Art. 1172 Noul cod civil Contractul cu titlu oneros şi contractul cu titlu gratuit Diferite categorii de contracte Contractul
| Comentarii |
|
CAPITOLUL I
Contractul
SECŢIUNEA a 2-a
Diferite categorii de contracte
Contractul
SECŢIUNEA a 2-a
Diferite categorii de contracte
Art. 1172
Contractul cu titlu oneros şi contractul cu titlu gratuit
(1) Contractul prin care fiecare parte urmăreşte să îşi procure un avantaj în schimbul obligaţiilor asumate este cu titlu oneros.
(2) Contractul prin care una dintre părţi urmăreşte să procure celeilalte părţi un beneficiu, fără a obţine în schimb vreun avantaj, este cu titlu gratuit.
| ← Art. 1171 Noul cod civil Contractul sinalagmatic şi contractul... | Art. 1173 Noul cod civil Contractul comutativ şi contractul... → |
|---|
1. Spre deosebire de contractele sinalagmatice, unde cauza fiecăreia dintre obligaţiile părţilor o constituie executarea prestaţiei promise de către cealaltă parte, în contractele cu titlu gratuit cauza obligaţiei celui care dispune constă în intenţia de a mări patrimoniul celui gratificat, fără a primi în schimb o contraprestaţie. în ceea ce priveşte simplele motive, deşi în principiu ele nu sunt determinante pentru validitatea actului, liberalitatea nu va fi valabilă decât dacă voinţa de a gratifica a fost determinată de un mobil care să nu contravină regulilor de convieţuire
Citește mai mult
socială (Trib. Suprem, s. civ., dec. nr 1231/1971, în C. Turianu, Contracte civile speciale, p. 116).2. Sarcinile stipulate într-un contract de donaţie nu sunt decât nişte modalităţi care nu modifică caracterul gratuit al contractului decât în cazul în care ele ar constitui un echivalent pasiv egal sau aproape egal cu beneficiul obţinut. Prin urmare, nu se poate considera o asemenea donaţie ca un contract nenumit şi cu titlu oneros (Trib. laşi, dec. nr. 44/1882, în F. Ciutacu, Drept civil român. Introducere. Subiecte, Ed. Themis Cart, Bucureşti, 2005, p. 50).
2. Criteriul distincţiei dintre contractele cu titlu oneros şi cele cu titlu gratuit poate fi de natură subiectivă (intenţia părţilor) sau
Citește mai mult
de natură obiectivă (echivalenţa între prestaţii). Dar cum folosul urmărit nu trebuie să fie neapărat de ordin patrimonial, ambele criterii pot fi luate în consideraţie în acelaşi timp. Astfel, un act este gratuit de câte ori oferă unei părţi un folos care nu-i compensat printr-o contraprestaţie care, obiectiv sau subiectiv, să fie echivalentă, iar contractul cu titlu oneros implică prestaţii care, obiectiv sau subiectiv, sunt echivalente (T.R. Popescu, P. Anca, op. cit., p. 33).3. Avantajul pe care îl urmăreşte fiecare parte este unul de natură patrimonială, ceea ce este de esenţa contractelor cu titlu oneros. (...) Existenţa unei prestaţii în contrapartidă este definitorie pentru categoria contractelor cu titlu oneros; această contrapartidă constă într-o obligaţie pusă în sarcina celeilalte părţi. în asemenea situaţie, contractul cu titlu oneros este în acelaşi timp şi un contract sinalagmatic (L. Pop, Tratat, voi. I, p. 102).
4. Spre deosebire de contractul cu titlu oneros, contractul cu titlu gratuit este contractul prin care una dintre părţi se obligă să procure celeilalte un folos sau avantaj, fără a primi ceva în contrapartidă; altfel spus, debitorul se obligă să execute o prestaţie sau mai multe prestaţii în favoarea creditorului, fără a primi nimic în schimb (Idem, p. 104).
5. Există anumite contracte care prin esenţa lor sunt cu titlu oneros: contractul de vânzare-cumpărare, contractul de schimb, contractul de închiriere etc. Ele nu pot fi contracte cu titlu gratuit; gratuitatea ar schimba însăşi calificarea contractelor, care nu ar mai putea fi numite contracte de vânzare, de schimb etc. Există şi contracte prin esenţa lor gratuite, cum este contractul de comodat (împrumutul de folosinţă); dacă pentru folosinţa lucrului se va cere un echivalent, contractul va înceta să mai fie contract de comodat şi va căpăta altă calificare - de exemplu, aceea de contract de închiriere (C. Statescu, C. Bîrsan, TGO, p. 30).
6. Unele contracte, gratuite prin natura lor, pot deveni oneroase prin convenţia părţilor. Astfel, depozitul şi mandatul sunt gratuite prin natură; însă părţile pot conveni ca depozitarul sau mandatarul să primească un salariu pentru serviciul pe care-l fac, caz în care aceste contracte devin oneroase. De asemenea, împrumutul de bani este când oneros, când gratuit, după cum este cu dobândă sau fără dobândă (C. Hamangiu, I. Rosetti-Băldnescu, Al. Bâicoianu, op. cit., voi. II, p. 488).
7. Contractele cu titlu gratuit se împart în două categorii: a) contracte dezinteresate, prin care se urmăreşte a se face un serviciu cuiva, fără a se micşora niciun patrimoniu. Astfel sunt mandatul gratuit, împrumutul fără dobândă, comodatul, fidejusiunea; b) liberalităţile, prin care o valoare trece dintr-un patrimoniu în altul, fără a se urmări un contraechivalent. Este cazul contractului de donaţie (C. Statescu, C. Bîrsan, TGO, p. 32).
8. Uneori, un act aparent oneros este în realitate gratuit şi invers. O donaţie poate fi deghizată sub înfăţişarea unui contract de vânzare-cumpărare în care părţile de comun acord au hotărât să nu pretindă şi - respectiv - să nu plătească preţul vânzării (D. Cosma, op. cit., p. 41).
9. în raport cu momentul în care urmează să-şi producă efectele, liberalităţile se împart în liberalitâţi între vii (inter vivos), cum este donaţia, şi liberolitâţi din cauză de moarte (morţiş causa), cum sunt legatele (Idem, p. 37).
10. Clasificarea în contracte cu titlu oneros şi contracte cu titlu gratuit prezintă o indiscutabilă importanţă practică, care constă în regimul juridic diferit care li se aplică, regim juridic datorat consecinţelor juridice pe care le produce fiecare categorie de contracte. Deosebirile, sub acest aspect, se referă la toate sau doar la unele contracte cu titlu oneros, pe de o parte, şi la toate sau numai la unele contracte cu titlu gratuit, pe de altă parte [L. Pop, Tratat, voi. II, p. 105).
11. în privinţa condiţiilor de validitate, în general pentru contractele cu titlu gratuit există anumite cerinţe mai restrictive decât cele referitoare la contractele cu titlu oneros. Sub aspectul condiţiilor de fond, Codul civil instituie anumite incapacităţi speciale, atât în privinţa dispunătorului, cât şi în privinţa celor care beneficiază de liberalitâţi. Totodată, legea precizează că actele cu titlu gratuit nu pot fi încheiate de către persoanele lipsite de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, după caz, nici prin reprezentantul legal, nici cu autorizarea prealabilă a ocrotitorului desemnat potrivit legii [art. 806 şi urm. C. civ. 1864, art. 129 alin. (1) şi art. 133 alin. (1) C. fam. - reglementarea actuală - art. 988 NCC - n.n.J. Sub aspectul condiţiilor de formă, legea este de asemenea mai restrictivă în cazul actelor cu titlu gratuit, impunând forma autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute, în cazul contractului de donaţie (art. 813 C. civ. 1864 - art. 1011 NCC) (C. Statescu, C. Bîrsan, TGO, p. 30).
12. Actele cu titlu gratuit se săvârşesc de obicei în considerarea persoanei celui gratificat. Ele sunt, prin excelenţă, acte intuitu personae. în actele cu titlu oneros, persoana celui ce participă la act este, de regulă, indiferentă (D. Cosma, op. cit., p. 39).
13. Obligaţia debitorului este în genere mai strictă în contractele oneroase decât în cele gratuite. Astfel, culpa debitorului este apreciată cu mai multă severitate în primele; de asemenea, debitorul este în genere ţinut de garanţie în contra evicţiunii prin fapta terţilor numai în contractele oneroase (C. Hamangiu, I. Rosetti-Balânescu, Al. Bâicoianu, op. cit., voi. II, p. 488).
14. Acţiunea pauliană se poate exercita în condiţii mai uşoare împotriva contractelor cu titlu gratuit, în sensul că reclamantul (creditor) nu este ţinut să facă dovada complicităţii terţului achizitor la frauda debitorului (T.R. Popescu, P. Anca, op. cit., p. 35).
15. Orice înstrăinare cu titlu gratuit trebuie să figurezeîn mod fictivîn masa patrimoniului dispunătorului, pentru a se putea calcula cotitatea disponibilă şi rezerva, pe când acest raport fictiv n-are loc în privinţa înstrăinărilor cu titlu oneros (D. Alexandresco, Explicaţiunea, voi. V, p. 13).
16. în cazul contractelor gratuite prin esenţa lor, modificarea contractului gratuit, prin solicitarea unei contraprestaţii în schimbul avantajului patrimonial procurat, conduce la modificarea a însăşi naturii juridice a actului, care va primi o altă calificare juridică şi se va supune dispoziţiilor legale aplicabile noii categorii de acte juridice în care a fost inclus (I. Dogaru - coordonator, Drept civil. Teoria generală a actelor cu titlu gratuit, Ed. AII Beck, Bucureşti, 2005, p. 509).
► „Art. 945. Contractul oneros este acela în care fiecare parte voieşte a-şi procura un avantaj (C. civ. 812, 947, 1639, 1646, 1859)";
► „Art. 946. Contractul gratuit sau de binefacere este acela în care una din părţi voieşte a procura, fără echivalent, un avantaj celeilalte (C. civ. 813 şi urm., 1593,1561)".
Deşi oneroase, obligaţiile părţilor din contractul de asigurare nu sunt şi echivalente, deoarece, pe de o parte, asigurarea este aleatorie şi, pe de altă parte, când se produce riscul asigurat despăgubirile depăşesc cuantumul primelor de asigurare. în prima situaţie, cea a neproducerii cazului asigurat, lipsa echivalenţei prestaţiilor izvorăşte din inexistenţa obligaţiei de despăgubire, iar cea de-a doua situaţie, în cea a survenirii
Citește mai mult
evenimentului asigurat, lipsa echivalenţei este dată de cuantumul disproporţionat al despăgubirilor sau al indemnizaţiei de asigurare comparativ cu sumele de bani plătite de asigurat cu titlu de primă.Caracterul oneros al contractului de asigurare nu este suprimat în cazul coasigurării şi nici când se asigură riscurile ce privesc o altă persoană sau când se stipulează persoana care, în calitate de beneficiar, va încasa indemnizaţia de asigurare.
- regimul juridic al viciilor de consimţământ diferă după cum este vorba de un act cu titlu
Citește mai mult
oneros sau de un act cu titlu gratuit (de exemplu, problema leziunii nu se pune în actele juridice cu titlu gratuit; pentru a fi vorba de o eroare-viciu de consimţământ, în cazul actelor cu titlu oneros este necesară o cerinţă suplimentară faţă de actele cu titlu gratuit);-în cazul actelor cu titlu oneros, obligaţiile părţilor sunt reglementate cu mai multă severitate (de exemplu, garanţia împotriva evicţiunii apare, de regulă, în actele cu titlu oneros şi numai în mod excepţional în actele cu titlu gratuit), iar răspunderea se apreciază cu mai multă severitate. De exemplu: în materia mandatului, art. 2018 alin. (1) C.civ. prevede că „dacă inundatul este cu titlu oneros, mandatarul este ţinut să execute mandatul cu diligenţa unui bun proprietar", iar dacă mandatul este cu titlu gratuit, mandatarul este obligat să-l îndeplinească cu diligenţa pe care o manifestă în propriile afaceri";
- acţiunea revocatorie (pauliană) are sanse mai mari de admisibilitate dacă se pune problema înlăturării opozabilităţii unor acte cu titlu gratuit, fiind suficient să se dovedească frauda săvârşită de către debitor, iar nu şi participarea la fraudă a terţului dobânditor al bunului.
- în materie succesorală, există o serie de reguli deosebite pentru anumite acte cu titlu gratuit.
Exemple de acte juridice civile cu titlu gratuit: donaţia, comodatul (împrumutul de folosinţă), împrumutul de consumaţie fără dobândă, mandatul gratuit, depozitul neremunerat, contractul de voluntariat, legatul.
Exemplu de contract cu titlu oneros: contractul de vânzare, vânzătorul urmăreşte să obţină preţul în schimbul bunului, iar cumpărătorul urmăreşte să obţină bunul în schimbul preţului.
Caracterul oneros este în strânsă legătură cu caracterul sinalagmatic al vânzării.