie este întărită și de ponderea exemplelor date din propria experiență, de folosirea în discurs, cel mai frecvent, a timpului prezent, fără a se sublinia caracterul ipotetic al afirmațiilor. Despre caracterul teoretic al prezentării se face vorbire doar tangențial, la finalul prelegerii, când se precizează: "Asta a fost ceea ce am vrut eu să vă spun despre corupția în justiție. Nu că ar exista! Teoretic, este posibil. Eu v-am prezentat sistemul, vulnerabilitățile din sistem mai exact".

Așa cum se desprinde din cuprinsul articolului, calitățile de judecător și de fost consilier al ministrului Justiției (declinate de domnul Z la începutul prelegerii), sunt de natură să sporească gradul de credibilitate și impactul afirmațiilor asupra audienței.

Afirmațiile cu caracter general din cuprinsul articolului, întărite de pretinse citate din prelegerea judecătorului - care se referă la faptul că "sistemul din justiție e o încrengătură de relații care începe de la grefieri, îi include pe avocați și ajunge până la magistrați", la faptul că "în cercurile justiției se știu foarte bine tarifele care sunt necesare pentru a se trânti o sentință", menționarea unei tentative de mituire la adresa domnului Z, susținându-se că un procuror a primit suma de 200.000.000 lei vechi, care erau destinați judecătorului, în scopul influențării soluției pe care urma să o pronunțe, precum și precizarea că magistratul deține probe pentru a dovedi afirmațiile sale, ca urmare a faptului că a avut acces la rapoartele SIPA în perioada în care a fost consilierul ministrului Justiției - sunt de natură a leza reputația profesională a tuturor judecătorilor și procurorilor.

Susținerea domnului judecător Z, în sensul că nu a făcut referire la magistrații din localitatea X, nu are relevanță, deoarece acuzațiile prezentate în articol vizează întregul corp de magistrați, iar de acest articol au aflat doar magistrații din localitatea X, fiind vorba de un ziar ce se distribuie la nivel local.

în aceeași ordine de idei, faptul că nu toți judecătorii Curții de Apel X au solicitat apărarea reputației, precum și faptul că judecătorii din cadrul Tribunalului X și cei de la Judecătoria X nu au formulat o cerere de apărare a reputației, nu pot produce efecte asupra cererii de apărare a reputației formulată de ceilalți, fiind vorba despre percepția și opțiunea fiecărei persoane.

Deși în cuprinsul cererii se solicită apărarea reputației justiției ca instituție, raportat la dispozițiile art. 1 și art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, și art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și modificată, Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției, astfel că în virtutea dispozițiilor citate nu poate fi vorba despre apărarea reputației justiției ca instituție, ci doar de apărarea independenței justiției.

în legătură cu cererea formulată de grefieri, față de dispozițiile art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, s-a apreciat că nu există un temei legal pentru a se da curs unei asemenea solicitări, în condițiile în care textul legal face referire doar la judecători și procurori.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege: