Încetarea locaţiunii prin distrugerea (pieirea) lucrului
| Comentarii |
|
încetarea locaţiunii prin distrugerea (pieirea) lucrului, potrivit art. 1818 alin. 1 Noul Cod Civil, „dacă bunul este distrus în întregime sau nu mai poate fi folosit potrivit destinaţiei stabilite, locaţiunea încetează de drept”. Astfel, pierderea totală sau parţială a lucrului închiriat duce la încetarea locaţiunii, indiferent dacă pieirea a fost cauzată de forţa majoră ori de culpa părţilor, deoarece locatorul nu mai poate asigura locatarului folosinţa normală a acestuia.
Este asimilată distrugerea materială a lucrului, dar şi orice altă imposibilitate de a se folosi lucrul (de exemplu, rechiziţionarea, exproprierea sau confiscarea lui).
încetarea locaţiunii se va produce diferit, după cum pieirea este totală sau parţială:
a) dacă pieirea lucrului a fost totală, contractul este desfăcut de drept, deoarece nu mai poate fi asigurată folosinţa acestuia;
b) dacă pieirea lucrului este numai parţială, locatarul are un drept de opţiune între a cere o scădere a chiriei proporţională cu pierderea suferită sau rezilierea contractului.
Atunci când bunul a fost „doar deteriorat”, locaţiunea continuă, iar locatorul (proprietarul) este obligat să efectueze toate reparaţiile care sunt necesare pentru a menţine bunul în stare corespunzătoare de întrebuinţare pe toată durata locaţiunii, conform destinaţiei stabilite (art. 1788 alin. 1 Noul Cod Civil).
în toate cazurile în care imposibilitatea totală sau parţială de folosire a bunului este fortuită, locatarul nu are drept la daune-interese (art. 1818 alin. 4 Noul Cod Civil).
