Regimul actelor juridice anterioare deschiderii procedurii insolvenței
| Comentarii |
|
regimul actelor juridice anterioare deschiderii procedurii insolvenței, 1. Actele juridice frauduloase. 2. Actele juridice privind constituirea sau transmiterea unor drepturi patrimoniale. 3. Caracteristicile nulităţii actelor juridice. 4. Efectele anulării actelor juridice. 5. Acţiunea în anulare împotriva terţului subdobânditor. 6. Contractele aflate în curs de executare
Odată intrat în insolvenţă, se analizează toată activitatea debitorului desfăşurată anterior deschiderii procedurii. Dacă se constată că anumite acte juridice contravin operaţiunilor comerciale ori interesului creditorilor, acestea pot fi desfiinţate. în concepţia Legii nr. 85/2006 există două categorii de acte juridice care sunt susceptibile de anulare: actele juridice frauduloase şi actele juridice privind constituirea sau transmiterea unor drepturi patrimoniale.
1. Actele juridice frauduloase
Potrivit art. 79 din lege, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii. Nulitatea poartă asupra actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor. Deci se are în vedere fraudarea intereselor creditorilor, şi nu frauda la lege.
Acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor poate fi introdusă de administratorul judiciar/lichidator în termen de 1 an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevăzut la art. 20 alin. (1) lit. b), dar nu mai târziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii (art. 81 din lege). Comitetul creditorilor poate introduce acţiunea în anulare dacă administratorul/lichidatorul rămâne în pasivitate.
2. Actele juridice privind constituirea sau transmiterea unor drepturi patrimoniale
în ceea ce priveşte actele juridice de constituire sau de transfer a unor drepturi patrimoniale, Legea nr. 85/2006 are în vedere două categorii de astfel de acte juridice, respectiv actele juridice încheiate de debitor cu persoane străine, care nu se află în raporturi juridice cu debitorul şi actele juridice încheiate cu persoane aflate în raporturi juridice cu debitorul.
2.1. Actele juridice încheiate de debitor cu persoane străine, care nu se află în raporturi juridice cu debitorul
Aceste acte juridice sunt reglementate de art. 80 alin. (1) din Legea nr. 85/2006. Potrivit textului menţionat, administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul poate introduce la judecătorul-sindic acţiuni pentru anularea constituirii ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi pentru restituirea de către aceştia a bunurilor transmise şi a valorii altor prestaţii executate, realizate de debitor prin următoarele acte:
a. Actele juridice de transfer cu titlu gratuit
Potrivit legii, actele juridice de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii sunt supuse anulării. Legea exceptează sponsorizările în scop umanitar. Raţiunea anulării actelor cu titlu gratuit constă în caracterul speculativ al actelor juridice încheiate de către debitor.
b. Actele juridice prin care prestaţia debitorului depăşeşte prestaţia primită în schimb
Intră în această categorie toate contractele şi operaţiunile comerciale în care prestaţiile debitorului depăşesc vădit contravaloarea prestaţiilor primite. Sunt avute în vedere actele şi operaţiunile comerciale efectuate în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii.
c. Actele juridice încheiate cu intenţia tuturor părţilor de a sustrage bunuri de la urmărirea creditorilor
în conformitate cu textul art. 80 din lege, actele încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenţia tuturor părţilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile.
d. Actele juridice privind stingerea unor datorii
Sunt supuse anulării şi actele de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea s-o obţină în caz de faliment al debitorului este mai mică decât valoarea actului de transfer. în acest caz, nulitatea este condiţionată, pe de o parte de vechimea actelor juridice, în sensul că pot fi anulate doar actele încheiate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii şi, pe de altă parte, de obţinerea în caz de faliment a debitorului a unei prestaţii mai mici decât valoarea actului de transfer.
e. Actele privind constituirea unor garanţii reale
Pot fi anulate şi actele juridice privind constituirea ori perfectarea unei garanţii reale pentru o creanţă care era chirografară, în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.
f. Plăţile anticipate ale datoriilor
Actele juridice prin care debitorul plăteşte înainte de scadenţă datoriile sunt lovite şi ele de nulitate. în acest sens legea dispune că plăţile anticipate ale datoriilor pot fi anulate dacă au fost efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, iar scadenţa lor fusese stabilită pentru o dată ulterioară deschiderii procedurii.
g. Actele juridice încheiate de debitor cu intenţia de a ascunde/întârzia starea de insolvenţă
Potrivit legii, se poate introduce acţiune în anulare a actelor de transfer sau asumarea de obligaţii efectuate de debitor într-o perioadă de 2 ani anteriori datei deschiderii procedurii, cu intenţia de a ascunde/întârzia starea de insolvenţă ori de a frauda o persoană fizică sau juridică faţă de care era debitor, la data efectuării transferului unor operaţiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la îndeplinire a unui acord de compensare bilaterală (netting), realizate în baza unui contract financiar calificat, ori a devenit ulterior debitor, în sensul legii.
De precizat că prevederile de la lit. d)-f) nu sunt aplicabile actelor încheiate, cu bună-credinţă, în executarea unui acord cu creditorii, încheiat ca urmare a unor negocieri extrajudiciare pentru restructurarea datoriilor debitorului, sub rezerva ca acordul să fi fost de natură a conduce, în mod rezonabil, la redresarea financiară a debitorului şi să nu aibă ca scop prejudicierea şi/sau discriminarea unor creditori. Prevederile de mai sus se aplică şi actelor juridice încheiate în cadrul procedurii prevăzute de Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv şi mandatului ad-hoc [art. 80 alin. (1)'].
2.2. Actele juridice încheiate de debitor cu persoane aflate în raporturi juridice cu debitorul
Aceste categorii de acte juridice sunt prevăzute de art. 80 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, care prevede că operaţiunile încheiate în cei trei ani anteriori deschiderii procedurii cu persoanele aflate în raporturi juridice cu debitorul vor putea fi anulate şi prestaţiile recuperate, dacă sunt în dauna creditorilor:
a) cu un asociat comanditat sau cu un asociat deţinând cel puţin 20% din capitalul societăţii comerciale ori, după caz, din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor, atunci când debitorul este respectiva societate în comandită, respectiv o societate agricolă, în nume colectiv sau cu răspundere limitată;
b) cu un membru sau administrator, atunci când debitorul este un grup de interes economic;
c) cu un acţionar deţinând cel puţin 20% din acţiunile debitorului ori, după caz, din drepturile de vot în adunarea generală a acţionarilor, atunci când debitorul este respectiva societate pe acţiuni;
d) cu un administrator, director sau un membru al organelor de supraveghere a debitorului, societate cooperativă, societate pe acţiuni cu răspundere limitată sau, după caz, societate agricolă;
e) cu orice altă persoană fizică ori juridică, deţinând o poziţie dominantă asupra debitorului sau a activităţii sale;
f) cu un coindivizar asupra unui bun comun.
3. Caracteristicile nulităţii actelor juridice
După cum se poate observa, nulitatea actelor juridice încheiate de debitor anterior deschiderii procedurii insolvenţei comportă anumite particularităţi. Astfel. în ceea ce priveşte titularii acţiunii cererii în anulare, legea prevede că aceasta poate fi introdusă de către administratorul judiciar sau lichidator, după caz, iar dacă aceştia rămân în pasivitate, cererea în anulare poate fi introdusă de către comitetul
creditorilor. Competenţa în soluţionarea cererilor în anulare aparţine judecătorului-sindic. Apoi, principala cauză a nulităţii actelor juridice încheiate de debitor o constituie prezumţia de fraudă în dauna creditorilor.
în sfârşit, legea reglementează prescripţia dreptului la acţiune în anulare a acestor categorii de acte. Potrivit art. 81 din lege, acţiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum şi pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale poate fi introdusă în termen de un an de la data expirării termenului stabilit pentru întocmirea raportului amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au condus la apariţia stării de insolvenţă, dar nu mai târziu de 16 luni de la data deschiderii procedurii.
Se mai impune a fi reţinut că cererea pentru anularea unui transfer cu caracter patrimonial se va nota, din oficiu, în registrele de publicitate aferente [art. 85 alin. (1) din lege].
4. Efectele anulării actelor juridice
Regimul juridic al efectelor anulării actelor juridice încheiate de debitor anterior deschiderii procedurii insolvenţei este consacrat de art. 83 din Legea nr. 85/2006. Potrivit textului citat, ca efect al nulităţii, terţul dobânditor va trebui să restituie averii debitorului bunul transferat sau, dacă bunul nu mai există, valoarea acestuia de la data transferului stabilită prin expertiză de specialitate.
Terţul dobânditor care a restituit bunul sau valoarea acestuia are împotriva averii o creanţă de aceeaşi valoare, cu condiţia ca terţul să fi acceptat transferul cu bună-credinţă şi fără intenţia de a-i împiedica, întârzia ori înşela pe creditorii debitorului. In caz contrar, terţul dobânditor pierde creanţa sau bunul rezultat din repunerea în situaţia anterioară, în favoarea averii debitorului. Reaua-credinţă a terţului dobânditor trebuie dovedită.
Terţul dobânditor cu titlu gratuit de bună-credinţă va restitui bunurile în starea în care se găsesc, iar în lipsa acestora va restitui diferenţa de valoare cu care s-a îmbogăţit. Terţul de rea-credinţă va restitui, în toate cazurile, întreaga valoare, precum şi fructele percepute.
5. Acţiunea în anulare împotriva terţului subdobânditor
Legea nr. 85/2006 prevede în art. 84 că administratorul judiciar, lichidatorul sau comitetul creditorilor va putea introduce acţiune pentru a recupera de la subdobânditor bunul ori valoarea bunului transferat de către debitor, numai dacă subdo-bânditorul nu a plătit valoarea corespunzătoare a bunului şi cunoştea sau trebuia să cunoască faptul că transferul iniţial este susceptibil a de fi anulat. în cazul în care subdobânditorul este soţ, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv al debitorului se prezumă relativ că acesta a cunoscut faptul că transferul iniţial este susceptibil de a fi anulat”1.
6. Contractele aflate în curs de executare
6.1. Precizări prealabile
Este posibil ca la momentul deschiderii procedurii insolvenţei debitorul să aibă contracte în curs de derulare. Legea nr. 85/2006 consacră anumite reguli privind contractele şi operaţiunile aflate în curs de derulare la data deschiderii procedurii, precum şi ulterior acestui moment. Cu valoare de principiu, legea stipulează că operaţiunile şi contractele aflate în derulare se consideră menţinute la data deschiderii procedurii. Orice clauze contractuale de desfiinţare a contractelor în derulare pentru motivul deschiderii procedurii sunt nule.
Legea lasă la aprecierea exclusivă a administratorului judiciar/lichidatorului opţiunea menţinerii, modificării ori denunţării contractelor aflate în curs de executare. în acest sens, art. 86 dispune că, în vederea creşterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul judiciar/lichidatorul poate să denunţe orice contract, închirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atât timp cât aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substanţial de către toate părţile implicate.
Administratorul judiciar/lichidatorul trebuie să răspundă, în termen de 30 de zile, unei notificări a contractantului, prin care i se cere să denunţe contractul; în lipsa unui astfel de răspuns, administratorul judiciar/lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denunţat. în cazul denunţării unui contract, contractantul poate introduce acţiune pentru despăgubiri împotriva debitorului. Tot astfel, pe parcursul perioadei de observaţie, cu acordul contractanţilor, administratorul judiciar va putea să modifice clauzele contractelor de credit, astfel încât acestea să asigure echivalenţa viitoarelor prestaţii.
6.2. Regimul juridic al actelor aflate în curs de derulare
a. Contractele cu executare succesivă
Administratorul judiciar/lichidatorul poate să menţină contractele cu executare succesivă aflate în curs de executare. Menţinerea contractelor nu-l obligă însă pe administratorul judiciar/lichidator să facă plăţi restante pentru perioadele anterioare deschiderii procedurii. Pentru astfel de plăţi, creditorul poate formula declaraţie de creanţă împotriva debitorului [art. 86 alin. (7)].
b. Contractele de vânzare-cumpărare a bunurilor mobile
Regimul juridic al contractelor de vânzare-cumpărare aflate în curs de executare este consacrat de art. 87 din lege. în conformitate cu norma legală menţionată, dacă un bun mobil, vândut debitorului şi neplătit de acesta, era în tranzit la data deschiderii procedurii şi bunul nu se află încă la dispoziţia debitorului iar alte părţi nu au dobândit drepturi asupra lui, atunci vânzătorul îşi poate lua înapoi bunul. Toate cheltuielile vor fi suportate de către vânzător, cu obligaţia acestuia de a restitui debitorului plăţile primite în avans.
Dacă vânzătorul este de acord ca bunul să fie livrat, el va putea recupera preţul prin înscrierea creanţei sale în tabelul de creanţe. Dacă administratorul judiciar/lichidatorul cere ca bunul să fie livrat, el va trebui să ia măsuri să se plătească din averea debitorului întregul preţ datorat în baza contractului.
c. Contractele de vânzare-cumpărare a bunurilor imobile
Dacă vânzătorul unui bun imobil a reţinut titlul de proprietate până la plata integrală a preţului vânzării, vânzarea va fi considerată executată de către vânzător şi, în consecinţă, administratorul judiciar/lichidatorul nu mai poate denunţa contractul [art. 86 alin. (4)].
d. Contractele de vânzare-cumpărare asupra unor bunuri tranzacţionate pe o piaţă reglementată
Dacă la data deschiderii procedurii, debitorul este parte într-un contract cuprins într-un acord maşter de netting, prevăzând transferul anumitor mărfuri, titluri reprezentative ale mărfurilor sau active financiare cotate pe o piaţă reglementată de mărfuri, servicii şi instrumente financiare derivate, la o anumită dată sau într-o perioadă determinată de timp, şi scadenţa intervine sau perioada expiră după data deschiderii procedurii, se va efectua o operaţiune de compensare bilaterală a tuturor contractelor cuprinse în acordul maşter de netting respectiv, iar diferenţa rezultată va trebui să fie plătită averii debitorului, dacă aceasta este creditoare şi va fi înscrisă în tabelul de creanţe, dacă este o obligaţie a averii debitorului (art. 88 din lege).
e. Contractele de închiriere
Situaţia juridică a contractelor de închiriere aflate în curs de executare la data deschiderii procedurii insolvenţei este stabilită de art. 91 din lege. în acord cu textul de lege menţionat, în cazul în care debitorul în calitate de proprietar are încheiate contracte de închiriere asupra unor imobile, acestea nu vor fi desfiinţate, în afară de cazul în care chiria este inferioară chiriei practicate pe piaţă.
Administratorul judiciar/lichidatorul poate să refuze asigurare serviciilor ce cad în sarcina debitorului proprietar în beneficiul chiriaşului. La rândul său, chiriaşul poate evacua imobilul şi poate să ceară înregistrarea creanţei sale în tabelul de creanţe. Chiriaşul are şi opţiunea folosirii în continuare a imobilului cu scăderea din chiria pe care o plăteşte a costului serviciilor datorate de proprietar în baza contractului de închiriere.
f. Contractele de comision
în art. 89, legea prevede că, dacă un comisionar deţine titluri pentru bunuri ce urmează a fi primite ori pentru marfă, devine subiectul unei cereri introductive, comitentul va fi îndreptăţit să-şi ia înapoi titlurile ori marfa sau să ceară ca valoarea lor să fie plătită de comisionar. Fără îndoială că legea are în vedere situaţia când debitorul are calitatea de comisionar într-un contract de comision.
g. Contractele de consignaţie
Potrivit prevederilor art. 90, dacă debitorul deţine marfă în calitate de con-signatar sau orice alt bun care aparţine altuia la data înregistrării cererii introductive, a expirării termenului pentru contestarea cererii creditorilor de către debitor ori a respingerii contestaţiei debitorului împotriva acestei cereri, proprietarul va avea dreptul să-şi recupereze bunul. în afară de cazul în care debitorul are un drept de garanţie valabil asupra bunului. Dacă marfa sau bunurile nu se află în posesia debitorului şi el nu le poate recupera de la deţinătorul actual, proprietarul va fi îndreptăţit să se înregistreze cu o creanţă la valoarea pe care marfa sau bunurile le aveau.
h. Contractele privind prestările de servicii specializate
în cazul în care, în temeiul unui contract, debitorul este obligat să presteze anumite servicii specializate sau cu caracter personal, administratorul judiciar/lichidatorul poate denunţa acel contract, în afară de cazul în care creditorul acceptă efectuarea prestaţiei de către o persoană desemnată de administratorul judiciar/lichidator (art. 92).
i. Contractele de muncă
Legea dispune că un contract de muncă va putea fi denunţat numai cu respectarea termenelor legale de preaviz [art. 86 alin. (5)]. Prin derogare de la prevederile Codului muncii, după data deschiderii procedurii, desfacerea contractelor individuale de muncă ale personalului debitorului se va face de urgenţă de către administratorul judiciar/lichidator, fără a fi necesară parcurgerea procedurii de conciliere colectivă. Administratorul judiciar/lichidatorul va acorda personalului concediat doar preavizul de 15 zile lucrătoare [art. 85 alin. (6) din Legea nr. 85/2006].
