MONEDERO ANGORA contra Spaniei - Aplicabilitatea art. 6 în procedura unui mandat de arestare european: inadmisibilitate.
| Comentarii |
|
Cauza MONEDERO ANGORA împotriva Spaniei (nr. 41138/05), decizia din 7 octombrie 2008 [Secţia a lll-a]
Reclamantul a fost arestat în Spania şi plasat în arest preventiv, în executarea unui mandat de arestare european emis de autorităţile judiciare franceze în temeiul unei hotărâri din 1993, dată în contumacie, prin care a fost condamnat la o pedeapsă de cinci ani închisoare pentru infracţiuni la legislaţia cu privire la stupefiante. Audiencia National a dispus predarea reclamantului către autorităţile franceze. Ea a reţinut că procedura respecta condiţiile impuse de Legea nr. 3/2003, adoptată în Spania în scopul îndeplinirii obligaţiilor din Decizia-cadru din 13 iunie 2002 adoptată de Consiliul Uniunii Europene, referitoare la mandatul european de arestare şi la procedurile de predare între statele membre. Reclamantul a prezentat o cerere de interpretare a deciziei, solicitând mai ales să i se aplice legea privind extrădarea pasivă, iar nu Decizia-cadru din 13 iunie 2002. Audiencia National i-a respins recursul. Reclamantul a sesizat Tribunalul Constituţional cu un recurs amparo, care a fost respins.
Inadmisibilă: Dreptul de a nu fi extrădat nu figurează, ca atare, între drepturile şi libertăţile recunoscute de Convenţie şi de protocoalele sale adiţionale. De altfel, procedura de extrădare nu poartă asupra unei contestări a drepturilor şi obligaţiilor cu caracter civil ale reclamantului şi nici asupra temeiniciei unei acuzaţii în materie penală îndreptată împotriva lui, în sensul art. 6 din Convenţie. Or, din expunerile de motive ale Legii nr. 3/2002 rezultă că procedura mandatului de arestare european înlocuieşte procedura tradiţională a extrădării între statele membre ale Uniunii Europene şi urmăreşte acelaşi scop, adică predarea unei persoane suspecte de un delict sau care încearcă să scape de acţiunea în justiţie, după ce a fost condamnată printr-o decizie definitivă, către autorităţile statului solicitant. Executarea mandatului de arestare european este de altfel, practic, automată, autoritatea judiciară neprocedând la o nouă examinare a mandatului, pentru verificarea conformităţii acestuia cu propria sa legislaţie internă şi nerefuzând executarea unui astfel de mandat decât pentru motive stabilite de lege. O astfel de procedură nu poartă deci asupra temeiniciei unei acuzaţii în materie penală: incompatibilă ratione materiae.
| ← ATANASOVA contra Bulgariei - Acces la un tribunal. Refuz al... | MOISEYEV / MOISSEÎEV contra Rusiei - Inechitatea procedurii şi... → |
|---|
