Constituirea brokerilor de asigurare
| Comentarii |
|
constituirea brokerilor de asigurare, Forma juridică. Actele constitutive ale brokerilor de asigurare. Regulile speciale de constituire a brokerilor, prevăzute de legislaţia asigurărilor. Înregistrarea brokerilor. Autorizarea funcţionării brokerilor. Sancţiunea constituirii brokerilor cu încălcarea dispoziţiilor legale.
În conformitate cu prevederile art. 35 alin. (1) din Legea nr. 32/2000, o persoană juridică poate desfăşura activitate de intermediere în asigurări şi/sau reasigurări, în calitate de broker de asigurare şi/sau de reasigurare, dacă are o autorizaţie din partea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor. Aşadar, spre deosebire de agenţii de asigurare, brokerii nu pot mijloci încheierea asigurărilor sau reasigurărilor mai înainte de a fi autorizaţi de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
De asemenea, am făcut precizarea că brokerii de asigurare nu se pot înfiinţa decât sub formă de persoană juridică. Legiuitorul foloseşte sintagma „persoană juridică”, dar este fără echivoc că are în vedere societăţile comerciale. Reţinem însă că sunt legislaţii, cum este cea a Italiei, care permit exercitarea intermedierii în calitate de broker de asigurare şi persoanelor fizice.
întrucât singura modalitate de constituire şi funcţionare a brokerului de asigurare este societatea comercială, iar legislaţia asigurărilor cuprinde puţine reguli referitoare la constituire, brokerul, la fel ca şi agentul persoană juridică, va urma aceeaşi procedură de înfiinţare reglementată de Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale.
Normele speciale din domeniul asigurărilor privind constituirea şi autorizarea brokerilor de asigurare sunt cuprinse, în principal, în art. 35-36 din Legea nr. 32/2000, precum şi în Ordinul nr. 15/2010 pentru punerea în aplicare a Normelor privind autorizarea brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi condiţiile de menţinere a acesteia, emis de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.
Regulile generale de constituire, prevăzute de Legea nr. 31/1990
Forma juridică
Brokerii de asigurare se pot constitui în oricare din cele 5 forme de societăţi comerciale reglementate de Legea nr. 31/1990, inclusiv în varietatea societăţii comerciale cu răspundere limitată cu asociat unic.
Actele constitutive ale brokerilor de asigurare
Actele constitutive ale brokerilor de asigurare vor diferi în funcţie de forma juridică a societăţii în care se înfiinţează. Ca atare, brokerul societate în nume colectiv şi societate în comandită simplă se constituie prin contract de societate; brokerul societate pe acţiuni, în comandită pe acţiuni şi cu răspundere limitată, prin contract de societate şi statut, iar când se recurge la societatea cu răspundere limitată cu asociat unic se va întocmi numai statutul. Contractul de societate şi statutul pot fi încheiate sub forma înscrisului unic, denumit act constitutiv (art. 5 din Legea nr. 31/1990).
Forma actului constitutiv este cea a înscrisului sub semnătură privată. Ca şi agentul persoană juridică, dacă brokerul de asigurare se constituie sub forma societăţii în nume colectiv, a societăţii în comandită simplă ori se înfiinţează sub forma societăţii pe acţiuni prin subscripţie publică sau când printre bunurile aduse ca aport se află şi bunuri imobile, atunci actul constitutiv va îmbrăca forma autentică.
Cuprinsul actului constitutiv va fi cel reglementat de art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 31/1990, după forma juridică a societăţii, iar principalele clauze se vor referi la identificarea asociaţilor, identificarea viitoarei societăţi, caracteristicile societăţii, conducerea şi gestiunea, drepturile şi obligaţiile asociaţilor, sediile secundare, dizolvarea şi lichidarea societăţii.
Regulile speciale de constituire a brokerilor, prevăzute de legislaţia asigurărilor
Am precizat în cele anterioare că sediul materiei cu privire la regulile speciale de constituire a brokerilor de asigurare îl constituie Legea nr. 32/2000 şi Ordinul nr. 15/2010 pentru punerea în aplicare a Normelor privind autorizarea brokerilor de
asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi condiţiile de menţinere a acesteia. Potrivit celor două acte normative, brokerii trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) să fie persoană juridică română, în a cărei denumire să fie cuprinsă în mod obligatoriu sintagma „broker de asigurare", „broker de asigurare-reasigurare", sau „broker de reasigurare", după caz, în limba română ori într-o limbă uzuală pentru domeniul asigurărilor şi să nu inducă în eroare publicul. Am arătat că, deşi legea foloseşte expresia „persoană juridică”, nu poate fi vorba decât de societatea comercială ca modalitate de constituire a brokerilor de asigurare. Denumirea brokerului trebuie să fie clară şi precisă, astfel încât să se facă distincţie între aceştia şi ceilalţi intermediari în asigurări, pe de o parte, şi între brokeri şi societăţile de asigurare, pe de altă parte.
b) să aibă un capital social vărsat în formă bănească, a cărui valoare nu poate fi mai mică de 25.000 lei. Cerinţa este asemănătoare cu cea a asigurătorilor, pentru că şi acolo dispoziţiile legale impun ca cel puţin limita minimă a capitalului social să fie subscris şi vărsat sub formă bănească. Pentru aceleaşi considerente, suntem de părere că asociaţii pot aduce şi alte categorii de aporturi cu condiţia ca acestea să depăşească limita minimă de 25.000 lei.
Se impune a fi reţinut că limita minimă de capital social pentru constituirea brokerilor priveşte toate formele juridice de societate în care se înfiinţează, cu excepţia societăţii pe acţiuni. Pentru cazul în care brokerul de asigurare se constituie sub forma societăţii pe acţiuni, art. 33 alin. (8) din Legea nr. 32/2000 stipulează că acesta trebuie să deţină capitalul social minim vărsat în conformitate cu Legea nr. 31/1990. Aşadar, brokerul de asigurare societate pe acţiuni va avea capitalul social minim în cuantum de 90.000 lei, astfel cum prevede art. 10 din Legea nr. 31/1990. De asemenea, îşi vor găsi aplicare şi regulile vărsării capitalului social din dreptul comun, în sensul că, la constituirea brokerului societate pe acţiuni, acţionarii sunt obligaţi să verse minim 30% din capitalul subscris, urmând ca restul să fie vărsat în decursul a 12 luni de la data constituirii.
c) să aibă ca obiect de activitate numai activitate de broker de asigurare şi/sau de reasigurare. Principiul specialităţii obiectului de activitate cârmuieşte şi materia intermediarilor, nu doar a asigurătorilor. într-adevăr, brokerul de asigurare, la fel ca agentul persoană juridică, are obiect unic de activitate, acela de intermediere în asigurări specifică brokerului de asigurare sau, după caz, brokerului de reasigurare.
d) să aibă un sediu permanent unde se va transmite sau se va primi corespondenţa de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi de la alte instituţii sau autorităţi. Prezenta cerinţă este superfluă, deoarece oricum, în temeiul Legii nr. 31/1990, asociaţii sunt obligaţi să stabilească şi să prevadă în actele constitutive sediul
societăţii ce se înfiinţează. Pentru a da eficienţă normei, credem că ea trebuie interpretată în sensul comunicării Comisiei de Supraveghere a sediului real, adică a adresei în care se exercită în concret activitatea brokerului, pentru cazul în care la sediul declarat la oficiul registrului comerţului nu se desfăşoară activitate.
e) asociaţii ori acţionarii semnificativi şi/sau persoanele semnificative să nu aibă cazier judiciar pentru infracţiuni contra patrimoniului sau infracţiuni prevăzute în legislaţia financiar-fiscală şi cazier fiscal; în situaţia în care au desfăşurat activităţi de intermediere în asigurări ca agenţi de asigurare, să nu fi fost radiaţi din Registrul Agenţilor de Asigurare, ca urmare a încălcării prevederilor legale, iar dacă a avut calitatea de asistent în brokeraj, să nu le fi fost anulată procura din motive imputabile lor.
Condiţia din prima teză a reglementării este identică cu cea din materia agenţilor persoane juridice, motiv pentru care facem trimitere la precizările acolo făcute, cu diferenţa că ea se aplică şi persoanelor semnificative.
Cea de-a doua condiţie priveşte situaţia în care asociaţii sau acţionarii semnificativi au mai exercitat activitate de intermediere anterior dobândirii acestei calităţi. Pentru a opera condiţia, este necesar ca încetarea activităţii să nu le fi fost imputabilă lor, ca urmare a încălcării reglementărilor din domeniul asigurărilor.
Nu încape în îndoială că asociaţii şi acţionarii brokerilor de asigurare vor îndeplini şi cerinţele prevăzute de reglementările din dreptul comun aplicabile acţionarilor şi fondatorilor societăţii, acelea de a nu avea condamnări pentru infracţiunile enumerate de art. 6 din Legea nr. 31/1990.
f) conducătorii executivi să aibă studii superioare şi o experienţă de cel puţin doi ani într-o funcţie de conducere operativă în domeniul asigurărilor, sau de cel puţin patru ani într-o funcţie de conducere operativă în domeniul financiar-bancar şi/sau al pensiilor private; această condiţie se aplică şi administratorilor, atunci când au atribuţii similare conducerii executive. în temeiul normelor de asigurare, prin funcţie de conducere operativă se înţelege inclusiv cea de şef de serviciu sau de compartiment a cărui activitate este relevantă pentru specificul domeniului asigurărilor sau cel financiar-bancar, precum şi funcţia de director de agenţie sau de sucursală a unei entităţi care operează în aceste domenii.
g) să elaboreze un scurt studiu de fezabilitate (maximum 10 pagini), care să cuprindă sintetic următoarele informaţii:
- scurtă prezentare a activităţii ce urmează să fie desfăşurată, din care să rezulte că resursele financiare sunt suficiente să îi permită desfăşurarea activităţii;
- structura organizatorică, regulamentul de organizare şi funcţionare, cu precizarea distinctă a răspunderilor şi limitelor de competenţă pentru conducătorii executivi şi administratorii din cadrul brokerului de asigurare şi/sau de reasigurare;
- bugetul de venituri şi cheltuieli estimat pentru următorii 3 ani financiari.
Înregistrarea brokerilor
După ce actele constitutive s-au întocmit în forma cerută de lege, în funcţie de tipul de societate ales pentru constituirea brokerului, acestea împreună cu documentele justificative se depun la oficiul registrului comerţului în vederea înmatriculării. Documentele vor trebui să probeze îndeplinirea tuturor cerinţelor impuse de reglementările din dreptul comun, dar şi cele instituite de legislaţia asigurărilor.
Directorul oficiul registrului comerţului, după efectuarea controlului de legalitate, va dispune înmatricularea societăţii. Dacă se constată anumite neregularităţi cu prilejul controlului, directorul sau persoana desemnată poate acorda un termen pentru modificarea actelor constitutive. în cazul în care asociaţii nu se conformează, soluţia ce se impune este respingerea cererii de înmatriculare a societăţii.
înmatricularea societăţii are doar efectul dobândirii personalităţii juridice, nu şi cel al calităţii de broker de asigurare. Calitatea de broker o va primi după autorizarea de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi tot de la această dată va putea începe şi activitate de intermediere în asigurări.
La fel ca agenţii de asigurare, brokerii sunt supuşi unei înregistrări la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în registrul brokerilor de asigurare’.
Autorizarea funcţionării brokerilor
Deşi titlul ar sugera că este vorba de funcţionare, în realitate aspectele pe care le vom aborda ţin tot de constituirea brokerului. Nu este suficient ca societatea de brokeraj să fie înmatriculată în registrul comerţului, ci, pentru a putea fi considerată că s-a constituit ca broker de asigurare, este necesară şi obţinerea autorizaţiei de funcţionare. Cu alte cuvinte, ca să fie considerat că s-a constituit ca broker de asigurare, nu doar ca societate comercială, mai trebuie să parcurgă şi această procedură în faţa Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
în vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare, brokerii de asigurare trebuie să achite taxa de autorizare de 5.000 lei şi să depună la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor următoarele:
a) copie de pe actele care atestă constituirea societăţii (actul constitutiv, hotărârea judecătorească de înfiinţare, certificatul de înmatriculare în registrul comerţului, cererea de înscriere de menţiuni de la oficiul registrului comerţului, codul unic de înregistrare);
b) dovada vărsării integrale a capitalului social;
c) lista acţionarilor sau asociaţilor direcţi şi indirecţi, inclusiv ultimul acţionar sau asociat semnificativ, indirect persoană fizică, certificatele de cazier fiscal şi judiciar, în original;
d) copii ale contractelor de muncă/de management, diplomelor de studii şi curriculum vitae ale conducătorilor executivi;
e) curriculum vitae semnate pentru asociaţii semnificativi persoane fizice;
f) dovezi privind spaţiul în care brokerul şi-a stabilit sediul principal şi al sediilor secundare;
g) declaraţia autentificată pe proprie răspundere că acţionarii şi conducătorii executivi nu deţin această calitate la o altă persoană juridică română sau străină;
h) un contract de asigurare de răspundere civilă, valabil pe întreg teritoriul României, cu o limită minimă de acoperire de 1.121.000 euro/eveniment şi 1.700.000 euro suma agregată pe an, fără franşiză’;
i) din documentele prezentate să rezulte că nu este acţionar sau asociat direct ori indirect al unui asigurător, reasigurător, sau al unui agent de asigurare ori de reasigurare şi că nu are ca acţionar direct sau indirect ori ca administrator un asigurător, reasigurător sau un agent de asigurare ori de reasigurare sau conducătorul unui agent de asigurare persoană juridică.
Termenul de acordare a autorizaţiei este de 60 de zile de la data depunerii documentaţiei în vederea obţinerii autorizării.
Deşi normele legale nu prevăd în mod expres, este fără îndoială că decizia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor prin care respinge cererea de autorizare a brokerului trebuie motivată, la fel ca în cazul asigurătorilor şi este supusă contestaţiei la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
Mai trebuie precizat că, pentru cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor aprobă cererea de autorizare, decizia trebuie să conţină data de la care brokerul poate începe intermedierea activităţii de asigurare.
Sancţiunea constituirii brokerilor cu încălcarea dispoziţiilor legale
Consecinţele încălcării regulilor de constituire a brokerilor vor fi diferite în raport de categoria din care fac parte.
Dacă sunt nesocotite prevederile Legii nr. 31/1990, efectele sunt reglementate de aceasta. Astfel, directorul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal sau persoana desemnată pot acorda un termen asociaţilor pentru înlăturarea neregularităţilor constatate cu prilejul efectuării controlului în momentul soluţionării cererii de înmatriculare a societăţii. Neregularităţile descoperite după înmatricularea societăţii de brokeraj se vor înlătura după normele Legii nr. 31/1990 pe calea acţiunii în regularizare. în caz contrar se va purcede la dizolvarea şi lichidarea societăţii.
încălcarea normelor de asigurare relative la constituirea brokerilor va avea drept consecinţă respingerea cererii de autorizare de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, adică nedobândirea calităţii de broker de asigurare şi imposibilitatea desfăşurării activităţii de intermediere. în cazul în care neregularităţile sunt săvârşite sau descoperite ulterior obţinerii autorizaţiei de brokeraj, acestea vor fi înlăturate, altfel Comisia de Supraveghere va retrage autorizaţia de funcţionare, cu consecinţa pierderii calităţii de broker.
Desigur că directorul oficiului registrului comerţului sau persoana desemnată va controla legalitatea constituirii şi din perspectiva legislaţiei asigurărilor, dar neregularităţile constatate vor avea regimul consacrat în dreptul comun, adică înlăturarea lor de către asociaţi sau refuzul înmatriculării societăţii de brokeraj.
Neregularităţile descoperite după înregistrarea brokerului de asigurare în registrul comerţului au regimul juridic reglementat de dispoziţiile art. 48 din Legea nr. 31/1990, în sensul că se vor înlătura de către organele de conducere ale broke-rilor; în caz contrar oricare dintre persoanele interesate vor putea intenta acţiunea în regularizarea societăţii. Nulitatea societăţii de brokeraj va urma procedura prevăzută în art. 56 din Legea nr. 31/1990, putându-se evita prin înlăturarea cauzei acesteia până la punerea concluziilor pe fond la tribunal.
