BENTHEM contra OLANDEI — Procedură de recurs la Coroană contra acordării autorizaţiei de a exploata o instalaţie de distribuţie a gazului de petrol lichefiat
| Comentarii |
|
DREPTUL LA UN PROCES ECHITABIL (articolul 6 al Convenţiei)
GARANŢIILE GENERALE PENTRU JUSTIŢIABILI (articolul 6 § 1) Dreptul la un tribunal în materie „civilă“
CAZUL BENTHEM contra OLANDEI — Procedură de recurs la Coroană contra acordării autorizaţiei de a exploata o instalaţie de distribuţie a gazului de petrol lichefiat
332. — Olandez născut în 1927 şi domiciliat în Noordwolde (comună din Weststellingwerf), Albert Benthem exploatează un garaj pe care îl are în proprietate. La 11 august 1976, municipalitatea îi acordă autorizaţia de a pune în funcţiune o instalaţie de distribuţie a gazului de petrol lichefiat. Inspectorul sanitar regional, care a avizat în sensul respingerii cererii de autorizare, exercită dreptul de recurs pe lângă Coroană (regina şi ministrul de tutelă, în cazul de faţă ministrul sănătăţii publice şi mediului). La 30 iunie 1979, un decret al Coroanei anulează autorizaţia din motive de securitate, conform avizului secţiei de contencios a Consiliului de Stat.
333. — In faţa Comisiei, sesizată la 21 decembrie 1979, dl Albert Benthem a pretins că este vorba de o contestaţie referitoare la drepturi şi obligaţii cu caracter civil, iar cauza sa nu a fost examinată de către un tribunal independent şi imparţial (art. 6 § 1 din Convenţie)
• Hotărârea din 23 octombrie 1985 (plenul Curţii) (seria A nr. 97)
334. — Pentru a se pronunţa asupra aplicabilităţii art. 6 § 1, Curtea examinează două chestiuni.
Există o contestaţie referitoare la un drept? Curtea aminteşte principiile care se degajă din jurisprudenţa sa: termenul de contestaţie trebuie înţeles mai curând într-un sens material, decât într-un sens formal: contestaţia se poate referi atât la existenţa însăşi a dreptului cât şi la întinderea ori modalităţile exerciţiului său; ea poate privi atât elemente de fapt, cât şi chestiuni juridice; ea trebuie să fie reală şi serioasă; art. 6 reclamă o legătură directă între „contestaţie41 şi „dreptul41 în cauză. Aplicând apoi aceste principii la cazul în speţă, Curtea notează că între Albert Benthem şi autorităţile olandeze a survenit o contestaţie reală şi serioasă şi că procedura era direct determinantă pentru dreptul revendicat de petiţionar. Coroana era deci competentă să statueze asupra unei contestaţii referitoare la un drept.
Oare acest drept avea caracter civil? După jurisprudenţa Curţii, noţiunea de drepturi şi obligaţii cu caracter civil nu se poate interpreta prin simpla referinţă la dreptul intern; art. 6 nu vizează numai contestaţiile de drept privat în sens clasic; nu are importanţa nici natura legii, nici autoritatea competentă: singurul aspect relevant este caracterul dreptului în cauză. Apreciind că nu trebuie să dea o definiţie abstractă noţiunii, Curtea a considerat suficient să aplice aceste principii. Eliberarea autorizaţiei figura printre condiţiile exercitării unei părţi a activităţii profesionale a lui Albert Benthem. Aceasta se găsea intim asociată dreptului de utilizare a bunurilor în conformitate cu legea şi îmbrăca un caracter patrimonial. Guvernul susţinea că petiţionarul ar fi putut să obţină permisul pentru exercitarea activităţii profesionale respective în alt loc. Curtea însă nu a subscris la această teză: o asemenea schimbare — de altfel aleatorie — ar fi riscat să se repercuteze nefavorabil asupra valorii fondului de comerţ şi a relaţiilor contractuale. Curtea a decis că art. 6 § 1 se aplică deci procedurii de recurs la Coroană (11 voturi pentru, 6 împotrivă).
335. — A fost respectată oare dispoziţia în cauză? Competenţa de a decide este inerentă noţiunii însăşi de tribunal. Or, secţia de contencios a Consiliului de Stat nu dă decât un aviz consultativ, chiar dacă acesta este prevalent în majoritatea cazurilor. Procedura în faţa acestui organ nu asigură deci o soluţie jurisdicţională. în ceea ce priveşte Coroana, ea are puterea să tranşeze, însă Convenţia cere mai mult de la un tribunal, îndeosebi independenţă, imparţialitate şi garanţiile unei proceduri judiciare. Or, decretul regal prin care Coroana a statuat are natura formală a unui act administrativ emanând de la un ministru care este responsabil în faţa Parlamentului şi care era superiorul ierarhic al autorului recursului şi experţilor consultaţi. în sfârşit, decretul regal scapă controlului unui organ judiciar. S-a încălcat deci art. 6 § 1 (11 voturi pentru, 6 împotrivă).
336. — în baza art. 50, Albert Benthem pretindea despăgubiri pentru prejudiciul material şi moral. Curtea nu cercetează din oficiu dacă el a suferit şi alte daune decât cele cu privire la care se plânge, ordinea publică nefiind pusă în cauză. în ceea ce priveşte falimentul şi divorţul petiţionarului, nimic nu dovedeşte că acestea s-au produs ca urmare a decretului regal incriminat, în aceste condiţii, constatarea încălcării art. 6 § 1 constituie prin ea însăşi o satisfacţie echitabilă suficientă (unanimitate)
| ← AIREY contra IRLANDEI - Influenţa cheltuielilor de procedură... | VAN MARLE ŞI ALŢII contra OLANDEI - Procedură tranzitorie de... → |
|---|
