Art. 15 Noul cod civil Abuzul de drept Interpretarea şi efectele legii civile
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Interpretarea şi efectele legii civile
Interpretarea şi efectele legii civile
Art. 15
Abuzul de drept
Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe.
| ← Art. 14 Noul cod civil Buna-credinţă Interpretarea şi... | Art. 16 Noul cod civil Vinovăţia Interpretarea şi efectele... → |
|---|
Citește mai mult
să-mi de-a să plătesc facturile dar fără nici un rezultat, m-ai mult ma întrebat dacă am făcut socoteala pe ultimele facturi chipurile eu a-și mai avea să-i dau bani in condițiile in care am platit amândoi prin cont bancar sumă egală iar în contul ENEL au mai rămas bani Ce trebuie sa fac că să pot plăti facturile la curent la curent avind în vedere că nu mai înțeleg cu el?1. Dreptul de coproprietate asupra unui bun îndreptăţeşte pe titulari la realizarea deplină a prerogativelor proprietăţii, dar, în acelaşi timp, îi obligă la o exercitare în limitele impuse de împlinirea interesului lor, în acord cu interesul celorlalţi coproprietari. Când drepturile civile sunt abătute de la finalizarea care le justifică sau când sunt exercitate cu rea-credinţă, exerciţiul lor devine abuziv şi, în acest caz, nu se mai bucură de ocrotirea legii. în cauză, pretenţia pârâtelor de a avea acces permanent prin uşa ce asigură intrarea din exterior în holul casei
Citește mai mult
scărilor, bazată pe dreptul de folosinţă comună, pe care îl au asupra dependinţelor - pivniţa şi podul -, apare ca o exercitare abuzivă asupra dreptului lor, cât timp prin uşa de la holul apartamentului, creată în acest scop, au asigurată legătura, normală şi corespunzătoare, cu scările de acces la dependinţele respective (Trib. Suprem, dec. nr. 724/1989, în C. Turianu, Repertoriu de practică judiciară. Voi. I. Drept civil. Partea generală, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2011, p. 17-18).2. Cel care a schimbat cursul unui izvor, în mod abuziv, pentru ca vecinul să nu mai poată lua apă, poate fi obligat să readucă apa la cursul ei iniţial (M. Gaiţă, M.M. Pivniceru, Jurisprudenţă Curţii de Apel laşi în materie civilă 2002, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2004, p. 34).
3. Chiar dacă împrejurarea că un proprietar nu s-a împotrivit şi nu a ridicat nicio obiecţie cu privire la modul cum proprietarul vecin a construit şarpanta casei sale şi a fixat soclul nu ar putea fi considerată prin ea însăşi ca o dovadă a existenţei unui acord între cei doi proprietari, totuşi, îngăduinţa manifestată de primul în perioada de construire a casei de către cel de-al doilea şi inactivitatea îndelungată după aceea (în speţă timp de 15 ani) fac ca acţiunea prin care s-ar cere ulterior modificarea şarpantei - astfel încât apa de ploaie să nu mai cadă pe terenul reclamantului - să reprezinte expresia unui abuz de drept (Trib. jud. Alba, dec. nr. 118/1973, în C. Turianu p. 20).
4. Edificarea unei construcţii pe terenul aflat în indiviziune forţată, fără consimţământul celorlalţi coproprietari, reprezintă o formă de exercitare abuzivă a dreptului de proprietate (C.A. Timişoara, s. civ., dec. nr. 1118/2007, în V. Terzea, Codul civil adnotat. Voi. I. Art. 1-1163, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2011, p. 51).
5. în cazul în care un coproprietar refuză să-şi dea acordul în vederea efectuării unor lucrări de investiţii la bunul, obiect al coproprietăţii, deşi ceilalţi coproprietari şi-au dat acordul, iar aceste lucrări respectă prevederile certificatului de urbanism, refuzul coproprietarului reprezintă un act abuziv, care poate fi cenzurat de instanţă, prin autorizarea efectuării lucrărilor (C.A. Tărgu-Mureş, s. civ., dec. nr. 399/2001, în V. Terzea voi. I, p. 51).
Citește mai mult
delictuala, Ed. Academiei, Bucureşti, 1972, p. 167); exercitarea dreptului se face în alt scop atunci când urmăreşte a prejudicia pe altul sau a obţine foloase ilicite.2. Pentru existenţa abuzului de drept trebuie îndeplinite următoarele condiţii: a) să existe un drept subiectiv civil; abuzul de drept nu există în afara unui drept subiectiv civil; dacă este încălcată legea sau o regulă de convieţuire socială prin săvârşirea unei fapte ilicite care nu are legătură cu un drept subiectiv, are loc un delict civil, şi nu un abuz de drept; de exemplu, proprietarul unui teren care trece cu tractorul peste plantaţia proprietarului vecin săvârşeşte o faptă ilicită, un delict civil, şi nu un abuz de drept (el încalcă regula conform căreia exercitarea drepturilor trebuie să se facă în limitele externe ale acestora); dacă proprietarul terenului sapă un şanţ pe propriul teren, ceea ce conduce la inundarea terenului proprietarului vecin, el îşi exercită abuziv dreptul de proprietate (D. Gherasim p. 114-115); b) dreptul subiectiv civil sâ fie exercitat cu rea-credinţă şi contrar scopului economico-social în care a fost recunoscut de lege; titularul dreptului trebuie să aibă o atitudine subiectivă negativă, de ignorare a normelor juridice, atitudine care se exprimă prin ceea ce se numeşte vinovăţie (C. Stătescu, C. Bîrsan, Drept civil. Teoria generală a obligaţiilor, ed. a 9-a, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2008, p. 196-198). în art. 16 NCC este definită vinovăţia, într-o manieră asemănătoare Codului penal. „Reaua-credinţă este o formă a vinovăţiei, este expresia dolului, fraudei şi culpei grave" (I. Deleanu, Drepturile subiective şi abuzul de drept, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1988, p. 71). Exercitarea dreptului contrar scopului economico-social înseamnă exercitarea lui în alt scop decât cel recunoscut de lege, în scopul de a păgubi pe altul; deturnarea dreptului subiectiv civil de la scopul pentru care a fost recunoscut de lege nu poate fi concepută în afara vinovăţiei; faptele abuzive, comisive sau omisive, se săvârşesc cu intenţie; astfel, de exemplu, fapta proprietarului care şi-a împrejmuit terenul cu un gard sub înaltă tensiune, fără a atrage în vreun fel atenţia asupra acestui lucru, este o faptă abuzivă comisivă, care a condus la moartea oilor vecinului (C.T Ungureanu p. 108) sau este faptă abuzivă omisivă pasivitatea proprietarului terenului care lasă un terţ să ridice o construcţie pe terenul lui şi solicită demolarea când construcţia este terminată (M. Eliescu p. 168) [a se vedea şi art. 582 alin. (1) lit. b) NCC); c) exercitarea abuzivă a dreptului subiectiv civil sa conducă la producerea unui prejudiciu (D. Gherasim p.ll 6; I. Deleanu p. 100-107). Prejudiciul poate fi patrimonial sau moral; de exemplu, proprietarul care îşi transformă apartamentul într-un atelier de reparaţii încălţăminte îşi exercită abuziv dreptul de proprietate, cauzând prejudicii morale vecinilor prin tulburarea liniştii, prin împiedicarea acestora să ducă o viaţă normală (să se odihnească, să îşi poată reface capacitatea de muncă) (C.T. Ungureanu p. 108).
3. Sancţiunea abuzului de drept constă în tragerea la răspunderea civilă a titularului care şi-a exercitat dreptul subiectiv în mod abuziv, prin obligarea acestuia la daune-interese pentru prejudiciile patrimoniale sau morale cauzate altor persoane. Regulile care se aplică sunt acelea stabilite pentru răspunderea civilă delictuală (G. Boroi p. 72; D. Gherasim p. 116-117; I. Deleanu p. 100-114; M. Eliescu p. 163-170).
4. Unii autori (Gh. Beleiu, Drept civil român. Introducere în dreptul civil. Subiectele dreptului civil, ed. o 11-a, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007, p. 87-88, cu autorii citaţi acolo) consideră că sunt şi situaţii când exercitarea abuzivă a unui drept nu atrage răspunderea titularului, ci sancţiunea constă în refuzul concursului forţei de constrângere a statului; aceasta înseamnă că acţiunea în justiţie a reclamantului, care solicită ocrotirea dreptului său, pe care l-a exercitat abuziv, va fi respinsă, după cum şi apărarea pârâtului va fi respinsă dacă acesta şi-a exercitat dreptul, pe care îşi bazează apărarea, în mod abuziv.
5. în anumite situaţii, instanţa sesizată cu sancţionarea abuzului de drept poate dispune încetarea exercitării abuzive a dreptului (I. Reghini, Ş. Diaconescu, P. Vasilescu p. 315).
Articolul 17 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului
Interzicerea abuzului de drept
Nici o dispoziţie din prezenta Convenţie nu poate fi interpretată ca implicând, pentru un stat, un grup sau un individ, un drept oarecare de a desfăşura o activitate sau de a îndeplini un act ce urmăreşte distrugerea drepturilor sau a libertăţilor recunoscute de prezenta Convenţie sau de a aduce limitări mai ample acestor drepturi şi libertăţi decât acelea prevăzute de această Convenţie.
Decretul nr. 31 /1954: Art. 3. Drepturile civile sunt ocrotite de lege. Ele pot fi exercitate numai potrivit cu scopul lor economic şi social.