Beldjoudi contra Franței - Măsură de expulzare împotriva unui algerian născut în țara părinților, atunci francezi, și căsătorit cu o franțuzoaică

866. - Dl. Mohand Beldjoudi este născut în Franța în 1950 din părinți de origine algeriană care-și pierd, ei ca și el, naționalitatea franceză în 1963, după obținerea independenței de către Algeria. El este crescut în Franța, unde a trăit totdeauna,fie cu părinţii fie cu dna Martine Teychene, cetăţeană franceză cu care el se căsătoreşte în 1970. Părinţii lui şi cei cinci fraţi mai mari sunt toţi rezidenţi francezi.

în 1969, 1974,1977 şi 1978, el este condamnat pentru diferite infracţiuni printre care un furt calificat, pentru care primeşte o pedeapsă de opt ani de închisoare pentru crimă.

în noiembrie 1979, ministrul de interne emite împotriva lui o decizie executorie de expulzare pe motiv că prezenţa lui pe teritoriul francez este de natură să compromită ordinea publică. în aprilie 1988, Tribunalul administrativ din Versailles înlătură recursul în anulare făcut de dl Beldjoudi. între timp, acesta fusese, în 1986, găsit vinovat de numeroase alte infracţiuni şi solicitase în van, în anii 1983 şi 1984, un certificat de naţionalitate (cetăţenie, n. t.j franceză. La 18 ianuarie 1991, Consiliul de Stat respinge cererea celui interesat care a atacat decizia Tribunalului administrativ şi decizia executorie de expulzare. Aceasta din urmă nu a fost executată încă şi dl Beldjoudi este trimis cu domiciliul forţat în departamentul Hauts-de-Seine. De altfel, el se află sub control judiciar ca urmare a unei inculpări pentru tăinuire de furt agravat.

867. - în cererea din 28 martie 1986 către Comisie, dl şi dna Beldjoudi susţin că măsura expulzării lui încalcă numeroase dispoziţii ale Convenţiei: art. 8, pentru atingere a dreptului de a i se respecta viaţa privată şi de familie; art. 3, întrucât refuzul probabil al autorităţilor algeriene de a-i elibera dlui Beldjoudi un paşaport care să-i permită să părăsească Algeria ar constitui un tratament inuman şi degradant; art. 14 combinat cu art. 8, pentru discriminare bazată pe credinţele religioase sau originea etnică a dlui Beldjoudi; art. 9, pentru împiedicarea libertăţii lor de gândire, de conştiinţă şi de religie; art. 12, pentru negarea dreptului lor de a se căsători şi a crea o familie.

• Hotărârea din 26 martie 1992 (Cameră) (seria A nr. 234-A)

868. - Conform Curţii, executarea măsurii de expulzare ar constitui un amestec al unei autorităţi publice în exercitarea de către petiţionari a dreptului de a li se respecta viaţa lor de familie, garantat prin § 1 al art. 8.

869. - Expulzarea litigioasă ar îndeplini condiţiile paragrafului 2?

Baza legală a amestecului se află, incontestabil, în art. 23 al ordonanţei din 2 noiembrie 1945 privind condiţiile de intrare şi de şedere a unor străini în Franţa.

Amestecul în cauză vizează scopuri pe deplin compatibile cu Convenţia: apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor penale.

în ce priveşte necesitatea într-o societate democratică, trecutul penal al dlui Beldjoudi apare cu mult mai încărcat decât acela al dlui Moustaquim. Curtea cercetează, prin urmare, dacă celelalte circumstanţe ale cauzei -comune celor doi petiţionari sau proprii unuia dintre ei - sunt suficiente pentru a compensa acest element care are o greutate considerabilă.
Ţinând cont de vârsta petiţionarilor şi de lipsa copiilor în căminul lor, amestecul litigios loveşte, în primul rând, în viaţa lor de familie, de soţ şi soţie. Or, ei s-au căsătorit în Franţa, acum mai bine de douăzeci de ani, şi acolo au avut întotdeauna domiciliul conjugal. Perioadele de detenţie ale dlui Beldjoudi nu au întrerupt viaţa lor de familie, care rămânea protejată prin art. 8.

Subiect direct al expulzării, dl Beldjoudi este născut în Franţa din părinţi, care atunci erau francezi, şi a avut naţionalitatea franceză până la 1 ianuarie 1963. El a întreprins, un an după prima sa condamnare şi cu nouă ani înainte de adoptarea deciziei executorii, demersuri pentru a recăpăta respectiva naţionalitate. In al doilea rând, el s-a căsătorit cu o franţuzoaică şi întreaga lui familie apropiată a avut, într-o anumită perioadă, naţionalitatea franceză şi locuieşte în Franţa de zeci de ani. în sfârşit, el şi-a petrecut întreaga existenţă în Franţa, adică peste patruzeci de ani, a urmat şcoala în franceză şi probabil că nu cunoaşte limba arabă; nu pare că are cu Algeria alte legături decât naţionalitatea.

în ce o priveşte pe dna Beldjoudi, născută în Franţa din părinţi francezi, ea a trăit întotdeauna acolo şi are naţionalitate franceză. Dacă ea îşi urma soţul, ar fi trebuit să se stabilească în străinătate, fără îndoială în Algeria, stat a cărui limbă probabil că nu o cunoaşte. O asemenea dezrădăcinare ar putea să-i creeze mari dificultăţi de adaptare şi să se lovească de obstacole reale practice şi chiar juridice.

în consecinţă, decizia de expulzare a dlui Beldjoudi, dacă ar fi executată, nu ar fi proporţională cu ţelul legitim urmărit şi ar viola deci art. 8 (7 voturi pentru, 2 împotrivă).

870. - Asemenea concluzie scuteşte Curtea de a cerceta dacă expulzarea neagă, de asemenea, dreptul celor interesaţi la respect pentru viaţa lor privată.

871. - Având în vedere constatarea violării art. 8, Curtea nu consideră necesar să studieze în plus susţinerea discriminării contrare art. 14 în folosirea dreptului petiţionarilor la respect pentru viaţa lor de familie (8 voturi pentru, 1 împotrivă).

872. - Reclamaţiile pivind art. 3,9 şi 12 nefiind reluate în faţa sa, Curtea nu consideră că are obligaţia de a le examina din oficiu (8 voturi pentru, 1 împotrivă).

873. - Petiţionarii cereau 10.000.000 franci francezi drept despăgubiri. Curtea admite că ei au suferit un prejudiciu moral, dar ea îl apreciază suficient de compensat prin hotărâre (unanimitate).

Pentru cheltuielile de judecată şi taxele suportate în timpul procedurii în faţa organelor Convenţiei, ea găseşte rezonabil să aloce suma de 60.000 franci francezi (unanimitate).

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Beldjoudi contra Franței - Măsură de expulzare împotriva unui algerian născut în țara părinților, atunci francezi, și căsătorit cu o franțuzoaică