Art. 500 Noul Cod de Procedură Civilă Efectele casării Recursul Căile extraordinare de atac

Actualul art. 500 reia dispoziţiile conţinute în art. 311 CPC 1865, cu adăugirea că, din oficiu, instanţa de recurs trebuie să menţioneze în dispozitivul propriei hotărâri de casare că actele de executare sau de asigurare făcute în temeiul hotărârii casate sunt desfiinţate de drept.

Până acum, instanţa de recurs nu era preocupată să stabilească dacă hotărârea atacată cu recurs a fost deja pusă în executare; de asemenea, nu era preocupată să stabilească dacă a început sau nu executarea decât în măsura în care era sesizată şi cu o cerere de suspendare a executării până la soluţionarea recursului

Citește mai mult

ori, pe cale de ordonanţă preşedinţială, până la judecarea cererii de suspendare propriu-zise.

Nu este foarte clar dacă noul text intenţionează să stabilească în sarcina instanţei de recurs obligaţia unei verificări suplimentare sau dacă, pentru respectarea textului, este suficient ca instanţa să se refere în mod generic la eventualele acte de executare sau de asigurare ce s-au săvârşit între timp, pe care să le constate ca fiind desfiinţate de drept, înclinăm să credem că se va proceda potrivit celei de-a doua variante.

Alternativ, instanţa de recurs poate dispune altfel decât să constate desfiinţarea de drept a actelor de executare sau de asigurare. Cu alte cuvinte, astfel cum poate decide asupra suspendării executării hotărârii recurate, aceeaşi instanţă de recurs poate decide asupra păstrării actelor de executare deja efectuate.

Având în vedere dispoziţiile art. 500 alin. (1), o hotărâre casată nu se mai poate bucura de autoritatea de lucru judecat, însă poate constitui temei al întoarcerii executării, ca urmare a desfiinţării titlului executoriu.