Constituirea, organizarea și funcționarea organizațiilor sindicale
| Comentarii |
|
constituirea, organizarea și funcționarea organizațiilor sindicale, Legea nr. 62/2011 stabilește la art. 3 alin. (2) că pentru constituirea legală a unui sindicat este necesar un număr de cel puțin 15 salariați din aceeași unitate. Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 939 din 13 noiembrie 2012 asupra excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, respectiv Decizia nr. 1089 din 18 decembrie 2012, a stabilit că dispozițiile legale privind numărul minim de salariați pentru constituirea legală a unui sindicat sunt constituționale. În acest sens, în cuprinsul Deciziei nr. 1089 din 18 decembrie 2012, instanța constituțională a statuat că această dispoziție legală „se impune pentru a se asigura organizației sindicale constituite o reprezentativitate minimă în vederea desfășurării activităților specifice de apărare a drepturilor și a intereselor membrilor săi”.
Fiecare organizație sindicală are un statut care conține prevederile cu privire la constituirea, organizarea, funcționarea, reorganizarea și încetarea organizației respective. Datorită conținutului său, statutul reprezintă cel mai important document care stă la baza activității organizației sindicale™. Sindicatele pot funcționa numai după îndeplinirea procedurilor legale privind dobândirea personalității juridice. Este vorba despre o procedură neconten-cioasă, la instanța din raza teritorială în care se află sediul sindicatului. În cazul federațiilor sau confederațiilor sindicale, instanța competentă este tribunalul din raza teritorială în care se înființează uniunea sindicală respectivă.
În vederea dobândirii personalității juridice de către sindicat, împuternicitul special al membrilor fondatori depune la sediul instanței competente procesul verbal de constituire a sindicatului, semnat de membrii fondatori, statutul și lista membrilor organului executiv de conducere al sindicatului, cu datele de identificare ale acestora. Cererea este examinată de judecătorie în termen de 5 zile de la primirea acesteia. Dacă cererea depusă întrunește condițiile pentru admitere, instanța o soluționează în termen de 10 zile de la înregistrare, cu citarea împuternicitului membrilor fondatori. Dacă documentația depusă conține nereguli, instanța îl citează în camera de consiliu pe împuternicitul membrilor fondatori și îi solicită remedierea neregulilor în termen de cel mult 7 zile. Instanța emite o hotărâre motivată, care va fi transmisă semnatarului cererii de înscriere a sindicatului, în termen de cel mult 5 zile de la pronunțare. Hotărârea este supusă numai apelului, în termen de 15 zile de la comunicare. Instanța de apel judecă cererea în termen de cel mult 30 de zile, cu citarea împuternicitului special al membrilor fondatori. După judecată, instanța de apel transmite dosarul judecătoriei în termen de 5 zile de la pronunțare.
S-a afirmat, în mod judicios, că judecătoria nu analizează temeinicia și oportunitatea cererii, ci numai aspectele privind legalitatea statutului și corectitudinea documentelor. Organizația sindicală dobândește personalitate juridică din momentul înscrierii sindicatului în registrul special de evidență a sindicatelor ținut de fiecare judecătorie. Înscrierea în registrul special se face în termen de 7 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate de judecătorie, iar certificatul de înscriere se comunică în termen de 5 zile de la înscriere. Legea nr. 62/2011 prevede în art. 20 alin. (1) că organizațiile sindicale au obligația de a transmite instanței la care s-au înregistrat orice modificare a statutului sau a componenței organelor de conducere, în termen de 30 de zile de la data modificărilor.
Patrimoniul organizației sindicale este compus din bunuri mobile și imobile. Aceste bunuri, care pot fi dobândite atât cu titlu oneros, cât și cu titlu gratuit, în condițiile legii, nu pot fi folosite decât în scopul în care a fost înființată organizația sindicală. Organizațiile sindicale pot să negocieze prin contractele colective de muncă încheiate la nivelul unităților punerea la dispoziție a spațiilor necesare pentru desfășurarea activităților sindicale. De asemenea, federațiile și confederațiile sindicale reprezentative pot primi în concesiune sau în chirie terenuri din proprietatea privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, în scopul de a-și construi sedii proprii.
Cu privire la distribuirea patrimoniului în cazul dizolvării, se aplică dispozițiile din statutul organizației sindicale. Dacă statutul nu prevede nimic în acest sens, se procedează conform hotărârii adunării de dizolvare. În cazul în care nici hotărârea adunării de dizolvare nu stabilește modul de împărțire al patrimoniului, instanța competentă cu soluționarea acestor aspecte este tribunalul județean sau al municipiului București. Dizolvarea organizației sindicale trebuie comunicată și judecătoriei care a înregistrat organizația sindicală.
