Procuror. Articol de presă. Afectarea independenţei, imparţialităţii şi reputaţiei profesionale

Comentarii

0

Într-un cotidian local, au fost publicate mai multe articole în care autorul acestora a făcut afirmaţii neconforme cu realitatea privind activitatea profesională a unui procuror şi modul în care acesta a efectuat urmărirea penală în mai multe dosare pe care le-a primit spre soluţionare.În articole, s-au mai făcut referiri la slaba pregătire profesională a procurorului, folosindu-se inclusiv expresii jignitoare la persoana sa.

CSM, Plenul CSM Hotărârea nr. 1384 din 11 decembrie 2008

Procurorul C.M.M., de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial B, a solicitat apărarea reputației profesionale, motivând că prin articole apărute într-un cotidian local i-a fost creat un deficit major de imagine și a generat suspiciuni cu privire la independența și imparțialitatea sa.

Astfel, autorul articolului (fost procuror) a făcut afirmații neconforme cu realitatea privind activitatea profesională a procurorului C.M.M. și modul în care acesta a efectuat urmărirea penală într-un dosar pe care l-a avut în curs de soluționare.

Mai întâi, autorul articolului a făcut referire la slaba pregătire profesională a procurorului C.M.M., care ar fi întâmpinat dificultăți în promovarea examenului la disciplina "drept penal" în timpul facultății, iar acum este șeful Biroului de Combatere a Criminalității Organizate și Terorismului din județ și relevă împrejurările în care acesta a fost primit în sistemul judiciar, fără concurs, respectiv, la "recomandarea sa" pe care a făcut-o dintr-un gest de "noblețe", în perioada în care îndeplinea funcția de procuror.

în continuare, semnatarul articolului face referire la modalitatea în care "impostoarea judiciară" a efectuat urmărirea penală în dosar și modalitatea defectuoasă în care ar fi întocmit rechizitoriul, prin care a dispus trimiterea în judecată a unor cetățeni italieni și scoaterea de sub urmărire penală a unui inculpat "față de care, tot ea, iresponsabila, dispusese cu doi ani în urmă, măsuri preventive".

"Orbită de furie", aceasta a fost în stare, se arată în continuare în articol, ca fără nicio justificare ce ar ține de logica unei anchete corecte, să lege numele semnatarului articolului de dosarul indicat mai sus, cu scopul de a compromite persoana acestuia.

Concret, în articol sunt făcute referiri la modalitatea de întocmire a rechizitoriului, mai precis, se reproșează procurorului că a inserat în conținutul acestuia unele mențiuni olografe făcute de unul dintre inculpați pe un document găsit asupra sa, aspecte care, în opinia autorului articolului, nu ar fi fost relevante pentru urmărirea penală.

Documentul respectiv, găsit pe teritoriul Germaniei, a fost trimis la solicitarea Statului român, în cadrul unei cereri de comisie rogatorie internațională.

în continuare, se susține că "în turbarea ei răzbunătoare", aceasta ar fi compromis relațiile de colaborare și asistență internațională cu autoritățile judiciare dintr-un stat străin.

Aspectele de mai sus au făcut obiectul unui articol publicat într-un cotidian local, în care este redată situația dosarului, ocazie cu care a fost publicată și o copie a înscrisului trimis de autoritățile statului străin.

Autorul articolului, nemulțumit de faptul că în cotidianul local numele său figurează lângă cel al unor persoane cercetate penal, fiindu-i alăturată poza subtitlului, în scop de răzbunare, ar fi publicat articolul privind activitatea profesională și conduita morală a procurorului C.M.M.

Cel de-al doilea argument pe care se întemeiază cererea de apărare a reputației profesionale formulată de C.M.M. îl reprezintă un alt articol în care același semnatar face unele aprecieri la adresa unui alt procuror.

Totodată, autorul articolului menționează și implicarea procurorului C.M.M. în soluționarea unor cauze privind o persoană apropiată procurorului care a făcut obiectul campaniei de presă.

în esență, autorul articolului relevă modalitatea defectuoasă în care procurorul C.M.M. ar fi soluționat un dosar, în care a fost cercetată persoana sus-menționată, dar și un dosar în care fiind caracterizat ca "unealta folosită pentru represiune", i-ar fi trimis cu multă ușurință în judecată pe cei care se opuneau planurilor de expansiune economică clocite de concubina procurorului, respectiv pe foștii administratori ai unei societăți comerciale, un dosar "cusut cu ață albă de superficiala și ușuratica M.", care ar fi fost restituit de instanță pentru refacerea urmăririi penale.

Prin Hotărârea nr. 1384 din 11 decembrie 2008, Plenul CSM a admis cererea de apărare a reputației profesionale.

S-a reținut că din verificările efectuate a rezultat că la 21 iunie 2006 procurorul C.M.M., din cadrul DIICOT - Biroul Teritorial B, a dispus trimiterea în judecată a mai multor inculpați, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003,art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 și art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin Legea nr. 39/2003 și O.U.G. nr. 79/2005.

în rechizitoriu, procurorul face referire la un înscris - denumit de autoritățile unui stat străin "protocol de audiere" - găsit asupra unui inculpat pe teritoriul acestuia, pe marginea căruia se aflau notate mențiuni olografe, document care a fost transmis, ca răspuns la o cerere de comisie rogatorie internațională, formulată de autoritățile române.

Susținerile autorului articolului că, prin aceste mențiuni, "escroaca" "orbită de furie" și "în turbarea ei răzbunătoare" ar fi urmărit denigrarea sa ca persoană, prin alăturarea numelui său de cele ale unor infractori, sunt neîntemeiate.

Mențiunile din comisia rogatorie, primită de la autoritățile străine cu privire la această împrejurare, inserată de procuror în expozitivul rechizitoriului, au urmărit stabilirea și evidențierea legăturilor dintre inculpații trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunilor grave de trafic de persoane și trafic de minori, privind racolarea din România a unor tinere minore, în vederea exploatării sexuale.

Totodată, aprecierile semnatarului articolului că prin aceste afirmații, neconforme cu realitatea, procurorul C.M.M. ar fi "compromis relațiile de colaborare și asistență juridică internațională cu autoritățile germane" sunt infirmate de înseși documentele trimise de organele judiciare germane.

în legătură cu etichetarea procurorului C.M.M. ca "iresponsabilă" întrucât ar fi dispus, în aceeași cauză, scoaterea de sub urmărire penală a unui inculpat față de care, cu doi ani în urmă, ar fi luat măsuri preventive, este de menționat că susținerile autorului articolului nu au niciun fel de acoperire. Inițial, dosarul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunal, iar la data de 28.05.2004, prin două ordonanțe, un alt procuror, care la acea dată efectua urmărirea penală în cauză, a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului, precum și măsura preventivă de a nu părăsi țara pe o durată de 30 de zile.

Ulterior, dosarul a fost preluat de Biroul Teritorial din cadrul DIICOT, iar după finalizarea cercetărilor, procurorul C.M.M. a întocmit rechizitoriul prin care a dispus, între altele, trimiterea în judecată a trei inculpați, precum și scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului despre care s-a făcut vorbire în articolul de presă.

Rezultă că procurorul C.M.M. nu a luat anterior măsuri preventive față de inculpatul scos de sub urmărire penală.

în ceea ce privește susținerile făcute de semnatarul articolului privind pregătirea profesională a procurorului C.M.M., sunt, de asemenea, subiective și de natură a crea o imagine defavorabilă magistratului.

Verificările efectuate au relevat faptul că din data de 1.05.1993 și până în prezent, activitatea profesională a magistratului a fost evaluată ca fiind corespunzătoare și i-a fost acordat numai calificativul "Foarte bine".

în legătură cu aspectele publicate în conținutul articolului legat de un alt procuror, în care autorul articolului face unele aprecieri cu privire la conduita profesională a procurorului C.M.M., verificările efectuate au evidențiat că acesta nu a soluționat vreun dosar privind persoanele indicate în materialul de presă.

în ce privește cauza penală în care "unealta pentru represiunea foștilor administratori ai unei societăți comerciale" a dispus trimiterea acestora în judecată, verificările au evidențiat că susținerile autorului articolului nu se confirmă, cele două dosare indicate în cuprinsul articolului fiind, de fapt, o singură cauză care nu a fost soluționată de procurorul C.M.M.

în consecință, aprecierile făcute în cuprinsul articolului la adresa procurorului C.M.M., respectiv "unealta folosită pentru represiune", faptul că dosarul "a fost cusut cu ață albă de superficiala și ușuratica M.", motiv pentru care ar fi fost restituit de instanță pentru refacerea urmăririi penale", sunt speculații ale semnatarului articolului și nu au niciun suport real, urmărind, prin prezentarea tendențioasă și limbajul agresiv, să întrețină o campanie defăimătoare de natură să-l discrediteze, profesional, pe procuror.

S-a reținut de Plenul CSM că cererea de apărare a reputației profesionale este justificată. Astfel, potrivit art. 30 alin. (6) din Constituție, "libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine". Astfel, este consacrat, la nivel de principiu, dreptul la propria imagine ca drept fundamental, complementar dreptului la viață intimă, familială și privată.

în vederea prevenirii încălcării acestui drept fundamental, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat Rezoluția nr. 1003 cu privire la etica ziaristului unde se precizează că "informațiile sau opiniile nu trebuie exploatate în scopul creșterii numărului de cititori sau auditori, ori a resurselor publicitare și nici pentru a compromite ori denigra demnitatea umană".

Reputația profesională este o consecință a integrității morale și profesionale de care trebuie să dea dovadă fiecare judecător și procuror și include atitudinea de ansamblu pe care magistratul o adoptă în relațiile cu colegii, justițiabilii, avocații, persoanele cu care intră în contact în exercitarea profesiei.

Reputația profesională conferă magistratului credibilitate și siguranță în exercitarea profesiei, precum și autoritate în examinarea opiniilor, cu precădere a celor profesionale.

Reputația magistratului presupune două componente esențiale:

Obligația magistratului de a avea o conduită generală exemplară, ceea ce reprezintă o condiție de acces în profesie, prevăzută de art. 12 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și modificată, căreia îi corespunde dreptul de a se bucura de reputație în fața societății, justițiabililor, precum și a corpului profesional, pe de o parte. Pe de altă parte, obligația Statului, prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii, de a garanta menținerea reputației magistratului, de fiecare dată când se constată că faptele semnalate sunt de natură să-i afecteze prestigiul și, pe cale de consecință, autoritatea în exercitarea profesiei.

Potrivit art. 75 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și modificată, și art. 30 alin. (1) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, CSM are obligația de a apăra judecătorii și procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independența sau imparțialitatea sau ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

De asemenea, prin dispoziția prevăzută în art. 3 alin. (1) din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, se instituie îndatorirea judecătorilor și procurorilor de a apăra independența justiției, de a descuraja prin întreaga lor conduită, orice imixtiune în activitatea lor.

în cazul de față, semnatarul articolelor de presă, îndepărtându-se de rigorile deontologiei ziaristice, prin folosirea unui limbaj neadecvat, deopotrivă agresiv, jignitor, pe alocuri, suburban, i-a adus acuze procurorului C.M.M., prin prezentarea unor pretinse fapte reprobabile, fără referiri probatorii credibile, legate fie de pregătirea sa profesională și de modalitatea de soluționare a unui dosar în care a întocmit rechizitoriu (în condițiile în care, numai instanța de judecată sesizată cu judecarea cauzei poate cenzura actul procurorului), fie l-a acuzat de instrumentarea defectuoasă a unor cauze penale cu care acesta nu a avut vreo legătură.

Verificările au demonstrat, în mod neechivoc, intenția autorului articolelor de a discredita reputația profesională a procurorului C.M.M., urmărind să transmită opiniei publice un mesaj compromițător legat de incapacitatea profesională ori reaua-credință a acestuia.

Plenul CSM a apreciat că articolele de presă care abundă în expresii jignitoare, nu sunt susținute de argumente juridice pertinente ori de date și împrejurări concludente, fiind de natură a crea un deficit major de imagine procurorului C.M.M. și de a genera suspiciunea publicului cu privire la independența și imparțialitatea acestuia.

Vezi şi alte articole din aceeaşi lege: