Constituţii cutumiare şi constituţii scrise
| Comentarii |
|
constituţii cutumiare şi constituţii scrise, în funcţie de modul în care au fost adoptate, în ştiinţa juridică s-a impus clasificarea constituţiilor în constituţii cutumiare sau nescrise şi constituţii scrise.
Constituţia cutumiară se prezintă sub forma unor practici, uzanţe, precedente şi obiceiuri cu privire la constituirea, competenţa şi funcţionarea organelor puterii şi care au forţa dreptului. Se întâlnesc constituţii cutumiare în ţări precum Mare Britanie, Noua Zeelandă, Canada, Australia, Israel etc.
Constituţiile scrise reunesc regulile de guvernare şi proclamă drepturile naturale ale omului într-un document solemn, adoptat după o procedură predeterminată şi care prezintă, spre deosebire de constituţiile nescrise, avantajul clarităţii, conciziei şi, în consecinţă, reprezintă un mijloc eficient de apărare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
Printre concepţiile care au stat la baza constituţiilor scrise a fost teoria contractului social şi aceea a statului de drept, concepţii care au constituit mijloace filozofice, politice, juridice de limitare a puterii a suveranului şi de asigurare a unor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti cât mai largi.
Opoziţia care se face între constituţia cutumiară şi constituţia scrisă trebuie nuanţată, deoarece constituţii propriu-zis cutumiare nu există; astfel, Constituţia Marii Britanii este formată dintr-o parte scrisă, în care sunt cuprinse dreptul statutar (statute law), dreptul judiciar sau al precedentelor (common law), şi dintr-o parte nescrisă, formată din dreptul cutumiar, aşa-numitele convenţii constituţionale.
Această opoziţie are, în principal, un sens istoric: constituţiile cutumiare reprezintă regula în statele monarhice până în secolul al XVIII-lea.
Adoptarea constituţiilor scrise în America şi în Franţa a marcat naşterea constituţionalismului modern, acea mişcare istorică ce a făcut din constituţie, în acelaşi timp, o tehnică fundamentală de limitare a puterii şi expresia unei filozofii politice de esenţă liberală.
