Iniţiativa legislativă
| Comentarii |
|
iniţiativa legislativă, potrivit art. 74 alin. (1) din Constituţie, iniţiativa legislativă aparţine Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Iniţiativele legislative care aparţin Guvernului poartă denumirea de proiecte de lege. Acestea se trimit către Camera competentă să le adopte, ca primă Cameră sesizată.
Propunerile legislative pot fi iniţiate fie de către senatori sau deputaţi, fie de către cetăţeni. Senatorii şi deputaţii pot exercita dreptul de iniţiativă legislativă individual sau colectiv, prin grupul parlamentar de care aparţin.
Conform art. 74 alin. (5) din Constituţie, propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.
în ceea ce priveşte iniţiativa cetăţenilor, aceasta poate fi exercitată numai cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţie referitoare la reprezentativitatea iniţiativei şi ale alin. (2) referitoare la materiile ce nu pot face obiectul acestei iniţiative. Astfel, potrivit alin. (1), iniţiativa legislativă poate aparţine unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul de iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare dintre aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul iniţiativei. Potrivit alin. (2) al aceleiaşi dispoziţii constituţionale, nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
Procedura de exercitare a iniţiativei legislative de către cetăţeni este reglementată detaliat prin Legea nr. 189/1999 privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni, republicată.
Senatorii, deputaţii şi cetăţenii care îşi exercită dreptul de iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de lege [art. 74 alin. (4) din Constituţie]. Propunerile legislative se comunică Guvernului în termen de 3 zile de la înregistrare, pentru a se pronunţa şi în ceea ce priveşte aplicarea art. 111 alin. (1) din Constituţie.
Propunerile legislative, aparţinând fie cetăţenilor, fie senatorilor sau deputaţilor, nu pot avea ca obiect materiile în legătură cu care există exclusivitate în exercitarea iniţiativei legislative, cum sunt proiectul legii bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat, proiectele de lege rectificative şi a contului de execuţie bugetară, care, potrivit art. 138 alin. (2) din Constituţie, sunt elaborate de Guvern.
De asemenea, din interpretarea art. 92 şi art. 93 din Constituţie, reiese că numai Preşedintele României are dreptul de a declara mobilizarea parţială sau generală a forţelor armate, de a lua măsuri pentru respingerea unei agresiuni armate îndreptate împotriva ţării, de a institui starea de asediu sau starea de urgenţă, toate aceste măsuri fiind luate cu aprobarea prealabilă sau, după caz, ulterioară a Parlamentului.
O situaţie specială o constituie iniţiativa de revizuire a Constituţiei, singura autoritate ce poate exercita acest drept fiind Preşedintele României, la propunerea Guvernului. De asemenea, conform art. 150 alin. (1) din Constituţie, acest drept aparţine şi unui număr de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. Aceşti cetăţeni trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare dintre acestea sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul iniţiativei.
Vezi şi altă definiţie din dicţionarul juridic:
Comentarii despre Iniţiativa legislativă
