Art. 58 Noul Cod de Procedură Civilă Curatela specială Folosinţa şi exerciţiul drepturilor procedurale Părţile
| Comentarii |
|
Părţile
SECŢIUNEA 1
Folosinţa şi exerciţiul drepturilor procedurale
Art. 58
Curatela specială
(1) În caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii. De asemenea, instanţa va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal şi cel reprezentat sau când o persoană juridică ori o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2), chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă.
(3) Numirea acestor curatori se va face de instanţa care judecă procesul, dintre avocaţii anume desemnaţi în acest scop de barou pentru fiecare instanţă judecătorească. Curatorul special are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.
(4) Remunerarea provizorie a curatorului astfel numit se fixează de instanţă, prin încheiere, stabilindu-se totodată şi modalitatea de plată. La cererea curatorului, odată cu încetarea calităţii sale, ţinându-se seama de activitatea desfăşurată, remuneraţia va putea fi majorată.
| ← Art. 57 Noul Cod de Procedură Civilă Capacitatea procesuală... | Art. 59 Noul Cod de Procedură Civilă Condiţii de existenţă... → |
|---|
a) există urgenţă în soluţionarea cauzei, iar una dintre părţi este lipsită de capacitate procesuală de exerciţiu şi nu are reprezentant legal sau are capacitate de exerciţiu restrânsă şi nu are ocrotitor legal (spre exemplu, în cazul unei cereri promovate pe cale de ordonanţă preşedinţială având ca obiect sistarea executării unei construcţii proprietatea unei persoane puse sub interdicţie judecătorească, căreia nu i s-a numit încă un tutore de către instanţa de tutelă).
Apreciem că
Citește mai mult
urgenţa la care face referire art. 58 alin. (1) NCPC nu vizează exclusiv pricinile în privinţa cărora legea prevede expres soluţionarea de urgenţă şi cu precădere, ci şi orice alte cauze care necesită o soluţionare urgentă, părţile fiind expuse producerii unui prejudiciu prin întârzierea judecăţii.în ipoteza în care nu există urgenţă în soluţionarea cauzei, spre exemplu în cazul unei cereri având ca obiect constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin efectul uzucapiunii de 30 de ani în sistemul Codului civil din 1864, promovată în contradictoriu cu o persoană pusă sub interdicţie judecătorească în privinţa căreia nu s-a numit încă un tutore, judecata se suspendă de drept, în temeiul dispoziţiilor art. 412 alin. (1) pct. 2 NCPC.
Este de menţionat că, potrivit art. 111 lit. d) NCC, orice persoană are dreptul, dar şi obligaţia de a sesiza instanţa de tutelă de îndată ce află despre existenţa unui minor lipsit de îngrijire părintească în cazurile prevăzute la art. 110 NCC, aceste dispoziţii aplicându-se în mod corespunzător şi în privinţa persoanelor care trebuie puse sub interdicţie judecătorească, prin raportare la dispoziţiile art. 165 NCC.
Subsumată cazului în care partea nu are reprezentant sau ocrotitor legal este şi ipoteza descrisă în art. 150 alin. (2) NCC, şi anume aceea când, din cauza bolii sau din alte motive, tutorele este împiedicat să îndeplinească un anumit act în numele minorului pe care îl reprezintă sau ale cărui acte le încuviinţează, cu singurele diferenţe că numirea curatorului nu se va mai face de instanţa de tutelă, ci de instanţa care judecă procesul şi că persoana curatorului este un avocat desemnat de barou în acest scop, iar nu orice persoană fizică având capacitate deplină de exerciţiu şi în măsură să îndeplinească această sarcină, cum reiese din prevederile art. 180 alin. (1) NCC;
b) există un conflict de interese între reprezentantul sau ocrotitorul legal şi cel reprezentat ori ocrotit, chiar dacă nu există urgenţă în soluţionarea cauzei111 (de exemplu, în procesele de ieşire din indiviziune în care printre părţi figurează, alături de minor, unul sau ambii părinţi ai acestuia, care stau în proces atât în nume propriu, cât şi ca reprezentanţi legali ai uneia dintre părţi)121;
c) o persoană juridică ori o asociaţie, societate sau altă entitate fără personalitate juridică constituită potrivit legii, chemată sâ stea în judecatâ, nu are reprezentant, chiar dacă nu există urgenţă în soluţionarea cauzei.
2. Desemnarea curatorului special. în primul caz specificat anterior (când există urgenţă în soluţionarea cauzei, iar una dintre părţi este lipsită de capacitate procesuală de exerciţiu şi nu are reprezentant legal sau are capacitate de exerciţiu restrânsă şi nu are ocrotitor legal), numirea curatorului se va face la solicitarea expresă a părţii interesate, iniţiativa numirii curatorului neputând-o avea instanţa.
în schimb, în ceea ce priveşte următoarele două cazuri menţionate în cadrul acestui articol [în caz de conflict de interese între reprezentantul legal şi cel reprezentat sau când o persoană juridică ori dacă o entitate dintre cele prevăzute la art. 56 alin. (2) NCPC, chemată să stea în judecată, nu are reprezentant], instanţa este obligată, inclusiv din oficiu, să desemneze un curator special.
Este de remarcat faptul că, în privinţa persoanelor juridice sau a entităţilor lipsite de personalitate juridică, este obligatorie numirea curatorului special numai în ipoteza în care acestea figurează în proces în calitate de pârâte, chemate în garanţie sau arătate ca titulare ale dreptului, iar nu şi de reclamante. Dispoziţiile art. 58 alin. (1) teza I NCPC nu se pot aplica acestui caz, întrucât menţionează în mod expres faptul că privesc doar persoanele fizice.
Spre deosebire de curatorii speciali din materia dreptului civil, curatorii speciali prevăzuţi de art. 58 NCPC sunt numiţi de instanţa care judecă procesul, iar nu de instanţa de tutelă, şi sunt avocaţi anume desemnaţi în acest scop de barou pentru fiecare instanţă judecătorească, neputând fi orice persoană fizică cu capacitate deplină de exerciţiu şi care este în măsură să îndeplinească această sarcină. în vederea numirii curatorului special, instanţa va emite o adresă către baroul corespunzător, acesta urmând a desemna până la următorul termen de judecată un avocat în sensul indicat, sau baroul va întocmi o listă ce va fi comunicată fiecărei instanţe judecătoreşti, în care va desemna avocaţi pentru exercitarea funcţiei de curator special, iar instanţa va numi curatorul direct de pe lista respectivă.
Similar situaţiei experţilor judiciari, instanţa va fixa prin încheierea prin care s-a dispus numirea unui curator special şi remuneraţia provizorie a acestuia, precum şi modalitatea de plată, aceasta putând fi ulterior majorată, la cererea curatorului, după încetarea calităţii sale, în funcţie de activitatea desfăşurată în concret.