Stabilirea completului competent să soluţioneze cererile de abţinere şi de recuzare

Comentarii

0

În mod corect s-a apreciat că soluţionarea cererilor de abţinere ori de recuzare formulate în dosarele civile aflate pe rolul unui complet de judecată ce soluţionează atât cauze penale, cât şi civile, trebuia să revină completului cu numărul imediat următor care judecă în materie civilă, chiar dacă existau şi alte complete care aveau un număr mai apropiat cu cel în faţa căruia au fost invocate incidente procedurale, în condiţiile în care respectivele complete aveau o specializare exclusivă în alte materii.În speţă, din verificări a rezultat că judecătorul vizat de incidentele procedurale invocate asigura componenţa unui complet care judeca în materie civilă şi penală, cauze de drept comun, fără să existe o specializare anume a acestui complet.Deşi completul învestit cu soluţionarea incidentelor procedurale se situa pe locul al treilea, din punctul de vedere al numărului următor completului în faţa căruia s-a ivit incidentul procedural, Comisia de disciplină a constatat respectarea dispoziţiilor art. 98 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, întrucât celelalte două complete, cu numere mai mici decât cel al completului ce a soluţionat incidentele procedurale, erau complete specializate, având o competenţă exclusivă în judecarea cauzelor de minori şi de familie.Prin urmare, incidentul procedural invocat în faţa unui complet de judecată care nu este specializat trebuia soluţionat de completul cu numărul imediat următor care judecă astfel de cauze ce nu impun specializarea judecătorului.

CSM, Comisia de disciplină pentru judecători Rezoluţia nr. 209/CDJ din 22 octombrie 2008

Prin sesizarea adresată Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul A din cadrul Judecătoriei X a semnalat aspecte vizând conduita necorespunzătoare a judecătorului B de la aceeași instanță care, pe parcursul soluționării unui dosar, ar fi făcut afirmații denigratoare la adresa sa, de natură să-i afecteze probitatea și integritatea profesională.

Ulterior, la Inspecția judiciară a fost înregistrat și memoriul judecătorului B, în cuprinsul căruia acesta a formulat apărări cu privire la aspectele semnalate de către judecătorul A și petiționară, dar și aspecte privind modul de soluționare a cererilor de abținere și recuzare pe care le-a formulat pe parcursul judecării unor dosare civile repartizate spre soluționare, arătând că judecătorul A nu a fost legal învestit să soluționeze respectivele incidente procedurale, având în vedere faptul că asigura componența unui complet care judecă numai cauze de fond funciar.

Prin rezoluția din 22 octombrie 2008, Comisia de disciplină pentru judecători a dispus, în conformitate cu dispozițiile art. 46 alin. (6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu completările ulterioare, clasarea lucrării față de judecătorul A, din cadrul Judecătoriei X, sub aspectul abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. m) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și modificată.

Soluția de clasare adoptată în caz față de judecătorul A sub aspectul abaterii disciplinare menționate a fost justificată de următoarele considerente:

Verificările efectuate au stabilit că judecătorul B a formulat declarații de abținere în mai multe dosare civile înregistrate pe rolul Judecătoriei X, invocând cazul de recuzare prevăzut de art. 27 pct. 5 C.proc.civ., cu motivarea că s-a aflat într-un proces penal cu avocatul ce asigura asistența juridică în respectivele cauze.

Conform planificării completelor de judecată aprobată în ședința Colegiului de conducere al Judecătoriei X din data de 25.01.2008, judecătorul B asigura componența completului 8.F (joi - civil + penal), iar judecătorul A compunea completul 3.F (marți - civil).

Completul de judecată 3.F era învestit atât cu judecarea cauzelor de fond funciar, cât și a celor civile, iar completul 1.F. civil era învestit numai cu soluționarea cauzelor cu minori și de familie. Totodată, completul 2.F era specializat în cauzele cu minori și de familie.

în aceste condiții, în mod corect cererile de abținere ale judecătorului B, formulate în dosare civile, altele decât cauzele cu minori și de familie, au revenit spre soluționare completului 3.F, completul cu numărul imediat următor care judeca în materie civilă, conform dispozițiilor art. 98 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, întrucât completele 2.F și 1.F judecau exclusiv cauze cu minori și de familie.

Constatând, așadar, că au fost pe deplin respectate dispozițiile din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești privind distribuirea aleatorie a cauzelor și soluționarea incidentelor procedurale ivite pe parcursul judecății, Comisia de disciplină pentru judecători, în temeiul dispozițiilor art. 46 alin. (6) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu completările ulterioare, a dispus clasarea cauzei sub aspectul abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. m) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege: