Art. 129 Despre adunările generale Societăţile pe acţiuni
Comentarii |
|
Societăţile pe acţiuni
SECŢIUNEA a II-a
Despre adunările generale
Art. 129
(1) În ziua şi la ora arătate în convocare, şedinţa adunării se va deschide de către preşedintele consiliului de administraţie, respectiv al directoratului, sau de către acela care îi ţine locul.
(2) Adunarea generală va alege, dintre acţionarii prezenţi, 1 până la 3 secretari, care vor verifica lista de prezenţă a acţionarilor, indicând capitalul social pe care îl reprezintă fiecare, procesul-verbal întocmit de secretarul tehnic pentru constatarea numărului acţiunilor depuse şi îndeplinirea tuturor formalităţilor cerute de lege şi de actul constitutiv pentru ţinerea adunării generale.
(3) Adunarea generală va putea hotărî ca operaţiunile prevăzute în alineatul precedent să fie supravegheate sau îndeplinite de un notar public, pe cheltuiala societăţii.
(4) Unul dintre secretari întocmeşte procesul-verbal al şedinţei adunării generale.
(5) Preşedintele va putea desemna, dintre angajaţii societăţii, unul sau mai mulţi secretari tehnici, care să ia parte la executarea operaţiunilor prevăzute la alineatele precedente.
(6) După constatarea îndeplinirii cerinţelor legale şi a prevederilor actului constitutiv pentru ţinerea adunării generale, se intră în ordinea de zi.
(7) Nu pot fi adoptate hotărâri asupra unor puncte de pe ordinea de zi care nu au fost publicate în conformitate cu dispoziţiile art. 117 şi 1171, cu excepţia cazului în care toţi acţionarii au fost prezenţi sau reprezentaţi şi niciunul dintre aceştia nu s-a opus sau nu a contestat această hotărâre.
Legea 31 1990 a societăţilor comerciale actualizată prin:Legea 441/2006 - pentru modificarea şi completarea Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, şi a Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată din 27 noiembrie 2006, Monitorul Oficial 955/2006;
← Art. 128 Despre adunările generale Societăţile pe acţiuni | Art. 130 Despre adunările generale Societăţile pe acţiuni → |
---|
1. Alineatele (1) şi (2) ale art. 129, astfel cum acestea au fost modificate şi completate, stabilesc regulile care trebuie urmate de către participanţii la orice AGA, înainte de a se supune aprobării proiectul ordinii de zi propuse de către cei care au efectuat convocarea, şi eventual de către persoanele care au fost îndreptăţite să ceară completarea ei.
Rolul primordial în organizarea şi conducerea lucrărilor oricărei AGA îi revine, potrivit prevederilor alin. (1), preşedintelui consiliului de administraţie ori celui al
Citește mai mult
directoratului, persoane care au dreptul şi chiar obligaţia să conducă lucrările. Desigur, în virtutea libertăţii contractuale, prin actele constitutive se pot stabili şi alte categorii de persoane care pot fi desemnate să conducă lucrările unei anumite AGA, normele art. 129 fiind, dispozitive.2. Un rol deosebit de important îl au secretarii desemnaţi de către adunarea generală
dintre participanţi, mai exact, doar dintre acţionarii prezenţi fizic, nu şi dintre participanţii care au doar calitatea de mandatari ai altor acţionari. Misiunea celor maximum 3 secretari, desemnaţi prin vot deschis, cu majoritatea celor prezenţi şi sau reprezentaţi, chiar dacă condiţiile de cvorum se va constata ulterior că nu sunt îndeplinite, este aceea de a verifica îndeplinirea cerinţelor legale şi statutare privind convocarea, prezenţa şi reprezentarea, depunerea acţiunilor la purtător etc. Aceşti secretari, exercitând o însărcinare în numele şi pe socoteala acţionarilor prezenţi şi sau reprezentaţi, precum şi ale societăţii, au obligaţia să informeze AGA despre constatările lor şi să emită eventuale judecăţi de valoare cu privire la legalitatea şi/sau conformitatea cu actul constitutiv a convocării acelei AGA, inclusiv cu privire la problema atingerii cvorumului legal sau statutar, după caz, şi să facă propuneri corespunzătoare acestui organ.
Potrivit prevederilor alin. (4), unul dintre secretarii desemnaţi de către AGA va avea ca misiune şi întocmirea procesul ui-verbal de şedinţă, document de excepţională valoare şi importanţă.
Alineatul (5) prevede chiar şi posibilitatea desemnării, de către preşedintele AGA, dintre angajaţii societăţi, unul sau mai mulţi secretari tehnici, care să concure la realizarea, alături de secretarii-acţionari, la realizarea operaţiunilor pe care aceştia sunt îndatoraţi să le efectueze.
II. Posibilitatea atestării de către un notar public a îndeplinirii cerinţelor legale şi statutare pentru convocarea şi organizarea desfăşurării AGA
3. Alineatul (3) al art. 129, nemodificat, prevede posibilitatea ca realizarea tuturor formalităţilor prevăzute de lege sau de actul constitutiv, inclusiv îndeplinirea condiţiilor de cvorum, să fie supravegheate de către un notar public, pe cheltuiala societăţii.
în fapt, se poate pune problema cine va decide cu privire la adoptarea unei astfel de soluţii: AGA sau cei care au convocat-o? organele de gestiune care au efectuat convocarea pot să propună AGA luarea unei astfel de măsuri, însă numai acest organ va fi în drept să decidă cu privire la o astfel de opţiune.
Dacă AGA va opta pentru soluţia supravegherii de către notar a modului de efectuare a operaţiunilor enumerate în alin. (2) al art. 129, se poate pune problema valorii juridice a consemnărilor pe care le va efectua notarul desemnat. notarul public, prin procesul-verbal pe care-l va întocmi, va putea atesta doar fapte şi operaţiuni percepute de el personal, atestare care va avea valoarea probatorie a actului autentic referitor la acele fapte şi operaţiuni şi care poate fi combătută, de către cei interesaţi, prin facerea dovezii de înscriere în fals a menţiunilor cu privire la cele constatate personal de către notar.
Pentru noi rămâne un lucru greu de explicat, totuşi, din punct de vedere raţional-juridic, pentru ce legiuitorul s-a limitat la a acorda doar notarilor publici competenţa de a supraveghea realizarea operaţiunilor enumerate de alin. (2) al art. 129, atât timp cât şi avocaţii, prin Legea nr. 51/1995, cu modificările ulterioare, ori chiar şi executorii judecătoreşti, potrivit competenţelor conferite de legea care le reglementează activitatea, respectiv Legea nr. 188/2000, ar putea să efectueze fără nicio problemă astfel de operaţiuni de supraveghere a efectuării operaţiunilor avute în vedere de legiuitor. Să fie oare acelaşi automatism şi tendinţă legată de un cvasimonopol al notarilor cu privire la atestarea unor fapte, situaţii sau împrejurări sau doar o regretabilă scăpare, ca altele, de altfel, a legiuitorului român? Dificil de încercat un răspuns judicios cu privire la această întrebare.
Legat de problema pe care am analizat-o, s-a pus, în practică şi întrebarea dacă notarul public este competent să autentifice o hotărâre AGA, şi dacă da, în ce condiţii
s-ar putea produce un astfel de lucru. Suntem de părere că dacă notarul public participă personal la AGA şi va fi chemat să supravegheze personal operaţiunile enumerate de alin. (2) al art. 129, inclusiv cele privind votul, va putea să autentifice şi hotărârile AGA ca înscrisuri emise de acest organ, la cererea expresă a acţionarilor participanţi. O astfel de hotărâre ar putea avea şi valoarea juridică a unui act modificator al actului constitutiv, fie că acel act era încheiat în formă autentică, ad validitatem, sau doar sub forma înscrisului sub semnătură privată, ad probationem.
III. Categoriile de probleme care pot fi dezbătute pe ordinea de zi
4. După ce operaţiunile şi formalităţile menţionate de alin. (2) ale art. 129 au fost efectuate şi AGA a ajuns la concluzia că poate lucra în mod valabil, se va putea trece la dezbaterea fiecărui punct propus prin ordinea de zi [alin. (6)], unele din problemele propuse prin convocator putând să nu fie aprobate a fi înscrise în ordinea de zi. Alineatul (6) menţionează, în mod util de altfel, că pe ordinea de zi nu vor putea fi cuprinse probleme care nu au fost menţionate expres prin convocator. Astfel de probleme vor putea fi incluse, totuşi, pe ordinea de zi fără să fi fost cuprinse în convocator doar dacă toţi acţionarii au fost prezenţi sau reprezentaţi şi niciunul nu s-a opus sau nu a contestat o astfel de hotărâre. Cu alte cuvinte, dacă niciun acţionar nu s-a opus, prin votul său, la o astfel de propunere ori, deşi s-a opus, nu a atacat hotărârea în termenul legal de 15 zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial, Partea a IV-a, includerea pe ordinea de zi a acelei probleme este validată.
În numeroase cazuri justiţia a considerat ca fiind ilegale hotărârile luate în cadrul unor puncte incluse pe ordinea de zi a unei AGA, la propunerea organelor de gestiune, sub titulatura generică „diverse", ca punct distinct, fără ca în convocatoare să se indice concret care probleme vor fi dezbătute la acel punct, o astfel de practică fiind considerată contrară prevederile art. 117 alin. (6) din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale.