Modificarea repetată a planificării de permanenţă prin hotărâri ale colegiului de conducere
| Comentarii |
|
Modificarea planificării de permanenţă a judecătorilor, dispusă în mod repetat de colegiul de conducere al unei instanţe, nu reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 98 alin. (6) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, deoarece hotărârile colegiului de conducere au fost motivate de condiţiile obiective existente în instanţă, fiind întemeiate pe dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.S-a reţinut astfel că, în aplicarea dispoziţiilor art. 22 alin. (1) şi alin. (2) lit. d), respectiv art. 98 alin. (6) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, membrii colegiului de conducere au avut în vedere exclusiv motive de natură obiectivă care impuneau înlocuirea judecătorilor desemnaţi să asigure permanenţa în şedinţele de judecată, că această măsură a avut caracter excepţional, chiar dacă repetat, determinat de numărul redus al judecătorilor în cadrul instanţei, de necesitatea îndeplinirii şi a altor atribuţii administrative de către preşedintele instanţei sau de intervenirea unor situaţii legate de efectuarea unor concedii medicale.
CSM, Comisia de disciplină pentru judecători Rezoluţia nr. 207/CDJ din 3 iulie 2009
Inspectorii judiciari desemnați să efectueze verificările la instanțele din raza unei curți de apel au sesizat Comisia de disciplină pentru judecători cu privire la încălcarea dispozițiilor legale și regulamentare privitoare la repartizarea aleatorie a cauzelor, constatate la nivelul unei judecătorii.
Astfel, echipa de inspectori a reținut că prin hotărârile colegiului de conducere al instanței, în mod repetat, se deroga de la regula conform căreia, în caz de absență, compunerea completului se realizează prin participarea judecătorilor din planificarea de permanență, întocmită semestrial, ceea ce contravine dispozițiilor art. 98 alin. (6) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
Prin rezoluția din data de 3.07.2009, în temeiul art. 46 alin. (12) din Legea nr. 317/2004, republicată și modificată, s-a dispus clasarea cauzei față de 3 judecători, în calitate de membri ai colegiului de conducere din cadrul judecătoriei, sub aspectul săvârșirii abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. m) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Pentru a dispune soluția de clasare cu privire la judecătorii care au compus colegiul de conducere al instanței, Comisia de disciplină a reținut următoarele:
La judecătoria respectivă, colegiul de conducere al instanței este compus din președintele instanței și alți doi judecători.
Prin hotărârea colegiului de conducere nr. 2 din 7 ianuarie 2009 s-a stabilit ca în ședința de judecată din data de 7 ianuarie 2009, în locul completului titular, respectiv C3, care se afla în concediu medical în perioada 7-8 ianuarie 2009, să intre completul de judecată C1, motivându-se prin aceea că judecătorul care era de permanență la data respectivă, are două ședințe de judecată în săptămâna 5-9 ianuarie 2009, respectiv în datele de 6 și 8 ianuarie, în locul completului C2.
De asemenea, prin hotărârea colegiului de conducere nr. 3 din 20 ianuarie 2009 s-a dispus ca în ședința de judecată din data de 21 ianuarie 2009, în locul titularului completului C5 care a fost învoit pentru ziua respectivă, în cauzele cu arestați, să participe completul de judecată C3, cu motivarea că judecătorul de permanență nu soluționează cauze cu arestați.
Aceeași modalitate de înlocuire a titularilor completelor de judecată a fost aplicată și prin hotărârea colegiului de conducere nr. 4 din 21 ianuarie 2009, cu referire la ședința de judecată din data de 21 ianuarie 2009, a completului de judecată C1, care se afla în concediu de odihnă, în perioada 21 ianuarie 2009 - 9 februarie 2009, pentru cauzele cu arestați, și cu privire la ședința de judecată din data de 23 ianuarie 2009 a completului C1, pentru care s-a stabilit să intre completul de judecată C4, dat fiind faptul că judecătorul de permanență participa la o ședință de bilanț.
în continuare, prin hotărârea colegiului de conducere nr. 9 din data de 18 februarie 2009, s-a stabilit ca la data de 18 februarie 2009, în locul titularului completului C1, care se afla în concediu de odihnă, în cauzele cu arestați, să intre completul C3, motivat de faptul că judecătorul de permanență nu soluționează cauze cu arestați, iar în ședința din data de 20 februarie 2009, în locul completului titular C 2, să intre completul C4, deoarece judecătorul de permanență participă la ședința de bilanț a curții de apel.
Prin hotărârea colegiului de conducere nr. 10 din data de 6 martie 2009, s-a dispus ca în ședința de judecată din data de 10 martie 2009, în locul completului titular C5, care se afla în concediu medical, să intre doi judecători care nu figurau, pentru data respectivă, în planificarea de permanență.
Tot astfel, prin hotărârea colegiului de conducere nr. 12 din 17 martie 2009, s-a stabilit ca, în locul completului titular C1, să intre două complete, deoarece judecătorul de permanență are un volum mare de dosare în ședința de judecată din data de 20 martie 2009, situația fiind similară și cu referire la ședința de judecată din data de 23 martie 2009, când în locul completului titular s-a dispus să intre alți doi judecători, deși în planificarea de permanență era desemnat un alt judecător.
în mod similar s-a procedat și prin hotărârea colegiului de conducere nr. 14 din 25 martie 2009 cu privire la ședința de judecată din 27.03.2009.
în fine, prin hotărârea colegiului de conducere nr. 15 din 31 martie 2009 o procedură similară a fost aplicată cu referire la ședința de judecată din data de 1 aprilie 2009, stabilindu-se ca în locul completului titular C1 să intre completul C3, motivat de faptul că judecătorul de permanență nu are în competență să judece cauze cu arestați, iar cu privire la ședința de judecată din data de 3 aprilie 2009, când în locul titularului completului lipsă s-a dispus participarea a două complete, deoarece judecătorul de permanență are un volum mare de dosare, fiind și de serviciu la permanență în ziua respectivă.
Potrivit art. 98 alin. (6) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, în caz de absență, compunerea completului de judecată se va realiza prin participarea judecătorilor din planificarea de permanență, desemnați potrivit alin. (4) și (5), întocmindu-se în acest sens un proces-verbal.
Atribuția sus-menționată se înscrie în categoria măsurilor prin care se asigură respectarea dispozițiilor referitoare la distribuirea aleatorie a cauzelor și se coroborează cu prevederile art. 22 alin. (2) lit. d) din același regulament, în conformitate cu care colegiul de conducere aprobă, în mod excepțional, schimbarea membrilor completelor de judecată, în cazurile în care, din motive obiective, se impune aceasta.
Totodată, în temeiul art. 22 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, colegiul de conducere dezbate problemele generale de conducere a instanței și adoptă hotărâri menite să asigure buna organizare și funcționare a acesteia.
Situația de fapt expusă relevă faptul că, prin hotărâri ale colegiului de conducere, s-a procedat la înlocuirea, în mai multe situații, a titularilor completelor de judecată cu alți judecători ai instanței, care însă nu erau prevăzuți în planificarea de permanență, astfel cum impun dispozițiile legale sus menționate.
Motivele pentru care s-a procedat în acest mod sunt expuse în cuprinsul hotărârilor colegiului de conducere și sunt reluate în declarațiile judecătorilor date pe parcursul cercetării prealabile.
Din analiza hotărârilor luate de organul colegial, reiese că dispozițiile de înlocuire a judecătorilor titulari au fost justificate prin invocarea unor cauze diferite, astfel:
- participarea judecătorului de la permanență la alte două ședințe în respectiva săptămână, ceea ce ar fi condus la totalizarea unui număr de 3 ședințe într-o singură săptămână;
- judecătorul desemnat să asigure permanența nu era specializat în soluționarea cauzelor cu arestați, astfel că se impunea înlocuirea sa;
- judecătorul din planificarea de permanență nu se afla în instanță, fiind desemnat să participe la ședințele de bilanț ale instanțelor superioare;
- judecătorul desemnat să asigure permanența se afla în concediu medical;
- judecătorul planificat la permanență avea un volum de activitate care justifica înlocuirea sa cu un alt judecător.
Din cuprinsul declarațiilor date de cei trei judecători care intră în componența colegiului de conducere al judecătoriei a rezultat că s-a procedat în această modalitate, în mod excepțional, pentru buna funcționare a instanței, pentru a se evita situațiile de aglomerare a judecătorului de permanență, care ar fi trebuit să intre în mai multe ședințe de judecată și nu ar fi avut timpul material pentru studiul ședinței de judecată.
în mod unanim, membrii colegiului de conducere au precizat că printr-un raport anterior al Inspecției Judiciare s-a reținut acest aspect și nu au fost formulate recomandări sau observații, în sensul că nu au procedat corect.
Verificând caracterul justificativ al cauzelor invocate de judecători, Comisia de disciplină a constatat că măsurile luate se analizează, din punctul de vedere al membrilor colegiului de conducere, prin raportare la situația obiectivă a instanței de la momentul dispunerii lor.
Astfel, în cazul în care judecătorul desemnat să asigure permanența se afla în concediu medical, nu era specializat în soluționarea cauzelor repartizate pe completul titularului, era desemnat să participe la ședințele de bilanț sau totaliza, prin asigurarea permanenței, un număr de 3 ședințe de judecată în respectiva săptămână, în mod obiectiv s-a apreciat că acest gen de situații are un caracter excepțional, impunându-se identificarea unor alte soluții de natură a asigura desfășurarea, cu celeritate și în condiții de eficiență, a ședințelor de judecată.
Soluțiile identificate de colegiul de conducere, și anume înlocuirea judecătorului desemnat la permanență, au avut rolul, pe de o parte, de a gestiona din punct de vedere administrativ situația creată și de a dispune măsurile necesare desfășurării activității de judecată - în cazul concediilor medicale sau a lipsei judecătorului desemnat să participe la ședințele de bilanț, iar pe de altă parte, de a asigura condițiile specifice, de eficiență, în raport de volumul de activitate al unui judecător comparativ cu ceilalți - în cazul judecătorului care totaliza, prin asigurarea permanenței, un număr de 3 ședințe de judecată într-o singură săptămână.
Tot astfel, cu referire la președintele instanței, prin hotărâri ale colegiului de conducere, s-a dispus înlocuirea sa cu motivarea că în respectiva săptămână totalizează un volum însemnat de activitate.
Și într-o asemenea situație, deciziile colegiului de conducere își găsesc acoperire, dacă se are în vedere faptul că respectivul judecător, pe lângă participarea la ședințele de judecată și asigurarea permanenței, îndeplinește funcția de președinte al instanței, ceea ce reclamă un plus de atribuții administrative ce îi revin în virtutea calității deținute.
în acest context, Comisia de disciplină a apreciat că hotărârile colegiului de conducere sunt motivate prin prisma condițiilor obiective existente la nivelul instanței, acestea având la bază principiul edictat de prevederile art. 22 alin. (1) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, în conformitate cu care acest organism colegial adoptă hotărâri menite să asigure buna organizare și funcționare a instanței.
Din analiza motivelor obiective avute în vedere de membrii colegiului de conducere și expuse în cele ce preced, se constată că factorul determinant în luarea acestor măsuri este dat de modalitatea concretă de întocmire a planificării de permanență.
Așadar, stabilirea unui singur judecător care, pe parcursul unei săptămâni, asigură permanența tuturor celorlalte complete de judecată, este de natură a crea situații dintre cele enumerate.
în aceste condiții, este inevitabil ca în lipsa unuia sau a doi titulari de complete, într-o săptămână, judecătorul de permanență să nu fie pus în situația de a participa la 2 sau 3 ședințe (în una dintre ședințe având chiar el calitatea de titular) ori, în calitate de președinte al instanței, să nu constate că se află în imposibilitatea de a-și îndeplini corespunzător atât atribuțiile de conducere, cât și pe cele de titular de complet și în plus pe cele de titular al completului de permanență.
O soluție în vederea evitării unora dintre situațiile menționate ar constitui-o adoptarea unei alte modalități de întocmire a planificării de permanență, respectiv prin desemnarea a câte unui singur judecător pentru fiecare zi a săptămânii.
Cu toate acestea, și o asemenea modalitate trebuie analizată prin raportare la specificul instanței de judecată, pentru a se stabili în ce măsură are caracter viabil, deoarece la nivelul judecătoriei funcționau, la data efectuării verificărilor, numai 5 judecători. Or, desemnarea câte unui singur judecător pentru fiecare zi a săptămânii nu exclude posibilitatea intervenirii unor situații similare cu cele analizate.
De altfel, aceste inconveniente au fost avute în vedere și cu ocazia controlului exercitat de Inspecția Judiciară și consemnat în raportul întocmit în care s-a reținut că planificarea de permanență în caz de absență este comună cu planificarea judecătorilor la măsuri preventive, fiind desemnat câte un judecător săptămânal, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică. în situații excepționale, când au lipsit din instanță doi sau trei judecători într-o săptămână, prin hotărâre a colegiului de conducere s-a stabilit ca înlocuirea judecătorilor absenți să se facă nu doar de către judecătorul de permanență planificat în săptămâna respectivă, ci și de către alți judecători ai instanței. Aceasta deoarece, în caz contrar, judecătorul de permanență ar fi trebuit să asigure substituirea în două sau chiar trei ședințe de judecată, fapt ce ar fi avut efecte negative asupra unei bune administrări a justiției.
Așadar, se constată că motivele care au determinat colegiul de conducere să procedeze la înlocuirea judecătorilor stabiliți în planificarea de permanență au avut un caracter excepțional, chiar dacă repetat, determinat de numărul redus al judecătorilor instanței, de necesitatea îndeplinirii și a altor atribuții administrative de către președintele judecătoriei sau de intervenirea unor situații legate de efectuarea unor concedii medicale.
în concluzie, Comisia de disciplină apreciază că, în aplicarea dispozițiilor art. 22 alin. (1) și alin. (2) lit. d), respectiv art. 98 alin. (6) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, membrii colegiului de conducere al judecătoriei au avut în vedere exclusiv motivele de natură obiectivă care impuneau înlocuirea judecătorilor desemnați să asigure permanența în ședințele de judecată, nefiind identificate situații de încălcare a prevederilor regulamentare sau de depășire a competențelor prevăzute de dispozițiile legale în vigoare.
în raport de motivele expuse, potrivit dispozițiilor art. 46 alin. (12) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată și modificată, Comisia de disciplină pentru judecători a dispus clasarea cauzei față de cei trei judecători, în calitate de membri ai colegiului de conducere al instanței, sub aspectul abaterilor disciplinare prevăzute de art. 99 lit. m) din Legea nr. 303/2004, republicată și modificată.
| ← Stabilirea completului competent să soluţioneze cererile de... | Încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de... → |
|---|
