Art. 331 Noul Cod de Procedură Civilă Numirea expertului Probele Judecata
| Comentarii |
|
Judecata
SUBSECŢIUNEA a 3-a
Probele
Art. 331
Numirea expertului
(1) Dacă părţile nu se învoiesc asupra numirii experţilor, ei se vor numi de către instanţă, prin tragere la sorţi, de pe lista întocmită şi comunicată de către biroul local de expertiză, cuprinzând persoanele înscrise în evidenţa sa şi autorizate, potrivit legii, să efectueze expertize judiciare.
(2) Încheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra cărora acesta urmează să se pronunţe, termenul în care trebuie să efectueze expertiza, onorariul provizoriu al expertului şi, dacă este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare. În acest scop, instanţa poate fixa o audiere în camera de consiliu, în cadrul căreia va solicita expertului să estimeze costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât şi termenul necesar efectuării expertizei. Tot astfel, instanţa poate fixa un termen scurt pentru când va solicita expertului să estimeze în scris costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât şi termenul necesar efectuării expertizei. Poziţia părţilor va fi consemnată în încheiere. În funcţie de poziţia expertului şi a părţilor, instanţa va fixa termenul de depunere a raportului de expertiză şi condiţiile de plată a costurilor necesare efectuării expertizei.
(3) Dovada plăţii onorariului se depune la grefa instanţei de partea care a fost obligată prin încheiere, în termen de 5 zile de la numire sau în termenul stabilit de instanţă potrivit alin. (2). Onorariul poate fi majorat, în condiţiile prevăzute la art. 339 alin. (2).
| ← Art. 330 Noul Cod de Procedură Civilă Încuviinţarea... | Art. 332 Noul Cod de Procedură Civilă Recuzarea expertului... → |
|---|
Art. 187
Încălcarea obligaţiilor privind desfăşurarea procesului. Sancţiuni
2. cu amendă de la 50 - 700 lei (pentru):
d) refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrării în mod nejustificat la termenul fixat ori refuzul de a da lămuririle cerute
În practică, unele instanțe omit intenționat să adauge cuvintele ”în mod nejustificat” din
Citește mai mult
prevederea CPC Art. 187.2.d) de mai sus în formularea de numire a expertului, astfel că acesta este amenințat în scris, încă din adresa de numire la dosar, cu amendă în cazul ”refuzului de a primi lucrarea”.Acest fapt, coroborat apoi cu refuzul al instanței de a lua cunoștință și respectiv de de a-și însuși punctul de vedere al expertului asupra stabilirii onorariului provizoriu al expertizei, constituie o încălcarea evidentă a Codului Muncii cu referire la interzicerea muncii forțate - Titlui I, Capitolul 2, Art. 4.1) și Art. 4.2).
Art. 262
Cheltuielile necesare administrării probelor
(1) Când administrarea probei încuviinţate necesită cheltuieli, instanţa va pune în vedere părţii care a cerut-o să depună la grefă, de îndată sau în termenul fixat de instanţă, dovada achitării sumei stabilite pentru acoperirea lor.
(2) În cazurile în care proba a fost dispusă din oficiu sau la cererea procurorului în procesul pornit de acesta în condiţiile prevăzute la art. 92 alin. (1), instanţa va stabili, prin încheiere, cheltuielile de administrare a probei şi partea care trebuie să le plătească, putându-le pune şi în sarcina ambelor părţi.
(3) Nedepunerea sumei prevăzute la alin. (1) în termenul fixat atrage decăderea părţii din dreptul de a administra dovada încuviinţată în faţa acelei instanţe.
Art. 331
Numirea expertului
(2) Încheierea de numire a expertului va stabili obiectivele asupra cărora acesta urmează să se pronunţe, termenul în care trebuie să efectueze expertiza, onorariul provizoriu al expertului şi, dacă este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare.
În acest scop, instanţa poate fixa o audiere în camera de consiliu, în cadrul căreia va solicita expertului să estimeze costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât şi termenul necesar efectuării expertizei.
Tot astfel, instanţa poate fixa un termen scurt pentru când va solicita expertului să estimeze în scris costul lucrării ce urmează a fi efectuată, cât şi termenul necesar efectuării expertizei. Poziţia părţilor va fi consemnată în încheiere. În funcţie de poziţia expertului şi a părţilor, instanţa va fixa termenul de depunere a raportului de expertiză şi condiţiile de plată a costurilor necesare efectuării expertizei.
(3) Dovada plăţii onorariului se depune la grefa instanţei de partea care a fost obligată prin încheiere, în termen de 5 zile de la numire sau în termenul stabilit de instanţă potrivit alin. (2). Onorariul poate fi majorat, în condiţiile prevăzute la art. 339 alin. (2).
DEX: A SUBSTITUÍ vb. - A înlocui. (A substitui o serie de termeni prin alții.)
DEX: INSIDIÓS, -OÁSĂ, insidioși, -oase, adj. - Care caută să înșele; viclean, perfid, șiret.
DEX: A PUTEÁ - A fi în drept; a avea tot temeiul. V:”Tribunalul poate executa sentința”.
DEX: DISCREȚIONÁR, - Ă, discreționari, -e, adj. (Despre puteri, prerogative, acte etc.) Care acționează, se exercită așa cum consideră cineva, fără a fi prevăzut și îngăduit de lege; care are prin lege întreaga libertate de acțiune.
DISCREȚIONÁR, -Ă adj. - Arbitrar. ◊ Puteri discreționare = puteri date unei autorități de a lua măsurile pe care le socotește necesare în anumite împrejurări și în afara legii.
DISCREȚIONAR, -ă adj. - Lăsat la discrețiunea cuĭva: putere discreționară. V. dictatorial.
DEX: PERVÉRS ~să (~și, ~se) 1) Care face rău sau încurajează răul; înclinat spre fapte rele
2) Care este înclinat spre fapte reprobabile, gata oricând să facă rău
DEX: PERVERTÍT, -Ă, pervertiți, -te, adj. - Care s-a schimbat în rău (din punct de vedere moral); corupt, depravat
În practică, unele instanțe se prevalează în mod insidios de interpretarea prevederii echivoce ”poate”, din textul articolului 331(2), schimbând sensul acesteia.
Cuvântul ”poate”, are în mod evident, în contextul Articolului 331(2), semnificația de permisivitate (”instanța are dreptul să consulte expertul”, ”este în drept să contacteze expertul”, ”nu încalcă prin acest demers nici o prevedere legală”) - și nu de măsură discreționară – (”după bunul plac al cuiva”, ”lăsat la discreția cuiva”, ”dacă judecătorul are chef, îl întreabă și pe expert...!!!”).
Este evident și simplu de înțeles că judecătorul nu poate stabili singur, din birou, nivelul onorariului just al unei prestații de specialitaste, fără a-l consulta pe expertul judiciar specialist, cel care urmează a o efectua. De aceea, expertul este normal și firesc a fi consultat înaintea stabilirii onorariului provizoriu al expertizei de către judecător. Expertul judiciar întocmește în acest sens un deviz – notă estimare analitică onorariului provizoriu a tuturor activităților pe care trebuie să le efectueze în scopul realizării raportului de expertiză
Și totuși, instanțele respective refuză să consulte expertul în etapa respectivă a procedurii cu expertiza judiciară
Astfel, interpretând abuziv acest cuvânt (”poate”), unele instanțe substituie intenționat termenul de ”onorariu provizoriu” cu cel de ”avans pentru cheltuieli de deplasare” (respectiv ”avans” onorariu provizoriu”) – stabilind drept așa-zise ”onorarii provizorii” diverse sume infime, care ar trebui să asigure în fapt numai cheltuielile cu studiul dosarului, convocarea părților, deplasarea la imobil și efectuarea constatărilor în teren (după caz și măsurători sau analize luate la fața locului), taxe necesare pentru accederea la documente din unele arhive, etc. - și care uneori, nu acoperă nici măcar aceste costuri (!!!).
Așadar, instanțele respective stabilesc în mod discreționar, din birou drept ”ONORARIU PROVIZORIU” – fără a consulta expertul judiciar, așa cum au posibilitatea, conform CPC art. 331(2) – o sumă care ar trebui să acopere în practică exclusiv ”AVANSUL – CHELTUIELILOR DE DEPLASARE”, în fapt un simplu ”AVANS ONORARIU”, sumă care de regulă este de câteva ori mai mică decât valoarea justă a cuantumului ONORARIULUI PROVIZORIU AL EXPERTIZEI.
Această sumă, uneori fiind chiar și de peste 10 ori mai mică decât onorariul provizoriu just al expertizei (cel indicat de expertul judiciar) este suma pe care părțile în litigiu o depun în contul BLE, prin dispoziția instanțelor.
Apoi, refuzând să își însușească opinia corectă a expertului cu privire la cuantumul just al onorariului expertizei (indicat de expert abia după efectuarea cercetării la imobilul în litigiu, deoarece înainte de acest demers este imposibil ca expertul să se pronunțe asupra acestui aspect), acele instanțe îi obligă pe experți să presteze munca aferentă raportului de expertiză în condițiile în care aceștia au garanția remunerării doar pentru cuantumul sumei infime depuse în contul BLE, reprezentând AVANSUL, și NU ONORARIUL JUST ESTIMAT AL RAPORTULUI DE EXPERTIZĂ.
Art. 333
Înştiinţarea şi înlocuirea expertului
(2) Dacă expertul nu se înfăţişează, instanţa poate dispune înlocuirea lui.
În practică, unele instanțe înlocuiesc în mod abuziv expertul judiciar fără nici un temei în acest sens, în afara prevederii de mai sus și fără a-i remunera prestația efectuată ăână la momentul respectiv.
Art. 335
Efectuarea expertizei la faţa locului
(1) Dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la faţa locului sau sunt necesare explicaţiile părţilor, ea nu poate fi făcută decât după citarea părţilor prin scrisoare recomandată cu conţinut declarat şi confirmare de primire, în care li se vor indica ziua, ora şi locul unde se va face lucrarea.
Citaţia, sub sancţiunea nulităţii, trebuie comunicată părţii cu cel puţin 5 zile înaintea termenului de efectuare a lucrării. Confirmarea de primire va fi alăturată raportului de expertiză.
(2) Părţile sunt obligate să dea expertului orice lămuriri în legătură cu obiectul lucrării.
(3) În cazul în care una dintre părţi opune rezistenţă sau împiedică în orice alt mod efectuarea lucrării, instanţa va putea socoti ca dovedite afirmaţiile făcute de partea adversă cu privire la împrejurarea de fapt ce face obiectul lucrării, în contextul administrării tuturor celorlalte probe.
În practică, unele instanțe nu țin seama în nici un fel de faptul că experții judiciari trebuie să refacă procedura de convocare a părților, pe motiv că una din părțile în litigiu se opune efectuării expertizei și obstrucționează accesul expertului la imobil în scopul efectuării de observații și constatări de către acesta.
În astfel de cazuri, respectivele instanțe refuză, uneori cu obstinație, fără temei, și în mod repetat, să accepte suplimentarea onorariului cu cheltuielile noi, generate de reluarea procedurii de convocare și deplasarea nouă la imobil.
(4) Cheltuielile efectuate cu expertiza până la data refuzului vor fi suportate de partea care s-a opus efectuării expertizei.
(5) În mod excepţional, când aflarea adevărului în cauză este indisolubil legată de efectuarea probei cu expertiză tehnică, instanţa va autoriza folosirea forţei publice în scopul efectuării expertizei, prin încheiere executorie pronunţată în camera de consiliu, după ascultarea părţilor.
În practică, deși expertul judiciar este de multe ori cel care semnalează acest gen de situații, în mod frecvent instanțele nu se prevalează de această prevedere, lăsând expertul să rezolve singur această problemă; nu de puțin ori expertul este cel sancționat, din diverse motive neîntemeiate, în loc să se ia măsuri împotriva părții care împiedică în mod evident cu rea- voință derularea expertizei.
Art. 326.
Drepturi banesti ale martorului
(1) Martorul are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport, cazare si masa daca este din alta localitate, precum si dreptul la despagubiri pentru acoperirea veniturilor pe care le-ar fi obtinut daca si-ar fi exercitat profesia pe durata lipsei de la locul de munca, prilejuita de chemarea sa in vederea ascultarii ca martor, stabilite in raport cu starea sau profesia pe care o exercita, precum si cu timpul efectiv pierdut.
(2) Drepturile banesti se asigura de partea care a propus martorul si se stabilesc, la cerere, de catre instanta, prin incheiere executorie.
Art. 339
Drepturi băneşti ale expertului
(1) Fapta experţilor de a cere sau de a primi o sumă mai mare decât onorariul fixat de instanţă se pedepseşte potrivit legii penale.
(2) La cererea motivată a experţilor, ţinându-se seama de lucrarea efectuată, instanţa va putea majora onorariul cuvenit acestora, prin încheiere executorie, dată cu citarea părţilor, însă numai după depunerea raportului, a răspunsului la eventualele obiecţiuni sau a raportului suplimentar, după caz.
Este evident că în Art. 339(2), legiuitorul nu a înțeles prin ”majorarea onorariului” o noțiune care să indice amplificarea sumei respective de câteva ori, ci, eventual, o mărire cu câteva procente a acesteia (de regulă 10-15%) – o corecție a onorariului provizoriu estimat de expert, generată de cele mai multe ori, în practică, numai de apariția unor diverse probleme neprevăzute întâmpinate de expert la rezolvarea obiectivelor expertizei indicate de instanță, și implicit neluate în considerare la stabilirea justă a cuantumului onorariului provizoriu.
În practică, după ce au substituit termenul de onorariu provizoriu cu ”avansul pentru cheltuieli de deplasare” - v. Art. 331(2), unele instanțe continuă cu:
Substituirea termenului de ONORARIU PROVIZORIU (cel care care ar fi trebuit să fie dispus de instanță, după consultarea expertului – iar suma aferentă să fie deja depusă integral de părțile în litigiu în contul BLE), cu cel de MAJORAREA ONORARIULUI PROVIZORIU ”dispus la cererea motivată a expertului” - Art. 339 (2).
Cu alte cuvinte, adevărata contravaloare a muncii expertului, cea pe care expertul judiciar a revendicat-o în cunoștință de cauză, după ce a efectuat deplasarea în teren, este substituită de unele instanțe, în mod intenționat, cu ”MAJORAREA DE ONORARIU”.
Pentru a ajunge să li se accepte această așa-zisă ”MAJORARE DE ONORARIU” (TOT NUMAI PRIN VOINȚA INSTANȚEI !!) experților li se pretinde, în prealabil, depunerea raportului de expertiză finalizat la dosar. Cu acea ocazie are loc implicit și studierea raportului de către părțile interesate în litigiu, care, dacă rezultatul raportului nu le favorizează, pot să refuze achitarea acestei așa-zise ”MAJORĂRI A ONORARIULUI”.
(În trecut, rapoartele de expertiză NU SE DEPUNEAU LA DOSAR, CI LA BIROUL LOCAL DE EXPERTIZE al Tribunalului Județean, fiind protejate până la achitarea onorariilor lucrărilor, dar în prezent, în urma unor diverse ordine interne succesive ale Ministerului Jusitiției, rapoartele de expertiză judiciară se depun direct la dosar, devenind publice, chiar dacă onorariile lor juste aferente nu sunt încă depuse în contul BLE.)
Acum, rapoartele de expertiză pot fi consultate imediat de către părțile în litigiu, iar achitarea onorariilor rămâne la bunul plac al părților interesate de rezultatul expertizelor.
Aceste situații, gestionate și coordonate de deciziile succesive ale unor instanțe, pot conduce la adevărate practici perverse de control al probei cu expertiza judiciară, practici care contravin însuși actului de justiție.
Se pot genera astfel presiuni asupra imparțialității poziției experților judiciari și implicit asupra concluziilor expertizelor judiciare – probe la dosar realizate de aceștia.
Rezultatul pervertit al acestor proceduri viciate poate favoriza astfel în mod evident partea interesată implicată în litigiu, în dezavantajul celeilalte.
(3) Expertul are aceleaşi drepturi ca şi martorul în ceea ce priveşte cheltuielile de transport, cazare şi masă.
În practică, unele instanțe reduc în mod arbitrar și neîntemeiat onorariile provizorii și după caz, onorariile definitive ale expertizelor, refuzând să țină seama de părerea experților în acest sens.
Desemnarea se va face de pe lista întocmită şi comunicată de către biroul local de expertiză, cuprinzând persoanele înscrise în evidenţa sa şi autorizate, potrivit legii, să efectueze
Citește mai mult
expertize judiciare.Instanţa nu poate desemna sau părţile nu pot propune în această calitate o persoană care nu figurează pe aceste liste întocmite în conformitate cu art. 32 lit. c) din O.G. nr. 2/2000, chiar dacă are calitatea de expert judiciar în condiţiile legii, la fel cum nu se poate refuza nemotivat o listă a experţilor propuşi pentru această desemnare după solicitarea adresată biroului local de expertiză decât dacă părţile se învoiesc asupra unui al treilea, în privinţa căruia fac dovada calităţii de expert judiciar în domeniul respectiv.
2. încheierea de numire a expertului. Desemnarea expertului/experţilor se face prin învoiala părţilor, sau, dacă un asemenea acord nu există, prin tragerea la sorţi efectuată în şedinţa de judecată, procedeul fiind consemnat în încheierea de numire a expertului.
încheierea de numire a expertului va menţiona, de asemenea:
a) obiectivele asupra cărora acesta urmează să se pronunţe. Deşi legea conţine sintagma „încheierea va stabili obiectivele expertizei", considerăm că este vorba despre o reiterare a acestor obiective, deja individualizate cu prilejul încuviinţării probei. Scopul reluării lor în cuprinsul acestei încheieri are doar funcţia înştiinţării expertului cu privire la limitele însărcinărilor şi competenţelor sale în realizarea expertizei, acesta fiind actul de procedură din care expertul ia cunoştinţă despre limitele obligaţiei sale, după citarea la proces în condiţiile art. 333 NCPC;
b) termenul în care trebuie să efectueze expertiza. Dacă natura expertizei presupune o cercetare la faţa locului ori a unor documente, astfel încât proba nu poate fi administrată în condiţiile art. 334 NCPC, instanţa reia în încheierea de desemnare a expertului şi termenul de efectuare a lucrării, aducându-l astfel la cunoştinţa expertului, termen care va trebui să respecte, pe lângă exigenţele de oportunitate, şi pe cele stabilite în art. 336 NCPC. Fixarea termenului este totuşi estimativă, în condiţiile în care teza următoare a textului prevede posibilitatea modificării sale;
c) onorariul provizoriu al expertului şi, dacă este cazul, avansul pentru cheltuielile de deplasare. Aceste costuri sunt prestabilite prin chiar măsura de încuviinţare a probei, menţionarea lor în această încheiere de şedinţă neconfundându-se cu stabilirea obligaţiei de plată în sarcina părţii, care este anterioară [a se vedea art. 262 şi art. 254 alin. (4) NCPC] Desigur, stabilirea costurilor a priori impune acceptarea caracterului lor estimativ, provizoriu, dispoziţiile instanţei neavând caracter definitiv în măsura în care se dovedeşte caracterul lor nefondat sau insuficient.
De aceea, pentru toate aspectele pe care instanţa le determină estimativ şi în legătură cu care participanţilor la proces li se recunoaşte dreptul la plată sau despăgubire sau posibilitatea de a lămuri unele aspecte, instanţa va asigura cadrul adecvat pentru a permite acestora exercitarea drepturilor lor.
3. Ascultarea expertului. în ce priveşte determinarea termenului pentru efectuarea expertizei şi costurile acesteia (implicând atât remuneraţia expertului, cât şi alte costuri de deplasare, cazare, masă, când este cazul), instanţa poate, într-un termen scurt, sâ citeze expertulîn camera de consiliu ori să ceară acestuia un punct de vedere scris asupra acestor elemente.
Desigur, poziţia expertului este determinantă în stabilirea acestor elemente, care reprezintă o garanţie a eficienţei sale şi o măsură de optimizare a efectuării actului de procedură, însă considerăm că dreptul expertului de a pretinde plata anumitor costuri sau în anumite condiţii ori de a impune un termen de efectuare a probei nu este discreţionar. Acesta trebuie să prezinte instanţei nişte argumente justificative, explicaţii sau chiar să înainteze probe, în cazul în care este posibil şi necesar pentru justificarea cererilor sale; în niciun caz, credem, expertul nu poate refuza însărcinarea legală primită cu argumentul că părţile ori instanţa nu răspund favorabil solicitărilor sale (în privinţa costului lucrării, determinările sunt, în această fază, încă estimative).
Măsurile instanţei cu privire la aceste elemente se iau prin încheiere, după ascultarea punctului de vedere al expertului şi al părţilor.
4. Cheltuielile generate de efectuarea expertizei. în legătură cu alineatul final al art. 331, dorim doar să subliniem unele chestiuni particulare care ar putea lămuri eventualele confuzii între domeniul de aplicare al acestui articol şi cel al art. 262 NCPC.
în mod categoric, administrarea probei cu expertiza necesită cheltuieli care se compun, eventual, din cheltuieli de deplasare, masă, cazare, posibil şi alte costuri, precum şi remuneraţia expertului (onorariul propriu-zis).
Dacă, în mod constant, instanţele nu disting la stabilirea cheltuielilor cât anume din cuantumul lor reprezintă remuneraţia expertului şi cât alte costuri, transpare, fără doar şi poate, necesitatea reală a unei asemenea demarcaţii.
Astfel, dovada plaţii onorariului expertului se va depune la grefa instanţei de partea care a fost obligată prin încheiere, în termen de 5 zile de la numirea expertului sau de la termenul stabilit potrivit alin. (2) al art. 331, chiar dacă, în sens larg, reprezintă costuri de administrare a probei. Onorariul expertului poate avea ca variabilă gradul de profesionalism al acestuia, prestigiul şi calităţile sale profesionale sau chiar anumite aspecte particulare lămurite după ascultarea sa în instanţă sau după numire.
Plata cheltuielilor de deplasare, diurna şi, eventual, alte costuri impuse de efectuarea expertizei, care au doar caracter indemnitar, rămân însă supuse regimului general al cheltuielilor de probaţiune, a căror plată este guvernată de art. 262 NCPC. Aceste costuri se stabilesc, dacă ele sunt previzibile, încă din momentul încuviinţării probei cu expertiza ori la desemnarea expertului, iar regimul plăţii lor se stabileşte după regula generală.
în fine, definitivarea tuturor costurilor generate de administrarea expertizei se realizează la depunerea raportului de expertiză, în condiţiile art. 339 alin. (2) NCPC şi art. 22-23 din O.G. nr. 2/2000.
Citește mai mult
etapa posibila in Romania, culminand prin a cere Ministerului Justitiei sa imi achite diferentele de onorariu reduse in mod NELEGAL de catre instante, daca este cazul chiar pe cale judecatoreasca. Dupa ce voi epuiza toate caile de atac in tara, ma voi adresa instantelor europene, unde nu pot acea decat castig de cauza, mai ales ca in niciuna dintre tarile UE nu exista o practica similara (am facut cateva studii in acest sens). Daca vreti sa va alaturati acestui demers, astept sa ma contactati!-----------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------
--------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------