Comisia Codex Alimentarius
| Comentarii |
|
În liniile ce urmează ne vom ocupa de prezentarea Comisiei Codex Alimentarius care activează în formarea normelor internaționale privitoare la siguranța pentru produsele alimentare.
Astfel, Comisia Codex Alimentarius a luat naștere ca urmare a rezoluțiilor adoptate în comun la Conferința FAO, (aflată la a unsprezecea sa sesiune, în anul 1961) și la Adunarea Mondială a Sănătății a OMS (în anul 1963), aprobându-se în acest sens crearea Programului mixt FAO/OMS privind standardele alimentare și adoptarea statutului Codex Alimentarius. Aceste două organizații internaționale (FAO și OMS) au adoptat de asemenea și Statutul și Regulile de procedură ale Comisiei Codex alimentarius.
În ceea ce privește membrii Comisiei Codex Alimentarius, aceștia pot fi orice stat membru sau membru asociat al FAO și/ sau OMS. Potrivit Regulamentului de procedură al Comisiei Codex Alimentarius, fiecare membru al Comisiei trebuie să comunice Directorului General al FAO sau Directorului General al OMS numele reprezentatului sau, dacă este cazul, alți membri ai delegației înainte de deschiderea fiecărei sesiuni a Comisiei.
Potrivit art. 1 din Statutul Comisiei Codex Alimentarius, aceasta „va avea obligația de a înainta propuneri către și de a consulta Directorii Generali ai FAO și ai OMS, în toate problemele legate de implementarea programului comun FAO/OMS pentru Standardele alimentelor, scopul căruia îl constituie: a) protecția sănătății consumatorilor și asigurarea practicilor loiale în comerțul cu alimente; b) promovarea coordonării activității tuturor standardelor alimentare întreprinse de organizațiile internaționale guvernamentale și neguvernamentale; c) stabilirea priorităților, precum și inițierea și ghidarea pregătirii standardelor de proiect prin intermediul și cu ajutorul organizațiilor corespunzătoare; d) definitivarea standardelor elaborate în temeiul punctului c) de mai sus și, după aprobarea de către guverne, publicarea lor într-un Codex Alimentarius, fie în calitate de standarde regionale, fie mondiale, împreună cu standardele internaționale definitivate deja de alte organe, în temeiul punctului b) de mai sus, oriunde acest lucru e realizabil; e) rectificarea standardelor publicate după o examinare corespunzătoare prin prisma dezvoltărilor”.
În rezumat, aceste atribuții sunt de a proteja sănătatea consumatorilor, de a promova coordonarea activității tuturor standardelor alimentare, de a stabili prioritățile în acest domeniu, dar și de a publica standarde, fie ca standarde regionale, fie ca standarde mondiale.
Așa cum se poate observa din această dispoziție, Comisia răspunde unei duble exigențe, sanitară și comercială, Comisia situându-se astfel la „intersecția (...) dintre OMS și sistemul Națiunilor Unite”.
În ceea ce privește ședințele Comisiei Codex Alimentarius, potrivit Statutului Comisiei, acestea se țin anual, fie la sediul FAO, fie la sediul OMS. Data organizării ședințelor va fi adusă la cunoștința membrilor cu cel puțin două luni înainte de data desfășurării acesteia. Statutul prevede și posibilitatea organizării unor ședințe suplimentare în cazul în care Directorii generali ai FAO și ai OMS, în urma consultării cu Președintele Comitetului executiv, hotărăsc asupra oportunității unei asemenea ședințe. La ședințele Comisiei, fiecare membru va desemna un reprezentant, reprezentant care va putea fi însoțit de unul sau mai mulți supleanți și/sau consilieri.
În ceea ce privește ordinea de zi a ședințelor Comisiei Codex Alimentarius, Statutul Comisiei stabilește că aceasta este pregătită de către Directorii Generali ai FAO și ai OMS, după consultarea Președintelui Comisiei sau a Comitetului Executiv. Ordinea de zi este adusă la cunoștința membrilor cu cel puțin două luni înainte de deschiderea ședinței.
Comisia Codex Alimentarius elaborează norme internaționale, coduri de bune practici, orientări și texte care tratează siguranța și calitatea alimentelor care circulă în comerțul alimentar internațional. Ca și alte aspecte ale lucrărilor Comisiei Codex Alimentarius, procedura elaborării standardelor și a celorlalte lucrări care cad în sarcina sa sunt bine definite, deschise și transparente. Elaborarea normelor poate urma două tipuri de proceduri și anume: procedura uniformă și procedura uniformă accelerată.
Procedura uniformă de adoptare a normelor de către Comisia Codex Alimentarius presupune parcurgerea a opt pași. Primul pas constă în luarea deciziei de a elabora o normă și desemnarea unui organism subsidiar care să se ocupe de aceasta. Al doilea pas în elaborarea unei norme de către Secretariat în cadrul procedurii uniforme presupune întocmirea unui proiect de normă/standard, după primirea consilierii din partea Reuniunii Comune privind reziduurile de pesticide sau din partea Comitetului Mixt de Experti în Aditivi alimentari, în funcție de problema în cauză.
Al treilea pas de urmat în cadrul acestei proceduri de elaborare a standardelor și a celorlalte norme de către Comisie, este acela al transmiterii proiectului de standard/normă către membrii comisiei și alte organizații internaționale interesate în vederea formulării de comentarii în toate aspectele legate de standardul sau norma respectivă, inclusiv asupra posibilelor implicații ale proiectului de standard/normă asupra intereselor lor economice. Următorii doi pași în adoptarea standardelor/normelor constau în primirea de către organismul subsidiar însărcinat cu elaborarea normei a comentariilor făcute de către membrii Comisiei Codex Alimentarius și prezentarea proiectului de normă Comisiei care trebuie să țină seama la aprobarea normei de comentariile făcute de către membri sau de către organizațiile interesate. Pasul șase constă în retransmiterea proiectului de normă astfel cum a fost modificat după comentariile membrilor Comisiei, în vederea formulării unor eventuale noi comentarii asupra tuturor aspectelor, inclusiv asupra posibilelor implicații ale proiectului asupra intereselor lor economice. Comentariile primite sunt trimise de către Secretariat organismului subsidiar sau altui organism implicat, acestea având posibilitatea să ia în considerare aceste comentarii și să facă amendamente conforme cu comentariile proiectului inițial; acesta reprezintă pasul 7 în procedura uniformă de adoptare a normelor.
Ultimul pas în cadrul acestei proceduri este reprezentat de transmiterea proiectului standard prin intermediul Secretariatului către Comitetul Executiv și Comisia Codex Alimentarius, împreună cu orice propunere scrisă venită din partea membrilor Comisiei și din partea organizațiilor interesate. Procesul se finalizează cu aprobarea versiunii definitive a standardului/ normei de către Comisie după analiza atât a proiectului modificat al normei cât și a propunerilor venite din partea membrilor Comisiei.
După parcurgerea tuturor acestor etape și aprobarea normei, membrii au posibilitatea acceptării acesteia. Pentru acceptarea normei, Comisia Codex Alimentarius stabilește anumite forme: acceptarea completă, caz în care statul va aplica norma tuturor produselor și nu va restrânge distribuția produselor care îndeplinesc standardele respective, acceptarea standardelor cu modificări specifice și aplicarea acestora tuturor produselor, cu excepția acelor aspecte specifice care nu au fost acceptate și libera distribuție, în cazul căreia distribuția produselor care sunt conforme cu standardul nu va fi restricționată; statul care importă își va menține în vigoare o normă națională independentă fără a bloca importurile produselor care sunt conforme cu standardul alimentar.
A doua modalitate de elaborare a standardelor de către Comisia Codex Alimentarius este aceea a procedurii uniforme accelerate. Conform manualului de procedură a Comisiei, această modalitate de elaborare a standardelor în materie de siguranță alimentară se desfășoară în cinci pași, după cum urmează. Primul pas debutează cu decizia Comisiei cu o majoritate de două treimi din voturile exprimate de a identifica acele standarde care vor face obiectul procedurii de adoptare accelerate, ținând cont de rezultatul revizuirii critice efectuate de Comitetul Executiv. Identificarea acestor standarde poate fi făcută de asemenea și de organismele subsidiare ale Comisiei tot pe baza unei majorități de două treimi din voturile exprimate, sub rezerva confirmării de îndată a Comisiei cu privire la această oportunitate. Odată parcurs primul pas, se trece la a doua etapă a acestei proceduri și anume pregătirea unui proiect de standard de către Secretariatul Comisiei.
În funcție de obiectul standardului, Secretariatul poate transmite ca recomandare organismului competent anumite limite ce trebuie să fie respectate. Spre exemplu, dacă se dorește elaborarea unui standard privind limitele maxime ale reziduurilor de pesticide sau medicamente de uz veterinar, Secretariatul va distribui recomandări pentru limitele maxime, în măsura în care acestea sunt disponibile din Ședințele comune ale Grupului de experți FAO privind reziduurile de pesticide în alimente și mediu și ale Comitetului de evaluare a OMS. Al treilea pas presupune transmiterea proiectului de standard către membrii Comisiei și alte organizații internaționale interesate pentru formularea de comentarii în toate aspectele, inclusiv asupra posibilelor implicații economice ale proiectului propus.
Regulamentul de procedură al Comisiei prevede că atunci când standardele fac obiectul unei proceduri accelerate, statele membre și organizațiile internaționale interesate vor trebui notificate în acest sens. În cadrul procedurii accelerate, pasul 4 se derulează în felul următor: sunt primite observațiile statelor membre și ale altor organizații interesate, de către Secretariat, care le direcționează către organismul subsidiar sau către un alt organism implicat, acestea având puterea să ia în considerare observațiile formulate și să modifice proiectul de standard propus.
Ultimul pas în această procedură accelerată este reprezentat de prezentarea proiectului de standard propus de către Secretariatul Comisiei Codex Alimentarius Comitetului Executiv pentru o examinare critică, împreună cu orice propuneri scrise primite de la membrii Comisiei și de la organizațiile internaționale interesate. Aceasta prezentare este făcută pentru eventualele amendamente, cu scopul adoptării unui standard.
Comisia trebuie să acorde o atenție mărită rezultatului revizuirii critice și comentariilor depuse de membrii săi sau de organizațiile interesate cu privire la implicațiile pe care proiectul de standard propus le poate avea asupra intereselor economice ale celor care formulează comentariile. În cazul standardelor regionale, membrii Comisiei și alte organizații internaționale interesate pot participa la dezbateri, unde pot prezenta observațiile lor. De asemenea, există posibilitatea propunerii de amendamente atât de către membrii Comisiei, cât și de către organizațiile internaționale interesate. În ceea ce privește membrii care pot hotărî modificarea sau adoptarea standardelor în cauză, numai majoritatea membrilor din regiune sau grupul de țări implicat pot beneficia de acest privilegiu.
Regulamentul de procedură al Comisiei Codex Alimentarius stabilește și procedura amendamentelor și procedura revizuirii standardelor Codex Alimentarius și a textelor conexe, în primul rând definind amendamentul și apoi revizuirea.
Astfel, amendamentul reprezintă „orice adăugire, modificare sau ștergere a textului sau a valorilor numerice dintr-un standard Codex sau dintr-un text conex, poate fi editorială sau de fond și se referă la unul sau la un număr limitat de articole. În particular, amendamentele de natură editorială pot include, dar nu se limitează la: corectarea unei erori, inserarea unei note de subsol explicative, actualizarea de referințe indirecte la adoptarea, amendarea sau revizuirea standardelor Codex și ale textelor conexe de aplicabilitate generală, inclusiv dispozițiile din Manualul de Procedură”.
Revizuirea este definită de Regulamentul de procedură al Comisiei Codex Alimentarius ca fiind „orice modificare la un standard Codex sau la un text conex, alta decât situațiile acoperite de amendament”.
Din reglementarea celor două definiții, apreciem că, în esență, nu există diferențe majore între cele două proceduri. În situația în care se impune modificarea unui standard sau a unui text conex iar cazul de modificare nu este expres prevăzut în Regulamentul de procedură al Comisiei, atunci suntem în prezența revizuirii, iar în eventualitatea încadrării cazului de modificare în una dintre variantele expres prevăzute de Regulament, atunci suntem în prezența procedurii amendamentului.
Propunerile de amendamente sau de revizuiri ale standardelor Codex sau ale textelor conexe trebuie înaintate Comisiei de către organismul subsidiar implicat, de către Secretariat sau de către un membru al Comisiei atunci când organismul subsidiar implicat nu este convocat sau a fost amânat sine die. în acest din urmă caz, propunerea trebuie să fie primită de către Secretariat în timp rezonabil (nu mai puțin de trei luni) înainte de ședința în cadrul căreia proiectul de amendament sau de revizuire va fi luat în discuție.
În cazul în care proiectul vizează amendarea sau revizuirea unor aspecte de fond, acesta va trebui să fie însoțit de un proiect de document. Acest proiect de document nu este cerut atunci când amendarea sau revizuirea vizează modificări editoriale. Comisia Codex Alimentarius va decide, luând în considerare rezultatul revizuirii critice efectuate de Comitetul Executiv, dacă se impune amendarea sau revizuirea unui standard sau a unui text conex. În cazul unei modificări de natură editorială, Comisia va avea deschisă posibilitatea să adopte amendamentul în conformitate cu pasul 8 din Procedura Uniformă de elaborare a standardelor Codex Alimentarius.
În cazul în care se dorește conversia unui standard regional într-un standard internațional, pot interveni următoarele două situatii:
In primul rând, în eventualitatea în care Comisia relevantă este activă, cererile pentru transformarea unui standard regional într-un standard internațional ar trebui să fie făcute de către aceasta, fie însoțite și de un Proiect de document. Proiectul va fi văzut de către Comitetul executiv, în cadrul procesului de revizuire critică, luându-se în considerare și programul de lucru al Comitetului interesat. În cazul aprobării documentului de către Comisia Codex Alimentarius, cu luarea în considerare a rezultatelor revizuirii critice formulate de către Comitetul executiv, standardul regional intră de obicei în Procedura uniformă accelerată la pasul 3, pentru examinare la pasul 4 la ședința subsecventă a Comisiei interesate.
A doua situație care poate fi întâlnită este aceea în care Comisia interesată nu este activă, adică nu are ședințe fizice, propunerea de transformare a unui standard regional într-un standard internațional ar trebui să vină din partea Comitetului de coordonare, susținută de un Proiect de document. De asemenea, propunerea poate veni și din partea membrilor Codex Alimentarius sub forma unui Proiect de document în vederea examinării acestuia de către Comitetul executiv în cadrul Procedurii de revizuire critică. În cazul în care Comisia Codex Alimentarius aprobă propunerea, ținând cont de rezultatele revizuirii critice formulate de către Comitetul Executiv, standardul regional intră, ca și în cazul arătat mai sus în Procedura uniformă accelerată la pasul 3, pentru examinare la pasul 4 de către Comisia implicată. În acest caz, Comitetul Executiv ar trebui să aprecieze asupra modului în care va proceda cu lucrarea, fie prin corespondență, fie prin convocarea Comitetului suspendat. În acest din urmă caz, Comitetul Executiv va trebui să recomande Comisiei reactivarea Comitetului a cărei activitate a fost suspendată, pentru a întreprinde noua lucrare.
