Art. 16 Introducerea în cauză a funcţionarului Procedura de soluţionare a cererilor în contenciosul administrativ
| Comentarii |
|
CAPITOLUL II
Procedura de soluţionare a cererilor în contenciosul administrativ
Art. 16
Introducerea în cauză a funcţionarului
(1) Cererile în justiţie prevăzute de prezenta lege pot fi formulate şi personal împotriva persoanei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului ori, după caz, care se face vinovată de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru întârziere. În cazul în care acţiunea se admite, persoana respectivă poate fi obligată la plata despăgubirilor, solidar cu autoritatea publică pârâtă.
(2) Persoana acţionată astfel în justiţie îl poate chema în garanţie pe superiorul său ierarhic, de la care a primit ordin scris să elaboreze sau să nu elaboreze actul.
Legea 554 2004 a contenciosului administrativ actualizată prin:
Legea 262/2007 - pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 din 19 iulie 2007, Monitorul Oficial 510/2007;
Art. 161
Introducerea în cauză a altor subiecte de drept
Instanţa de contencios administrativ poate introduce în cauză, la cerere, organismele sociale interesate sau poate pune în discuţie, din oficiu, necesitatea introducerii în cauză a acestora, precum şi a altor subiecte de drept.
Legea 554/2004 a contenciosului administrativ actualizată prin:
Legea 262/2007 - pentru modificarea şi completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 din 19 iulie 2007, Monitorul Oficial 510/2007;
| ← Art. 15 Solicitarea suspendării prin acţiunea principală... | Art. 17 Judecarea cererilor Procedura de soluţionare a... → |
|---|
Citește mai mult
obiectiv. Persoana care se încadrează în ipoteza prevăzută de art. 16 Legea Contenciosului Administrativ se află într-o situaţie specială, respectiv cea de funcţionar public, se află în exercitarea atribuţiilor profesionale ale funcţionarului, astfel că stabilirea răspunderii sale şi obligarea la plata despăgubirilor, în solidar cu autoritatea publică, este strâns legată de examinarea legalităţii actului administrativ şi urmează aceeaşi procedură de judecată. Dispoziţiile respective sunt aplicabile în cazul tuturor persoanelor aflate în situaţia prevăzută de ipoteza normei, fără nicio distincţie sau în considerarea altor criterii, şi anume tuturor persoanelor fizice care au calitatea de funcţionar (dec. nr. 679 din 10 octombrie 2006, în M. Of. nr. 939 din 21 noiembrie 2006).în legea veche s-a operat cu noţiunea de „funcţionar al autorităţii pârâte", care, în practică, a condus la multiple interpretări, iar noua lege vorbeşte despre „persoana fizică care...“, lăsându-se să se înţeleagă că poate fi vorba de orice persoană fizică din cadrul autorităţii pârâte, de la funcţionarii cei mai mici în grad până la demnitari. Legea nouă nuanţează situaţiile în care trebuie să se fi aflat persoana fizică respectivă, anume să
Citește mai mult
fi contribuit la elaborarea actului, la emiterea ori, după caz, la încheierea acestuia, respectiv să se facă vinovată de refuzul autorităţii de a rezolva cererea.Folosirea verbelor a elabora, a emite şi a încheia nu este întâmplătoare, s-a urmărit, pe de o parte, evocarea ambelor categorii de acte administrative, adică atât a actului unilateral, cât şi a contractului, precum şi fazele procedurale, legate de emiterea actului unilateral sau, după caz, de încheierea celui bilateral, adică a contractului administrativ.
în noua filozofie a textului, pot fi chemaţi în cauză pentru a fi obligaţi, în mod solidar cu autoritatea, la plata despăgubirilor, atât persoanele fizice care au dat avize, care au făcute note de fundamentare, care au întocmit caietul de sarcini, care au făcut parte din comisii de licitaţii, cât şi persoanele fizice care au făcut parte din consiliul de administraţie, din consiliul local, judeţean etc. care a decis, ori persoanele care au semnat contractul. în cazul unui act administrativ adoptat de un organ colegial, se înţelege că vor fi chemaţi şi personal în instanţă numai cei care au votat pentru decizia respectivă, dacă legea nu prevede răspunderea fiecărui membru pentru actele organului.
2. Regim juridic. Este de reţinut că formularea „dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat sau pentru întârziere" are un
caracter general, fiind vorba atât de prejudiciul material, cât şi de cel moral. Această concluzie se impune nu numai în virtutea tradiţiei, ci şi în baza art. 18 alin. 3 din lege, care reprezintă temeiul acordării de despăgubiri atât pentru „daunele materiale", cât şi pentru „daunele morale" cauzate.
De asemenea, se înţelege că, în ipoteza în care reclamantul nu cunoaşte toate persoanele fizice implicate, va aduce acest fapt la cunoştinţa instanţei, care, în baza art. 13, va solicita relaţiile necesare. Cum se înţelege că orice persoană identificată în acţiunea reclamantului sau, după caz, în adresa autorităţii, comunicată instanţei în baza art. 13, poate ridica excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, făcând dovada că n-a fost la şedinţă, că lucrează în altă unitate şi a fost indicat din eroare etc. Atunci însă când se pune problema gradului de implicare a existenţei sau nu a legăturii cauzale, a existenţei sau nu a vinovăţiei, nu mai este vorba de excepţie, ci de fondul cauzei, iar excepţia cu un atare obiect trebuie respinsă ca inadmisibilă.
Noul text îngăduie, aşadar, să fie acţionaţi direct în instanţă toţi cei implicaţi şi nu numai veşnicul „Acar Păun", ca în baza textului din legea anterioară, ceea ce reprezintă nu numai un „plus de dreptate" pentru cetăţean, dar şi un instrument juridic de natură a fortifica spiritul de responsabilitate al funcţionarilor şi al demnitarilor din administraţia publică.
Textul menţine, în schimb, soluţia chemării în garanţie a superiorului ierarhic, dacă este vorba „de ordin scris", înţelegându-se că în sfera acestei noţiuni intră şi ordinele trimise prin poşta electronică, mai ales că semnătura electronică şi, mai nou, autentificări notariale prin mijloace electronice au devenit obiect de reglementare juridică şi la noi, în ultima perioadă.
In ceea ce priveşte stabilirea contribuţiei financiare a fiecărei persoane fizice în raport cu cea a autorităţii, se înţelege că se vor aplica principiile din drept comun, în materia răspunderii solidare.