Art. 2369 Noul cod civil Obligaţiile garantate Dispoziţii generale Ipoteca

Reglementarea anterioară: Legea nr. 99/1999, Titlul VI: „Art. 10. (1) Orice tip de obligaţie de a da, a face sau a nu face este susceptibilă să fie garantată cu garanţia reală reglementată prin acest titlu, inclusiv obligaţii prezente sau viitoare, sub condiţie sau nu, divizibile sau indivizibile, determinată sau determinabilă, exprimată în monedă naţională sau străină".

1. în principiu, având în vedere această dispoziţie legală, rezultă că orice tip de obligaţie poate fi garantată, indiferent de izvorul său. Nimic nu împiedică debitorul să încheie un contract de ipotecă, fie că obligaţia

Citește mai mult

rezultă din contract, din lege sau din hotărâre judecătorească. De asemenea, de lege Iota, noul Cod civil recunoaşte şi actul juridic unilateral ca izvor de obligaţii, potrivit art. 1325 şi urm.

2. Dorim totuşi să subliniem că, în momentul în care intervine executarea garanţiei, obligaţia trebuie să aibă întotdeauna o expresie bănească, adică să fie lichidă sau lichidabilă. Aceasta corespunde cu majoritatea situaţiilor în care, în practică, părţile recurg la garantarea executării obligaţiei, deoarece nu se poate concepe garantarea cu ipotecă sau cu o altă formulă de garantare a îndeplinirii în natură a unei obligaţii (alta decât pentru remiterea bunului însuşi). Desigur, plata sumei de bani poate fi obiectul primar al obligaţiei garantate cu ipotecă (obligaţia principală) sau poate fi ceea ce substituie obligaţia iniţială în cazul neexecutării sale. Pentru aceasta, obligaţia garantată trebuie să aibă expresie patrimonială, însă, cu această condiţie, potrivit cu care orice obligaţie, de orice fel, este reductibilă la plata unei sume de bani, plată care este garantată cu ipotecă, putem să considerăm că executarea obligaţiilor de orice fel (a da, a face sau a nu face) poate fi garantată cu ipotecă.

3. Deşi poate o primă lectură a articolului nu prezumă în mod necesar o asemenea interpretare, credem că aceasta trebuie dedusă în considerarea scopului şi modului de executare a ipotecii, dar şi din alte dispoziţii legale, cum ar fi cele referitoare la clauzele obligatorii ale unui contract de ipotecă, respectiv clauza referitoare la „suma pentru care este constituită", aşa cum impune art. 2372 alin. (1) NCC.