Art. 751 Noul cod civil Constituirea uzului şi a abitaţiei Uzul şi abitaţia
| Comentarii |
|
CAPITOLUL III
Uzul şi abitaţia
Uzul şi abitaţia
Art. 751
Constituirea uzului şi a abitaţiei
Uzul şi abitaţia se constituie în temeiul unui act juridic sau prin alte moduri prevăzute de lege.
| ← Art. 750 Noul cod civil Dreptul de abitaţie Uzul şi abitaţia | Art. 752 Noul cod civil Limitele dreptului de uz şi abitaţie... → |
|---|
Dacă una dintre părţi susţine că a voit altceva decât ceea ce s-a consemnat în înscrisul constatator, aceasta este obligată să facă dovada că voinţa reală nu este cea care rezultă din conţinutul actului scris. în speţă, conţinutul contractului prin care reclamanta şi-a rezervat dreptul de abitaţie asupra bunului înstrăinat este clar. Reclamanta, care a susţinut că voinţa părţilor a fost în sensul încheierii unui contract cu clauză de întreţinere, nu a dovedit susţinerea sa, iar în raport de conţinutul clar al înscrisului, contractul nu poate fi interpretat decât ca o convenţie de
Citește mai mult
vânzare, prin care părţile au constituit în beneficiul vânzătoarei dreptul de abitaţie asupra bunului înstrăinat. Voinţa părţilor fiind exprimată în acest sens, efectele contractului se analizează în raport cu conţinutul său, iar instanţa trebuie să dispună executarea lui potrivit acestui conţinut, şi nu în sensul susţinerilor reclamantei (C.A. laşi, dec. civ. nr. 1131/1998, în Jurisprudenţa 1998, p. 16-17).Legislaţie conexă:
► art. 885, art. 888, art. 1091 alin. (4), art. 1098 alin. (1) NCC;
► Legea nr. 351/2004 a gazelor (M. Of. nr. 679/2004);
► Legea nr. 13/2007 a energiei electrice (M. Of. nr. 51/2007).
1. Dreptul de uz/abitaţie se poate dobândi prin act juridic (a se vedea şi comentariile de la art. 704 NCC). Actul juridic de constituire poate fi atât bilateral, cât şi unilateral (testament), atât cu titlu oneros, cât şi cu titlu gratuit şi trebuie
Citește mai mult
să îndeplinească toate condiţiile de fond şi de formă impuse de lege. în cazul în care dreptul de uz/abitaţie se constituie cu privire la un imobil, actul juridic trebuie încheiat în formă autentică şi se va dobândi prin înscrierea în cartea funciară (a se vedea art. 885 şi art. 888 NCC).2. Dreptul de uz/abitaţie poate fi dobândit şi prin „alte moduri prevăzute de lege", de exemplu, dreptul de uz asupra unui bun mobil se poate dobândi şi prin posesie de bună-credinţă (art. 937 alin. (5) NCC).
3. Drepturile de uz reglementate de Legea nr. 351/2004 a gazelor: art. 86 lit. a) şi b) din Legea nr. 351/2004 instituie în favoarea concesionarilor din sectorul gazelor naturale drepturi de uz asupra terenurilor şi altor bunuri proprietate publică sau proprietate privată a persoanelor fizice sau juridice, precum şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţilor; potrivit textului de lege, se disting două situaţii: dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare în vederea realizării, reabilitării sau retehnologizării capacităţii [art. 86 lit. a)) şi dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării
normale a capacităţii prin efectuarea reviziilor, reparaţiilor şi a intervenţiilor necesare [art. 86 lit. b)]; aceste drepturi sunt recunoscute titularilor pe durata lucrărilor de realizare, reabilitare, retehnologizare, respectiv de exploatare şi de întreţinere a capacităţilor respective. Drepturile de uz prevăzute la art. 86 din Legea nr. 351/2004 asupra terenurilor şi altor bunuri proprietate publică sau proprietate privată a persoanelor fizice ori juridice au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal şi se exercită pe toată durata de viaţă a capacităţii respective sau temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacităţi în funcţiune, reparaţiei, reviziei, lucrărilor de intervenţie în caz de avarie [art. 90 alin. (1) din lege). Prerogativele care sunt recunoscute titularilor dreptului de uz sunt prevăzute în art. 87 din Legea nr. 351/2004; astfel, cu titlu de exemplu, concesionarul poate să depoziteze pe terenurile proprietate privată materiale, echipamente, instalaţii, poate să desfiinţeze culturi sau plantaţii ori alte amenajări existente ori numai să le restrângă, poate să extragă materiale, să capteze apa, să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea, poate să amplaseze birouri şi locuinţe de şantier, să oprească ori să restrângă activităţi ale proprietarului; toate aceste prerogative trebuie exercitate cu respectarea limitărilor impuse de Legea nr. 351/2004 şi de celelalte norme ale legislaţiei în vigoare. în ceea ce priveşte durata, dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii se întinde pe toată durata de funcţionare a capacităţii, iar exercitarea lui se face ori de câte ori este necesar pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii (art. 88 din Legea nr. 351/2004).
4. Drepturile de uz prevăzute de Legeo nr. 13/2007 a energiei electrice: potrivit art. 16 alin. (2) din Legea nr. 13/2007, titularii autorizaţiilor de înfiinţare şi titularii licenţelor beneficiază de drept de uz asupra terenurilor şi bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice şi asupra activităţilor desfăşurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacităţii energetice; textul distinge două situaţii: dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării sau retehnologizării capacităţii energetice, obiect al autorizaţiei (art. 16 alin. (2) lit. a)) şi dreptul de uz pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii, obiect al autorizaţiei de înfiinţare, pentru reviziile, reparaţiile şi intervenţiile necesare [art. 16 alin. (2) lit. b)]. Prerogativele care sunt recunoscute titularilor sunt prevăzute în art. 19 alin. (l)-(3) din Legea nr. 13/2007 într-o manieră aproape identică cu cea a Legii nr. 351/2004; cu titlu de exemplu, amintim că titularii pot să depoziteze, pe terenurile necesare executării lucrărilor, materiale, echipamente, utilaje, instalaţii, să desfiinţeze culturi sau plantaţii, construcţii sau alte amenajări existente ori numai să le restrângă, să îndepărteze materiale, să capteze apa, să instaleze utilaje şi să lucreze cu acestea, să amplaseze birouri şi locuinţe de şantier, să oprească ori să restrângă activităţi ale proprietarului; toate aceste prerogative trebuie exercitate cu respectarea limitărilor impuse de Legea nr. 13/2007 şi de celelalte norme ale legislaţiei în vigoare. Dreptul de uz asupra terenului pentru executarea lucrărilor necesare realizării sau retehnologizării de capacităţi energetice se întinde pe durata necesară executării lucrărilor (art. 19 alin. (1)]. în ceea ce priveşte dreptul de uz asupra terenului pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii energetice, acesta se întinde pe toată durata funcţionării capacităţii, iar exercitarea lui se face ori de câte ori este necesar pentru asigurarea funcţionării normale a capacităţii (art. 19 alin. (3)). Titularul licenţei este obligat să plătească proprietarilor despăgubirea cuvenită pentru pagubele produse, să degajeze terenul şi să îl repună în situaţia anterioară, în cel mai scurt timp posibil [art. 19 alin. (5)].
5. Deşi textele de lege mai sus citate fac trimitere la un „drept de uz", în doctrină se consideră că acesta „se reduce la un drept de folosinţă asupra unor terenuri sau asupra altor bunuri aflate în vecinătatea capacităţilor specifice celor două domenii ale industriei energetice, proprietate publică sau privată, exercitat în condiţiile necesităţii efectuării unor operaţii şi lucrări legate de producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice, respectiv a gazelor naturale" (C. Bîrsan p. 271).