Art. 60 Noul Cod de Procedură Civilă Regimul juridic al coparticipării procesuale Persoanele care sunt împreună reclamante sau pârâte Părţile
| Comentarii |
|
Părţile
SECŢIUNEA a 2-a
Persoanele care sunt împreună reclamante sau pârâte
Art. 60
Regimul juridic al coparticipării procesuale
(1) Actele de procedură, apărările şi concluziile unuia dintre reclamanţi sau pârâţi nu le pot profita celorlalţi şi nici nu îi pot prejudicia.
(2) Cu toate acestea, dacă prin natura raportului juridic sau în temeiul unei dispoziţii a legii, efectele hotărârii se întind asupra tuturor reclamanţilor ori pârâţilor, actele de procedură îndeplinite numai de unii dintre ei sau termenele încuviinţate numai unora dintre ei pentru îndeplinirea actelor de procedură profită şi celorlalţi. Când actele de procedură ale unora sunt potrivnice celor făcute de ceilalţi, se va ţine seama de actele cele mai favorabile.
(3) Reclamanţii sau pârâţii care nu s-au înfăţişat ori nu au îndeplinit un act de procedură în termen vor continua totuşi să fie citaţi, dacă, potrivit legii, nu au termenul în cunoştinţă. Dispoziţiile art. 202 sunt aplicabile.
| ← Art. 59 Noul Cod de Procedură Civilă Condiţii de existenţă... | Art. 61 Noul Cod de Procedură Civilă Forme Alte persoane care... → |
|---|
Spre exemplu, în ipoteza unei acţiuni având două capete de cerere promovate în contradictoriu cu doi pârâţi vizând evacuarea unuia (tolerat) şi obligarea celuilalt (titular al unui contract de închiriere) la plata chiriei restante, invocarea de către cel de-al doilea pârât a
Citește mai mult
excepţiei prescripţiei dreptului la acţiune în privinţa unei părţi a chiriei nu este de natură, în caz de admitere, să profite şi celuilalt pârât.Din moment ce concluziile unui coparticipant nu profită şi celuilalt, instanţa va acorda cuvântul fiecăruia în dezbateri asupra excepţiilor procesuale, cererilor prealabile, probelor şi fondului cauzei, respectând principiul contradictorialităţii şi al dreptului la apărare în procesul civil.
2. Excepţia de la principiului independenţei procesuale. Principiul independenţei procesuale comportă o excepţie menţionată în art. 60 alin. (2) NCPC, şi anume atunci când efectele hotărârii se întind asupra tuturor reclamanţilor ori pârâţilor sau când actele de procedură îndeplinite numai de unii dintre ei ori termenele încuviinţate numai unora dintre ei pentru îndeplinirea actelor de procedură profită şi celorlalţi, cauzele rezidând fie în natura raportului juridic, fie într-o dispoziţie expresă a legii.
Excepţia de la principiul independenţei procesuale operează numai în situaţia în care hotărârea obţinută, actul de procedură îndeplinit ori termenul obţinut de un coparticipant este profitabil şi celorlalţi, iar nu şi în situaţia în care acestea îi sunt defavorabile.
în ceea ce priveşte natura raportului juridic, ipoteze de coparticipare procesuală decurg din raporturi juridice obligaţionale de solidaritate sau indivizibilitate, precum şi din raporturi juridice reale de coproprietate.
Astfel, efectele admiterii apelului sau recursului declarat de unul dintre copartici-panţi se vor extinde şi asupra coparticipanţilor care nu au introdus apel sau recurs ori ale căror cereri de apel sau de recurs au fost respinse fără a fi cercetate în fond (ca tardive, anulate ca netimbrate etc.), fiindu-le profitabilă decizia pronunţată în calea de atac.
în schimb, consecinţele respingerii căii de atac (de exemplu, plata cheltuielilor de judecată) vor fi suportate numai de coparticipantul care a exercitat-o, acesta fiind un efect defavorabil.
De altfel, şi noul Cod civil prevede în art. 1455 alin. (1) şi (2) că hotărârea judecătorească pronunţată împotriva unuia dintre codebitorii solidari nu are autoritate de lucru judecat faţă de ceilalţi codebitori, în timp ce hotărârea judecătorească pronunţată în favoarea unuia dintre codebitorii solidari profită şi celorlalţi, cu excepţia cazului în care s-a întemeiat pe o cauză care putea fi invocată numai de acel codebitor.
în ceea ce priveşte existenţa unei dispoziţii legale, coparticiparea procesuală obligatorie există atunci când chiar legea prevede expres că actele de procedură ale unui coparticipant profită şi celorlalţi.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 419 NCPC, în cazul în care sunt mai mulţi reclamanţi sau pârâţi împreună, cererea de perimare sau actul de procedură întrerupător de perimare al unuia foloseşte şi celorlalţi.
Prima ipoteză vizează cazul în care sunt mai mulţi pârâţi sau intimaţi şi, împlinindu-se termenul de perimare, unul dintre aceştia formulează o cerere prin care solicită instanţei să constate perimarea cererii de chemare în judecată (a apelului, a recursului etc.), iar efectele admiterii acestei cereri de perimare vor fi extinse asupra tuturor coparticipanţilor, ceea ce înseamnă că perimarea operează în bloc, faţă de toate părţile din proces, iar nu numai cu privire la raportul procesual dintre partea care a cerut constatarea perimării şi partea adversă.
Cea de a doua ipoteză se referă la cazul când sunt mai mulţi reclamanţi (apelanţi, recurenţi etc.) şi, pricina fiind rămasă în nelucrare, unul dintre aceştia îndeplineşte un act de procedură în vederea reluării judecăţii, situaţie în care termenul de perimare se întrerupe şi în profitul celorlalţi coparticipanţi.
Dacă legea prevede în mod expres faptul că un act de procedură îndeplinit de un coparticipant profită tuturor celorlalţi participanţi, aceasta va constitui o excepţie de la principiul independenţei procesuale, indiferent de natura raportului juridic dintre părţi.
3. Efectele juridice ale coparticipării procesuale. în afara principiului independenţei procesuale şi a excepţiei aferente, coparticiparea procesuală mai produce o serie de efecte juridice, expuse în continuare:
a) atunci când coparticipanţii au aceleaşi interese, ei pot avea un singur mandatar, caz în care îşi găsesc aplicabilitatea prevederile art. 149 alin. (1) NCPC, potrivit cărora, atunci când cererea urmează a fi comunicată, ea se va face în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare, în afară de cazurile în care părţile au un reprezentant comun sau partea figurează în mai multe calităţi juridice, când se va face într-un singur exemplar.
Ca atare, dacă un reclamant a chemat în judecată mai mulţi pârâţi, iar aceştia au un mandatar comun, cererea adiţională formulată de reclamant le va fi comunicată într-un singur exemplar către mandatar. Această dispoziţie are în vedere situaţia în care mandatarul este prezent în şedinţă sau dacă pârâţii au domiciliul procesual ales la mandatar, în caz contrar cererea adiţională va trebui comunicată fiecăruia dintre pârâţi, la domiciliile lor;
b) în ipoteza în care trei reclamanţi formulează cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu un singur pârât, iar reclamanţii au acelaşi mandatar, pârâtul poate formula întâmpinare într-un singur exemplar destinat comunicării, în afara celui pentru instanţă, iar nu în patru exemplare.
Potrivit art. 207 NCPC, când sunt mai mulţi pârâţi, aceştia pot răspunde împreună, toţi sau numai o parte din ei, printr-o singură întâmpinare. Această prevedere se aplică indiferent dacă pârâţii au sau nu un reprezentant comun;
c) în conformitate cu art. 60 alin. (3) NCPC, reclamanţii sau pârâţii care nu s-au înfăţişat ori nu au îndeplinit un act de procedură în termen vor continua totuşi să fie citaţi, dacă, potrivit legii, nu au termenul în cunoştinţă.
Astfel, dacă cererea este introdusă de mai mulţi reclamanţi împotriva unui singur pârât, cererea este respinsă şi numai unul dintre aceştia exercită calea de atac, părţi în calea de atac vor fi toţi reclamanţii şi pârâtul, aplicându-se textul menţionat anterior;
d) în conformitate cu dispoziţiile art. 202 alin. (1) NCPC, în procesele în care, în condiţiile art. 59, sunt mai mulţi reclamanţi sau pârâţi, judecătorul, ţinând cont de numărul foarte mare al acestora, de necesitatea de a asigura desfăşurarea normală a activităţii de judecată, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor, va putea dispune, prin rezoluţie, reprezentarea lor prin mandatar şi îndeplinirea procedurii de comunicare a actelor procesuale numai pe numele mandatarului, la domiciliul sau sediul acestuia.
Acest articol constituie preluarea întocmai a prevederilor art. 114 alin. (5) CPC 1865, cu singurele deosebiri că măsura în discuţie se dispune în prezent de către judecătorul căruia i s-a repartizat dosarul spre soluţionare, iar nu de către preşedintele instanţei, iar modalitatea prin care se ia măsura este prin rezoluţie, la momentul primirii cererii respective părţile urmând a fi citate cu menţiunea expresă de a-şi desemna un mandatar comun şi de a-şi alege domiciliul sau sediul procesual la acesta;
e) actele de procedură făcute în interes comun sau împotriva coparticipanţilor cu aceleaşi interese sunt supuse unei singure taxe judiciare de timbru. Ca atare, cererea de chemare în judecată formulată de trei reclamanţi va fi supusă unei singure taxe de timbru. Prin urmare, reclamanţii datorează toţi o singură taxă de timbru aferentă întregii cereri, iar nu fiecare separat o taxă de timbru cu acelaşi cuantum;
f) în ceea ce priveşte suportarea cheltuielilor de judecată, potrivit art. 455 NCPC, dacă în cauză sunt mai mulţi reclamanţi sau mai mulţi pârâţi, ei vor putea fi obligaţi să plătească cheltuielile de judecată în mod egal, proporţional sau solidar, potrivit cu poziţia lor în proces ori cu natura raportului juridic existent între ei.
Astfel, dacă între pârâţi sunt raporturi juridice de solidaritate (stipulate convenţional sau prevăzute expres ori prezumate de lege), iar cererea de chemare în judecată este admisă, la solicitarea reclamantului, pârâţii vor fi obligaţi în solidar la plata cheltuielilor de judecată. în schimb, dacă între aceştia nu există raporturi de solidaritate, spre exemplu reclamantul, în calitate de beneficiar, solicită prin cererea de chemare în judecată rezoluţiunea unui contract încheiat cu pârâţii în calitate de prestatori, iar acţiunea este admisă, la cererea reclamantului, pârâţii vor fi obligaţi în mod egal la plata cheltuielilor de judecată. în ipoteza unui partaj judiciar, cheltuielile de judecată se vor suporta proporţional cotei-părţi din dreptul de proprietate al fiecărui coparticipant;
g) potrivit art. 473 NCPC, în caz de coparticipare procesuală, precum şi atunci când la prima instanţă au intervenit terţe persoane în proces, intimatul este în drept, după împlinirea termenului de apel, să declare în scris apel împotriva altui intimat sau a unei persoane care a figurat în primă instanţă şi care nu este parte în apelul principal, dacă acesta din urmă ar fi de natură să producă consecinţe asupra situaţiei sale juridice în proces;
h) este de menţionat că nu coparticiparea procesuală este instituţia care determină în mod direct competenţa de soluţionare a cauzei în ansamblul său, ci aceasta din urmă are ca prim criteriu calificarea capetelor de cerere în funcţie de scopul urmărit de parte. Spre exemplu, dacă proprietarul unui imobil format din mai multe apartamente cheamă în judecată printr-o acţiune unică cinci pârâţi, chiriaşi ai imobilului, care nu şi-au îndeplinit obligaţia de plată a chiriei la termen, fiecare fiind dator cu sume distincte, vor fi incidente dispoziţiile art. 99 alin. (2) NCPC, neprocedându-se la însumarea valorilor tuturor pretenţiilor, ci se va da relevanţă juridică pretenţiei care atrage competenţa unei instanţe de grad mai înalt.