Art. 568 Noul cod civil Formele accesiunii Dispoziţii generale Accesiunea

1. Textul reia o parte din dispoziţiile art. 482 C. civ. 1864 [„(...) tot ce se uneşte, ca accesoriu cu lucrul, într-un mod natural sau artificial" - s.nj. Se distinge între două forme ale accesiunii: naturală şi artificială.

2. Suntem în prezenţa accesiunii naturale când unirea sau încorporarea „este urmarea unui eveniment natural", respectiv când are loc fără intervenţia omului. Dacă accesiunea este urmarea faptei proprietarului sau a unei alte persoane, ea va fi artificială.

3. Distincţia făcută de art. 568 este utilă pentru stabilirea obligaţiilor celui ce invocă accesiunea. „Dacă

Citește mai mult

accesiunea naturală are loc cu titlu gratuit, deoarece este considerată efectul unui fenomen natural, întâmplat în afară de voinţa omului şi de care proprietarul, în favoarea căruia are loc, nu poate fi responsabil, accesiunea artificială (sau industrială) are loc numai cu titlu oneros" (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bdlânescu, Al. Bdicoianu voi. II, p. 139).

4. Deşi, cu privire la formele accesiunii, art. 568 NCC se referă doar la două forme (naturală şi artificială), din articolele următoare rezultă că accesiunea poate fi imobiliară sau mobiliară. Această clasificare se face după obiectul principal la care se referă, după cum lucrul principal în care se face încorporaţiunea este mobil sau imobil (I. Adam p. 519; C. Bîrsan, Drepturile reale, p. 307; I.P. Romoşan p. 297).

5. Accesiunea imobiliară poate fi atât naturală, cât şi artificială. Sunt cazuri de accesiune imobiliară naturală: aluviunile (art. 569 şi urm.), avulsiunea (art. 572), accesiunea albiilor râurilor, insulelor şi prundişurilor (art. 573), accesiunea naturală a animalelor (art. 576). Accesiunea imobiliară artificială este amplu reglementată în art. 577-597. Aceste forme de accesiune imobiliară, naturală şi artificială, se regăseau şi în Codul civil din 1864 (art. 495-503).

6. în cazul accesiunii mobiliare (art. 598-601), noul Cod civil reorganizează clasificările existente anterior (specificaţiunea, adjoncţiunea şi confuziunea). Spre deosebire de reglementarea anterioară, amplă, dar în acelaşi timp şi confuză, autorii noului Cod au ales să instituie doar câteva reguli, sumare, dar clare, privind stabilirea titularului dreptului de proprietate. în ceea ce priveşte cazul în care bunul rezultat din accesiune va fi comun, prevederile din materia accesiunii mobiliare se completează cu dispoziţiile legale din materia coproprietăţii obişnuite (Secţiunea a 2-a a Capitolului IV, art. 634-645). De altfel, trimiteri la instituţia coproprietăţii vom descoperi nu doar în cazul accesiunii mobiliare, ci şi la accesiunea imobiliară artificială [de exemplu, art. 587 alin. (1) NCC).