Negocierea colectivă și contractele colective de muncă în Germania
| Comentarii |
|
negocierea colectivă și contractele colective de muncă în Germania, 1. Dreptul la negociere colectivă 2. Negocierea contractelor colective de muncă 3. Reprezentativitatea părților 4. Calitatea de izvor de drept a contractelor colective de muncă 5. Nivelurile la care se pot încheia contracte colective de muncă 6. Durata contractului colectiv de muncă 7. Forma, înregistrarea și publicitatea contractelor colective de muncă 8. Conținutul contractului colectiv de muncă 9. Executarea și extinderea contractelor colective de muncă 10. Modificarea, suspendarea, încetarea contractelor colective de muncă
1. Dreptul la negociere colectivă
În Germania, negocierea colectivă este consacrată pe cale constituțională, prin reglementarea dreptului la liberă asociere în art. 9 alin. (3) din Constituție. Conform acestui articol „Dreptul de constituire a asociațiilor în scopul menținerii și promovării condițiilor de muncă și a celor economice este asigurat oricărei persoane și profesiuni. Orice înțelegere care încalcă acest drept sau împiedică exercitarea sa este nulă, iar măsurile care au acest scop sunt ilegale”. Prevederile constituționale se corelează cu dispozițiile Legii contractelor colective de muncă din anul 1949, cu modificările și completările ulterioare, și cu alte dispoziții legale în materie.
2. Negocierea contractelor colective de muncă
Negocierea colectivă se desfășoară între organizațiile sindicale și cele patronale. În cazul în care nu se ajunge la un consens, se poate apela și la procedura arbitrajului.
În dreptul german, există două categorii de convenții colective de muncă. În prima categorie, intră contractele colective de muncă încheiate între angajator și organizațiile sindicale, iar din a doua categorie fac parte acordurile încheiate de angajatori și consiliile de muncă înființate la nivelul acestora. Ceea ce diferențiază cele două categorii de convenții colective este conținutul lor. Astfel, dacă în cuprinsul contractelor colective de muncă încheiate cu organizațiile sindicale se pot cuprinde toate aspectele prevăzute de lege, în cea de-a doua categorie de contracte, respectiv cele încheiate de către consiliile de muncă, nu se pot insera dispoziții privind salariul minim și condițiile de muncă, putând fi reglementate celelalte aspecte permise de lege.
Legea germană nu permite încheierea contractelor colective de muncă pentru personalul clerical și pentru agenții de vânzări.
3. Reprezentativitatea părților
Partenerii sociali trebuie să fie legal constituiți pentru a negocia și încheia contracte colective de muncă. Nu se cer a fi îndeplinite condiții speciale cu privire la reprezentativitatea părților, fiind necesară doar recunoașterea reprezentativității de către partenerii sociali pentru respectivul palier de negociere. În practica instanțelor germane au fost cazuri când un sindicat mai puternic dintr-o anumită ramură a atacat în instanță sindicatul mai mic din ramura respectivă care a încheiat contractul colectiv de muncă, din cauza nerecunoașterii sindicatului respectiv ca fiind reprezentativ.
Contractele colective de muncă se semnează doar de către o singură organizație sindicală. Dacă sunt mai multe sindicate, acestea vor stabili prin consens sindicatul care va semna contractul colectiv de muncă.
4. Calitatea de izvor de drept a contractelor colective de muncă
În dreptul german, contractele colective de muncă sunt izvoare de drept, atât pentru contractele individuale de muncă, cât și pentru contractele colective încheiate la nivel inferior.
5. Nivelurile la care se pot încheia contracte colective de muncă
Contractele colective de muncă se pot încheia la nivel național, la nivel de sector de activitate (negociat de obicei la nivel regional, de land) și la nivel de unitate. Cele mai numeroase contracte colective de muncă sunt încheiate la nivel de sector de activitate (minerit, construcții, asigurări etc.).
6. Durata contractului colectiv de muncă
În dreptul german, contractele colective de muncă se pot încheia atât pentru o perioadă determinată, cât și pentru o durată nedeterminată. De obicei, contractele colective de muncă se încheie pentru o perioadă cuprinsă între 1 și 3 ani. În cazul contractelor încheiate pe durată nedeterminată, acestea încetează odată cu notificarea adresată cocontractantului de către partea care vrea să rezilieze contractul sau cu încheierea unui nou contract colectiv de muncă.
7. Forma, înregistrarea și publicitatea contractelor colective de muncă
Contractele colective de muncă se încheie în formă scrisă, sub sancțiunea nulității absolute. Contractele colective de muncă se înregistrează la Registrul contractelor colective (Tarifregister). Contractele colective trebuie comunicate și Ministerului Muncii. În cazul în care părțile nu îndeplinesc această din urmă obligație, vor suporta plata unor amenzi, nefiind afectată însă valabilitatea contractului colectiv de muncă. Angajatorii au obligația de a aduce la cunoștința salariaților conținutul contractului colectiv de muncă. Aceasta se realizează prin publicare pe pagina web a unității sau prin afișare.
8. Conținutul contractului colectiv de muncă
Contractele colective de muncă încheiate între angajatori și organizațiile sindicale pot cuprinde clauze privitoare la salarizare, bonusuri financiare, modurile de plată a salariilor etc. Contractele colective de muncă mai cuprind dispoziții referitoare la perioada de probă, concediere, formare profesională, securitatea muncii sau timpul de lucru și de odihnă. Prin contractele colective de muncă se poate stabili durata pentru care se încheie contractele individuale de muncă pe perioadă determinată. De remarcat că în Germania, după salarizare, timpul de lucru reprezintă al doilea punct de interes pe agenda negocierilor.
9. Executarea și extinderea contractelor colective de muncă
Părțile contractante au obligația de a duce la îndeplinire prevederile contractelor colective de muncă. Instituția extinderii se întâlnește rar în dreptul german, fiind folosită în domenii precum construcțiile. Cu toate acestea, sediul juridic al acestei instituții este consacrat în mod expres în art. 5 din Actul acordurilor colective. Instituția extinderii este uzitată în scopul asigurării aplicabilității unui contract colectiv de muncă pentru toate unitățile din cadrul unui sector.
10. Modificarea, suspendarea, încetarea contractelor colective de muncă
Părțile au dreptul de a modifica dispozițiile contractului colectiv de muncă. Suspendarea contractelor colective este o instituție permisă de legiuitorul german. Încetarea contractelor colective de muncă se poate produce prin ajungerea la termen, acordul părților sau conform dreptului comun.
11. Negocierea colectivă în sectorul public și pentru funcționarii publici
Contractele colective de muncă se încheie și în sistemul public pentru personalul din acest sector cu limitările impuse de lege, în special în ceea ce privește drepturile salariale. Este de notat faptul că, în sistemul public, contractele colective de muncă se încheie și ca urmare a presiunii lucrătorilor care se consideră dezavantajați față de cei din domeniul privat. Spre exemplu, în anul 2009, profesorii din sistemul public de învățământ au încheiat un contract colectiv de muncă, ca urmare a protestelor declanșate de către aceștia.
