Abdulaziz Cabales și Balkandali contra REGATULUI UNIT - Străine stabilite legal şi lipsite sau ameninţate de a fi lipsite de compania soţului care nu este britanic
| Comentarii |
|
840. - Dna Nargis Abdulaziz, născută în Malawi în 1948 şi de origine indiană, se declară apatridă. Ea trăieşte în Regatul Unit cu un permis din 1977; în mai 1979 obţine autorizaţie de a rămâne acolo pe timp nelimitat. în decembrie 1979, se căsătoreşte cu dl Abdulaziz, un portughez care a emigrat din India, unde s-a născut, în Portugalia şi care se află în Regatul Unit cu posibilitatea de a rămâne acolo o perioadă limitată. în iulie 1980, autorităţile refuză soţului ei un permis de şedere permanent; un recurs împotriva acestei decizii suferă un eşec. Dl Abdulaziz se află încă în Regatul Unit, fără permis. Cuplul are un fiu născut în 1982.
Dna Arcely Cabales, de origine asiatică, s-a născut în Filipine în 1939. Ea trăieşte în Regatul Unit cu un permis din 1967; în iunie 1971, ea obţine autorizaţia de a rămâne pe timp nelimitat. în 1980 are loc în Filipine o ceremonie de căsătorie între ea şi dl Cabales, cetăţean al acestei ţări. în februarie 1981, i se refuză acestuia viza pentru a se instala în Regatul Unit împreună cu dna CabaIes; un recurs împotriva acestei decizii suferă un eşec. în perioada respectivă petiţionara avea şi ea cetăţenia filipineză. Dl Cabales a continuat să trăiască în Filipine, din 1980 până în 1984, şi cuplul a rămas separat, cu excepţia unei scurte perioade în 1983. în 1984, dna Cabales obţine naturalizarea. Autorităţile britanice, care contestă valabilitatea căsătoriei făcute în Filipine, refuză din nou dlui Cabales un permis de stabilire cu titlul de soţ, dar îi permit să stea temporar în ţară ca logodnic al unei cetăţene britanice. O ceremonie de căsătorie are loc în Regatul Unit, în ianuarie 1985, după care dl Cabales primeşte autorizarea de a rămâne în calitate de soţ timp de douăsprezece luni; la terminarea acestei perioade, el poate pretinde un permis permanent.
Dna Sohair Balkandali s-a născut în Egipt în 1946 sau 1948. Ea locuieşte în Regatul Unit, cu un permis, din 1973. Datorită căsătoriei ei în 1978 cu un cetăţean britanic - căsătorie desfăcută ulterior -, ea obţine un permis de şedere permanent în Regatul Unit, precum şi cetăţeania Regatului Unit şi a Coloniilor. în 1981, ea se căsătoreşte cu un cetăţean turc, dl Balkandali, cu care are un fiu, şi care se află în Regatul Unit fără autorizare. în luna mai a aceluiaşi an, autorităţile resping cererea de permis de şedere prezentată de cel interesat, dar acesta rămâne. Sofia sa obţinând cetăţenia britanică, obţine şi el autorizarea temporară, în 1983, şi apoi definitivă, în 1984, de a rămâne în această ţară.
841. - Deciziile autorităţilor au fost luate în baza regulilor din 1980 asupra imigraţiei. înainte de 1983, un soţ străin care dorea să se reunească sau să rămână cu soţia sa, stabilită legal în Regatul Unit, nu era autorizat să intre sau să stea dacă, între altele, ea nu era cetăţeană a Regatului Unit sau a Coloniilor, născută ea însăşi în Regatul Unit sau când unul din cei doi părinţi era născut acolo. Legislaţia s-a schimbat în 1983; se cere în continuare ca să fie o cetăţeană britanică, dar locul ei de naştere şi acela al părinţilor ei nu mai este luat în considerare.
în schimb, o soţie străină, dornică să fie împreună cu soţul, stabilit în mod legal în Regatul Unit, sau să rămână acolo cu el, putea, tnainte de 1983, să primească un permis de intrare sau de şedere, fie că respectivul soţ era sau nu cetăţean al Regatului Unit şi al Coloniilor cu locul naşterii pe teritoriul Regatului; din 1983, ea poate obţine o asemenea permisiune, fie că soţul este sau nu cetăţean britanic.
842. - Dna Abdulaziz sesizează Comisia la 10 decembrie 1980, dnele Cabales şi Balkandali la 10 august 1981. Fiecare dintre ele se pretinde victimă a unei practici discriminatorii autorizate de Parlament, prezentă în regulile din 1980 asupra imigraţiei şi incompatibilă cu art. 3, 8 (luat singur şi combinat cu art. 14) şi 13 ale Convenţiei.
• Hotărârea din 28 mai 1985 (plenul Curţii) (seria A nr. 94)
843. - Statuând asupra violării susţinute a art. 8, luat singur, Curtea înlătură, mai întâi, diferite argumente ale guvernului britanic, ţinând să demonstreze inaplicabilitatea acestei dispoziţii.
Dacă anumite aspecte ale dreptului de a intra într-o ţară ţin de Protocolul nr. 4 (neratificat de Regatul Unit), asta nu înseamnă să se excludă că unele măsuri luate în domeniul imigrării pot aduce atingere dreptului la respect pentru viaţa de familie. Petiţionarele se plâng nu de un refuz de a fi lăsate să intre sau să rămână în Regatul Unit, ci de a se vedea lipsite sau ameninţate de a fi lipsite de compania soţilor lor.
Cu toate că art. 8 presupune existenţa unei familii, oricare viaţă de familie în proiect nu iese complet din cadrul său. Cuvântul „familie11 include, în orice caz, relaţia născută dintr-o căsătorie legală, cum sunt cele pe care le-au contractat dnele Abdulaziz şi Balkandali, şi nu fictivă.
Curtea nu a rezolvat controversa privind validitatea ceremoniei de căsătorie care a avut loc în Filipine între dl şi dna Cabales. Piesele de la dosar arată că ei se credeau căsătoriţi şi doreau sincer să coabiteze şi să ducă o viaţă de familie normală. în acest caz, legătura astfel născută era destul de strânsă pentru a antrena în joc art. 8. în rezumat, fiecare dintre petiţionare începuse o „viaţă de familie" suficientă pentru scopurile art. 8, care deci se aplică (unanimitate).
Acest articol nu se va interpreta ca implicând pentru un stat contractant obligaţia generală de a respecta alegerea, de către cuplurile căsătorite, a domiciliului comun şi a accepta instalarea de persoane căsătorite, de altă naţionalitate, în ţară. Dnele Abdulaziz, Cabales şi Balkandali, care în perioada căsătoriei lor ar fi putut sau trebuit să cunoască efectul regulilor privind imigrarea, nu au simţit existenţa unor obstacole care să le fi împiedicat să ducă o viaţă de familie în propria lor ţară sau în aceea a soţului lor, şi nici motive speciale să nu se aştepte că vor opta pentru o asemenea soluţie. în consecinţă, nu a existat o lipsă de respect pentru viaţa lor de familie (unanimitate).
844. - Cu toată absenţa violării art. 8 luat singur, faptele în litigiu se situează în domeniul acestui text; art. 14 se aplică din acel moment şi el. în ce-1 priveşte pe acesta din urmă, o diferenţiere este discriminatorie dacă este lipsită de o justificare obiectivă şi raţională.
A existat o discriminare bazată pe sex? Regulile privind imigraţia permit mai uşor unui bărbat instalat în Regatul Unit, decât unei femei în aceeaşi situaţie, să obţină pentru soţia sa nenaţională autorizarea de a intra sau a rămâne în ţară pentru a locui. Ele tindeau, ţel legitim, să protejeze piaţa naţională a muncii într-o perioadă de şomaj intens. Totuşi, progresul către egalitatea sexelor, fiind un obiectiv important al statelor membre ale Consiliului Europei, numai motive foarte puternice puteau duce la a considera compatibilă cu Convenţia o diferenţiere bazată pe sex. Cu sprijinul statisticii, guvernul sublinia ponderea respectivă a bărbaţilor şi femeilor pe piaţa muncii. Curtea nu este convinsă că aceasta are o asemenea amploare încât să justifice diferenţierea şi nici că a servit obiectivul suplimentar al regulilor din 1980: promovarea liniştii publice. Faptul că Regatul Unit a acţionat, în materie de primire a soţiilor pentru instalare, mai generos decât cere Convenţia, cu atât mai mult, în sine, nu exclude o violare a art. 14. Astfel, cele trei petiţionare au suferit, în folosirea dreptului lor la a li se respecta viaţa de familie, o discriminare bazată pe sex şi contrară art. 14 combinat cu art. 8 (unanimitate).
A existat o discriminare rasială? Aplicabile la toţi candidaţii la intrare, regulile privind imigraţia se bazau nu pe obiecţii privind originea acestora, ci pe necesitatea de a reduce imigrarea pentru a proteja piaţa naţională a muncii. în plus, circumstanţa că în acea perioadă regulile loveau mai puţin în albi decât în alte grupe rezulta nu din conţinutul acestora, ci mai ales din preponderenţa numerică a anumitor grupuri etnice printre persoanele care doreau să imigreze. Aşadar, petiţionarele nu au fost supuse unei discriminări rasiale (unanimitate).
A existat o discriminare bazată pe naştere? Dna Balkandali se plângea, de asemenea, de faptul că printre cetăţenele Regatului Unit şi din Colonii, instalate în Regatul Unit, numai acelea care erau născute acolo sau dacă unul din părinţi era născut acolo, puteau obţine admiterea soţului lor nenaţional pentru stabilire. Curtea consideră că această diferenţiere avea un ţel legitim: grija de a proteja femeile, care au legături strânse cu Regatul Unit, de încercările prin care ar fi trecut dacă, după căsătoria lor, ar fi trebuit să meargă în străinătate pentru a putea fi împreună cu soţul lor. Dna Balkandali nu a fost deci victimă a unei discriminări bazate pe naştere (unanimitate).
845. - Petiţionarele pretindeau că au suferit un tratament degradant contrar art. 3. Curtea respinge această teză (unanimitate). Diferenţa de tratament nu vădea nici un dispreţ sau lipsă de respect pentru personalitatea lor şi nu avea nici ţelul şi nici efectele de a umili sau înjosi.
846. - Pentru că Regatul Unit nu a încorporat Convenţia în dreptul său intern, nu se putea face un recurs efectiv în faţa unei autorităţi naţionale pentru reclamaţiile privind discriminarea pe bază de sex, suferită de petiţionare. A existat deci, în această privinţă, o violare a art. 13 (unanimitate).
847. - în temeiul art. 50, Curtea respinge cererea unei indemnizaţii „im-portante“ pentru prejudiciu moral: stabilirea violării constituie prin ea însăşi o satisfacţie echitabilă pentru suferinţa şi neliniştea resimţite. Cu toate acestea, Regatul Unit trebuie să verse petiţionarelor sumele cerute pentru cheltuieli de judecată şi taxe, revenind procedurii de la Strasbourg (unanimitate).
| ← HOFFMANN contra AUSTRIEI - Refuz, după divorţ, al unor... | BERREHAB contra OLANDEI - Expulzare a unui străin divorţat... → |
|---|
