Procuror. Articol de presă. Afectarea reputaţiei profesionale

Comentarii

0

Reputaţia profesională este o consecinţă a integrităţii morale şi profesionale de care trebuie să dea dovadă fiecare procuror, incluzând atitudinea de ansamblu adoptată în relaţiile de serviciu. Aceasta reprezintă, totodată, opinia referitoare la modul şi aptitudinile pentru exercitarea profesiei pe care magistratul o creează în conştiinţa colectivă. În măsura în care încrederea societăţii în existenţa acestor trăsături este afectată, iar părerea publică devine nefavorabilă, lipsa de credibilitate a magistratului are drept consecinţă ştirbirea reputaţiei profesionale.

CSM, Plenul CSM Hotărârea nr. 295 din 27 martie 2008

Presa locală a relatat faptul că un justițiabil, nemulțumit de modul de soluționare a dosarelor penale în care avea calitatea de parte, a ales să protesteze prin aruncarea în geamurile de la sediul parchetului a unor borcane în care se aflau materii fecale.

Autorul articolelor de presă a comentat incidentul în termeni defăimători atât la adresa instituției, cât și a procurorilor care se aflau în birourile ce au constituit ținta atacului.

De asemenea, a susținut, în mod nereal, că gestul justițiabilului a fost determinat de faptul că soluționarea dosarelor sale era tergiversată.

în cuprinsul articolului a fost menționat numele procurorului L.S. care nu avea în lucru dosarele în discuție.

în concret, în debutul articolului, folosind un ton ironic, autorul a insinuat că evenimentul a avut o dublă semnificație, la propriu și la figurat, în sensul că "oricine trece pragul parchetului, de la ușă nu-i miroase a bine". în continuare, a precizat semnificația la propriu, susținând că la data 24 aprilie 2007 "la propriu, în biroul procurorului, purtătorul de cuvânt al parchetului local mirosea îngrozitor", după care a relatat amănunțit faptele folosind un ton ironic, insinuant și tendențios.

Astfel, autorul articolului a făcut cunoscut opiniei publice că biroul procurorului a fost "Ținta unui atac reușit cu un borcan plin cu materii fecale care a făcut țăndări geamul termopan și a explodat înăuntru împroșcând cu mizerie umană procurorul, o grefieră și un polițist (atins de o schijă la arcadă), mobilierul, calculatoarele, dosarele. Deflagrația a împuțit tot parchetul local".

Referitor la procurorul D.S., autorul articolului a relatat că acesta, surprins de zgomotul produs de primul borcan, în timp ce se uita pe fereastră pentru a-și da seama de sursa acestuia, din instinct "s-a ferit înainte să-l atingă proiectilul aruncat în geamul său".

Ca o justificare a gestului justițiabilului, jurnalistul a susținut că "s-a constatat că atacatorul care a apucat să-și facă damblaua este un client vechi al procurorilor, pe care tot îi amenință de vreo trei ani că-i tărăgănează problemele", fără a se da date concrete asupra modalității în care s-a făcut această constatare.

în finalul articolului, a mai precizat că "măsura imediată a acestui incident de rahat a fost plantarea unui jandarm și la intrarea din spate a Parchetului".

Cei doi procurori menționați de jurnalist au apreciat că apariția articolului de presă a fost de natură să le afecteze rezultatul muncii depuse pentru a-și crea o reputație profesională prin evidențierea abilităților și realizărilor care îi individualizau în mod pozitiv în fața opiniei publice.

Analizând cererea, Plenul CSM a apreciat-o ca fiind întemeiată, reținând următoarele:

Reputația profesională este o consecință a integrității morale și profesionale de care trebuie să dea dovadă fiecare procuror, incluzând atitudinea de ansamblu adoptată în relațiile de serviciu. Aceasta reprezintă, totodată, opinia referitoare la modul și aptitudinile pentru exercitarea profesiei pe care magistratul o creează în conștiința colectivă. în măsura în care încrederea societății în existența acestor trăsături este afectată, iar părerea publică devine nefavorabilă, lipsa de credibilitate a magistratului are drept consecință știrbirea reputației profesionale.

Referitor la articolul de presă la care se făcea trimitere în cererea de apărare a reputației, s-a reținut că, prin modalitatea tendențioasă de prezentare a faptelor și prin conținutul defăimător, realizat de expunerea unor fapte nereale, informațiile din cuprinsul acestuia sunt prejudiciabile și nejustificate.

Opiniile exprimate de jurnalist au fost de natură să afecteze dreptul la imagine și, prin aceasta, reputația profesională a procurorilor, cei doi fiind expuși unei situații nedemne, susceptibilă de a altera încrederea cetățenilor în reputația și autoritatea lor profesională.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege: