Procuror. Articol de presă. Afectarea reputaţiei profesionale

Comentarii

0

În cuprinsul unui articol de presă publicat într-un cotidian central, au fost făcute aprecieri cu privire la faptul că procurorul, deşi a fost în posesia unor probe concludente într-un dosar pe care îl instrumenta, nu a dorit să afle adevărul datorită „forţei politice şi cea a banului”, fiind „sponsorizată” alături de un ofiţer de poliţie de către un învinuit cercetat în cauză.

CSM, Plenul CSM Hotărârea nr. 188 din 6 martie 2008

Procurorul P.D. de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial H, a solicitat apărarea reputației profesionale motivând că afirmațiile denigratoare la adresa sa susținute inițial de prefectul județului într-o conferință de presă, preluate în mass-media, sunt de natură să-i afecteze reputația profesională.

Deși procurorul a fost ținta mai multor campanii de presă în cotidienele locale și într-un cotidian central, s-a reținut că pot face obiectul analizei numai articole publicate în cotidianul central, întrucât în celelalte cazuri nu s-au făcut referiri exprese la procuror.

în urma verificărilor efectuate, s-au reținut următoarele:

La data de 9 martie 2006 Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate a sesizat DIICOT - Biroul Teritorial H în legătură cu activitatea infracțională desfășurată de mai multe persoane, printre care și cea nominalizată în articolul de presă ca fiind beneficiara atitudinii de pasivitate a procurorului în ceea ce privește administrarea de probe.

Urmărirea penală în această cauză a fost efectuată de procurorul P.D. împreună cu un alt coleg.

Prin rechizitoriul din data de 21 septembrie 2007, procurorii au dispus trimiterea în judecată a unui număr de 49 inculpați reținând că, din anul 2004 au inițiat, constituit, aderat sau sprijinit două grupuri infracționale organizate, care aveau ca scop comiterea de sustrageri de piese, fier vechi sau metale neferoase din incinta unei societăți comerciale.

Prin același rechizitoriu, procurorii au dispus scoaterea de sub urmărire penală a unui învinuit pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 din Legea nr. 143/2000 și disjungerea cauzei cu privire la mai multe persoane, printre care și învinuitul sus-menționat pentru continuarea cercetărilor sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003,art. 26 raportat la art. 208-209 C.pen., art. 215¹C.pen. și evaziune fiscală.

Cu privire la acuzațiile aduse în presă procurorului P.D., verificările au stabilit că, la baza acestora au stat o parte din afirmațiile prefectului municipiului, făcute într-o conferință de presă.

Acesta l-a avertizat pe procuror și pe un comisar de poliție, imediat după arestarea unor inculpați, să continue ancheta pentru a prinde și "peștii mari", lăsând să se înțeleagă atitudinea părtinitoare a anchetatorilor.

Pretinsa sponsorizare a procurorului P.D. și a comisarului de poliție de către unul dintre învinuiții cercetați în cauză, este lipsită de suport probator.

Faptul că, prin rechizitoriul din data de 21 septembrie 2007, procurorii au dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 din Legea nr. 143/2000, disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor față de acesta sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003,art. 26 raportat la art. 208-209 C.pen., art. 215¹C.pen. și evaziune fiscală, nu este de natură a crea dubii cu privire la imparțialitatea anchetatorilor care, potrivit art. 64 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată și modificată, sunt independenți în adoptarea soluțiilor.

Față de cele expuse, Plenul CSM a apreciat că cererea de apărare a reputației profesionale de procurorul P.D. este justificată, întrucât articolele publicate în cotidianul central în perioada în care cercetările din dosarul penal se apropiau de final, au fost de natură a afecta reputația profesională a procurorului.

Reputația profesională este o consecință a integrității morale și profesionale de care trebuie să dea dovadă fiecare procuror și include atitudinea de ansamblu pe care magistratul o adoptă în relațiile de serviciu.

De asemenea, reputația profesională reprezintă părerea pe care magistratul o creează în conștiința colectivă, despre modul în care își exercită profesia (prin modul cum efectuează ancheta, prin soluțiile dispuse, motivările acestora etc.).

Reputația profesională este strâns legată de independența, imparțialitatea și integritatea pe care trebuie să le manifeste fiecare procuror în exercitarea profesiei.

în articolele de presă menționate s-au făcut afirmații care nu corespund realității, punându-se sub semnul întrebării, nefondat, competența profesională a procurorului P.D.

Din cuprinsul articolelor se induce ideea că procurorul nu ar fi procedat conform dispozițiilor legale referitoare la aflarea adevărului (conform art. 3 C.proc.pen.) și la lămurirea cauzei sub toate aspectele (conform art. 62 C.proc.pen.).

Articolele au fost de natură să creeze nefondat, opiniei publice impresia că procurorul a creat o situație favorabilă unuia din învinuiți și nu a efectuat cercetări față de "peștii mari", respectiv persoane cu funcții de conducere în diferite firme și partide.

Cele consemnate în articole nu corespund realității, fiind de natură să aducă atingere demnității funcției de magistrat.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege: