Art. 482 Noul Cod de Procedură Civilă Completare cu alte norme Apelul

1. Dispoziţiile privind judecata în primă instanţă. Textul stabileşte caracterul de norme de procedură de drept comun în privinţa dispoziţiilor privind judecata în primă instanţă, norme aplicabile şi în apel, în măsura în care nu sunt potrivnice prevederilor cuprinse în capitolul ce reglementează această cale de atac.

Aceste norme de trimitere se regăsesc în cuprinsul Cărţii a ll-a a codului, „Procedura contencioasă", în cadrul Titlului I, începând cu Capitolul II „Judecata" şi include toate dispoziţiile până la Capitolul IV „Hotărârile judecătoreşti", ca şi toate secţiunile acestui capitol,

Citește mai mult

până la Titlul II „Căile de atac".

Prin urmare, aceste dispoziţii edictate în cod pentru reglementarea procedurii con-tencioase în faţa primei instanţe sunt aplicabile şi în apel, în măsura în care nu contravin dispoziţiilor sale specifice.

2. Dispoziţii de procedură privind judecata în primă instanţă referitoare la apel. în măsura în care instanţa de apel consideră necesar, procedura ce se derulează în calea de atac va fi scindată, ca şi la prima instanţă, în cele două etape procesuale: „Cercetarea procesului" care se regăseşte reglementată în Subsecţiunea a 2-a din Capitolul II, Titlul I al Cărţii a Il-a şi „Dezbaterea în fond a procesului", plasată în Subsecţiunea a 3-a din cadrul aceluiaşi capitol.

Astfel, art. 238 NCPC stabileşte că, la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părţilor, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil; această durată va fi consemnată în încheiere; judecătorul va putea reconsidera această durată pentru motive temeinice, după ascultarea părţilor.

Deşi etapa cercetării procesului la prima instanţă se derulează în camera de consiliu, cu citarea părţilor [art. 240 alin. (1)], legea stabileşte în mod derogatoriu că, în căile de atac, deci şi în apel, cercetarea procesului, dacă este necesară, se va face în şedinţă publică [art. 240 alin. (2)].

Etapa dezbaterii în fond a procesului are loc însă în şedinţă publică, atât la prima instanţă [dacă nu sunt incidente excepţiile prevăzute de art. 244 alin. (3) şi (4)], cât şi în căile de atac; în aplicarea principiului prevăzut de art. 17 NCPC al publicităţii şedinţelor de judecată, date fiind prevederile imperative ale normei de la art. 240 alin. (2) NCPC, dar şi având în vedere că de asemenea cercetarea procesului, dacă este necesară în apel, va avea loc tot în şedinţă publică, rezultă că etapa dezbaterii în fond, ulterioară acesteia, nu s-ar putea derula în camera de consiliu, lipsind însăşi premisa de la art. 244 alin. (3) şi (4) NCPC - cercetarea procesului în camera de consiliu.

Prin instituirea normei de la art. 240 alin. (2) NCPC intenţia legiuitorului este explicită în sensul aplicării în căile de atac a regulii publicităţii şedinţei de judecată, de vreme ce a exceptat chiar şi cercetarea procesului (dacă este necesară) de la aplicarea regulii adoptate pentru prima instanţă, şi anume desfăşurarea acesteia în camera de consiliu.

3. Principiile fundamentale şi dispoziţii generale. în apel sunt aplicabile şi dispoziţiile titlului preliminar cuprinse în debutul codului, în care sunt reglementate principiile ce guvernează derularea procesului civil în ansamblul său, dar şi dispoziţiile generale cuprinse în Cartea I care prevăd norme generale privitoare la orice procedură judiciară civilă, în măsura în care privesc calea de atac sau instituţii incidente în apel.

în plus, Capitolul I din Titlul II „Căile de atac" al Cărţii a ll-a cuprinde dispoziţii generale, aplicabile în toate căile de atac, atât ordinare (apelul), cât şi extraordinare (recursul, contestaţia în anulare şi revizuirea).

4. Norme referitoare la apel cuprinse în partea procedurilor speciale. Pe de altă parte, şi în cadrul procedurilor speciale se pot regăsi dispoziţii referitoare la apelul declarat împotriva hotărârilor pronunţate în cadrul respectivelor proceduri, care, fiind norme speciale, se aplică prioritar atunci când vin în concurs cu normele de drept comun în materia apelului, conform principiului specialia generalibus derogant.