Art. 952 Noul cod civil Luarea măsurilor pentru conservarea bunului posedat Acţiunile posesorii
| Comentarii |
|
Acţiunile posesorii
Art. 952
Luarea măsurilor pentru conservarea bunului posedat
(1) Dacă există motive temeinice să se considere că bunul posedat poate fi distrus ori deteriorat de un lucru aflat în posesia unei alte persoane sau ca urmare a unor lucrări, precum ridicarea unei construcţii, tăierea unor arbori ori efectuarea unor săpături pe fondul învecinat, posesorul poate să ceară luarea măsurilor necesare pentru evitarea pericolului sau, dacă este cazul, încetarea lucrărilor.
(2) Până la soluţionarea cererii, posesorul ori, după caz, cealaltă persoană poate fi obligată la plata unei cauţiuni, lăsate la aprecierea instanţei, numai în următoarele situaţii:
a) dacă instanţa dispune, în mod provizoriu, deplasarea lucrului ori încetarea lucrărilor, cauţiunea se stabileşte în sarcina posesorului, astfel încât să se poată repara prejudiciul ce s-ar cauza pârâtului prin această măsură;
b) dacă instanţa încuviinţează menţinerea lucrului în starea sa actuală ori continuarea lucrărilor, cauţiunea se stabileşte în sarcina pârâtului astfel încât să se asigure posesorului sumele necesare pentru restabilirea situaţiei anterioare.
| ← Art. 951 Noul cod civil Termenul de exercitare a acţiunii... | Art. 953 Noul cod civil Noţiune Dispoziţii generale → |
|---|
1. Lucrările de demolare susceptibile să aducă atingere structurii de rezistenţă a unui zid constituie o tulburare actuală adusă posesiei acelui zid. Pentru acest motiv, nu se poate reţine că este vorba de o tulburare viitoare, astfel încât urmează a se decide, în consecinţă, autorizarea interzicerii lucrărilor, iar nu doar suspendarea acestora (Civ., 4 fevr. 1856, D. 1856,1, 296, raport Poultier, apud H. et L. Mazeaud, J. Mazeaud nr. 1464, p. 1176).
2. Dacă între părţi există un proces cu privire la un teren cu fâneţe, reclamantul, care are de partea sa aparenţa dreptului de
Citește mai mult
proprietate, poate pretinde obligarea pârâtului să sisteze cositul fânului de pe terenul în litigiu (Trib. jud. Argeş, dec. civ. nr. 1236/1969, apud C. Crişu nr. 130, p. 155). Notă aprobativă. Aderăm la acest punct de vedere, întrucât în speţa respectivă s-a reţinut că pârâtul, dându-şi seama că reclamantul va triumfa în procesul de revendicare care urma să fie soluţionat definitiv peste câteva zile, a început să cosească fânul, cu toate că acesta nu ajunsese la maturizare. Fiind evidentă intenţia sa de a păgubi pe reclamant, cu atât mai mult cu cât hotărâse înstrăinarea fânului, soluţia ne apare într-adevăr întemeiată (C. Crişu nr. 130, p. 155).3. în situaţia în care pârâtul a depozitat în mod abuziv materiale de construcţii pe terenul altuia, reţinând că aparenţa dreptului este în favoarea reclamantului şi drepturile acestuia pot fi grav prejudiciate dacă nu s-ar lua măsuri de îndepărtare a materialelor depozitate, infiltrându-se în zidurile casei, se poate ordona ridicarea lor (Trib. jud. Sibiu, dec. civ. nr. 37/1969, apud C. Crişu nr. 133, p. 161, nota 1).
4. Pârâtul poate fi obligat să îşi ridice lemnele din garajul proprietatea reclamantului, dacă imobilul îi este necesar acestuia din urmă în vederea garării autoturismului (Trib. Mun. Bucureşti, col. IV civ., dec. nr. 1765/1969)
► art. 949, art. 950, art. 951 NCC;
► art. 581 alin. (1), art. 598, art. 600 alin. (1) CPC;
► art. 2278 (fost art. 2282), art. 2279 (fost art. 2283) C. civ. fr.;
► art. 1264, art. 1265, art. 1266, art. 1267 C. proc. civ. fr.
1. Prin reglementarea, în cadrul Capitolului IV - „Acţiunile posesorii" al Titlului VIII -„Posesia", a acţiunii civile prin care „posesorul poate să ceară luarea măsurilor necesare pentru evitarea pericolului sau, dacă este cazul, încetarea lucrărilor", în cuprinsul art. 952 NCC se instituie o categorie nouă a acţiunilor posesorii (pe lângă cea în
Citește mai mult
complângere, respectiv în reintegrare), receptată din dreptul francez, şi anume interdictul (denunţarea) lucrărilor noi. Chiar dacă acţiunile posesorii se soluţionează cu celeritate („cu precădere"), consideram totuşi că între acestea şi ordonanţele preşedinţiale nu există identitate, ele nu se suprapun.în ceea ce ne priveşte, apreciem chiar, faţă de formularea art. 952 în discuţie, că nimic nu se opune ca reclamantul dintr-o acţiune posesorie întemeiată pe dispoziţiile art. 952 NCC să formuleze în mod distinct şi o cerere de ordonanţă preşedinţială, având ca obiect încetarea lucrărilor „pe fondul învecinat" ori „deplasarea lucrului" sau luarea oricăror alte „măsuri necesare", dacă judecata acţiunii posesorii iniţiale trenează şi în speţă sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate a procedurii ordonanţei preşedinţiale.
2. în Dreptul roman, posesia era deja apărată prin interdicte speciale. însă acţiunile posesorii moderne par a deriva mai mult din Dreptul consuetudinar francez. în vechiul Drept francez existau trei acţiuni posesorii: acţiunea în reintegrare (riintegrande), acţiunea în complângere (complainte) şi interdictul lucrărilor noi (denonciation de nouvel ceuvre). Cea mai veche pare a fi reintegranda, care avea ca scop să restituie posesia posesorului care fusese deposedat. Complângerea apare numai prin secolul al Xlll-lea, şi avea ca scop să facă să înceteze tulburarea adusă posesiei când posesorul nu o pierduse. Iar interdictul lucrărilor noi era interdictul roman nunciatio novi operis, simplă varietate a complângerii, cu scopul special de a face să înceteze tulburarea pe care posesorul unui fond o suferă din cauza lucrărilor noi întreprinse de vecinul său. în secolul al XlV-lea însă, cele trei acţiuni se confundă într-una singură, care serveşte atât la redobândirea posesiei în caz de deposedare, cât şi la menţinerea şi exercitarea ei paşnică în caz de simplă tulburare (C. Hamangiu, I. Rosetti-Bâlânescu, Al. Bâicoianu voi. I, nr. 1785, p. 598).
3. Acţiunile posesorii de drept comun sunt cea în complângere şi denunţarea lucrărilor noi pe care, totuşi, legea nu o denumeşte ca atare. Acţiunea în complângere are ca scop de a face să înceteze o tulburare deja ocazionată, când este vorba despre o tulburare de fapt (de exemplu, lucrări efectuate pe fondul altuia, acte de traversare pe terenul altcuiva etc.) sau de drept (somaţia de a plăti o chirie adresată posesorului sau de a nu plăti chiria către posesor adresată detentorului de către un terţ). Acţiunea în denunţarea lucrărilor noi prezintă, dimpotrivă, un caracter preventiv: lucrări întreprinse de un vecin, dacă acestea pot afecta bunul posedat, determină o tulburare a posesiei; această acţiune are ca scop obţinerea unei suspendări a lucrărilor, în virtutea existenţei acestei tulburări eventuale. Dacă lucrările au fost deja realizate sau deja au determinat o tulburare, doar acţiunea în complângere poate fi exercitată (Ph. Malaurie, L. Aynes nr. 506, p. 150-151).
4. Acţiunea în denunţarea lucrărilor noi nu reprezintă astăzi decât o varietate a acţiunii în complângere. Ea urmează toate regulile complângerii şi se distinge de aceasta prin următoarele două trăsături: pe de o parte, în timp ce complângerea presupune o tulburare deja produsă, denunţarea lucrărilor noi este deschisă în caz de simplă tulburare viitoare constând în lucrări care sunt de natură, dacă ar fi continuate, să aducă atingere posesiei. Posesorul unei servituţi de vedere va uza de denunţarea lucrărilor noi pentru a suspenda lucrările de construcţie ale unui perete care i-ar bloca vederea; pe de altă parte, efectul denunţării de lucrări noi este mai puţin complet decât cel al complângerii: lucrările pot fi doar oprite, dar nu şi interzise definitiv. La drept vorbind, este oarecum artificială fundamentarea unei distincţii între cele două categorii de acţiuni posesorii, doar pe caracterul viitor al tulburării aduse posesiei. în final, o ameninţare serioasă de tulburare constituie ea însăşi o tulburare a posesiei (H. et L. Mazeaud, J. Mazeaud, Legons de droit civil, Ed. Montchrestien, Paris, 1963, voi. II, nr. 1464, p. 1176).