Decizia civilă nr. 508/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări Sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie
Dosar nr. (...)
D. CIVILĂ NR. 508/R/2011
Ședința publică din data de 9 februarie 2011
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: G. L. T. JUDECĂTORI: S.-C. B.
I.-R. M. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta P. T. împotriva sentinței civile nr. 2662 din 2 septembrie 2010, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. C., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 2 februarie
2011, prin serviciul de registratură al instanței pârâta intimată a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului și judecarea în lipsă.
De asemenea, se mai constată că la data de 8 februarie 2011, reclamanta recurentă a depus și concluzii scrise.
Constatând că întâmpinarea a fost depusă în termenul procedural,
Curtea apreciază că nu se impune comunicarea acesteia cu reclamanta recurentă.
Instanța, având în vedere că reclamanta a solicitat judecarea în lipsă, constatând cauza în stare de judecată, o reține în vederea pronunțării în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 2662 din 02 sept.2010 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. (...) s-a respins acțiunea formulată de reclamanta P. T. împotriva pârâtei C. J. DE P. C., având ca obiect asigurări sociale.
Pentru a pronunța această hotărâre, s-a reținut că prin D. nr.
217957/(...), s-a recalculat pensia reclamantei, stabilită inițial la (...), cu luarea în calcul a sporului permanent la salariu pentru nevăzători, de care a beneficiat reclamanta.
Reclamantei i-au fost achitate sumele restante, pentru o perioadă de 3 luni. Reclamanta a depus la pârâtă adeverința care atestă existența sporului permanent și plata contribuției aferente acestuia, cu solicitarea de a i se recalcula pensia, la data de (...).
Potrivit art. 83 al. 1 din Legea nr. 19/2000, „Drepturile de pensie pentru limită de vârstă se cuvin și se plătesc de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, prevăzute de lege, dacă cererea a fost depusă cu 30 de zile calendaristice înainte de data îndeplinirii acestor condiții.";
Prin urmare, reclamanta nu este îndreptățită la plata sumelor suplimentare, din anul 2007, ci de la data prevăzută în art. 83 al. 1 din Legea nr. 19/2000, dată la care a depus la pârâtă cererea și dovada că îndeplinea condițiile pentru recalcularea pensiei, termen respectat de către pârâtă.
Nici capătul de cerere privind obligarea pârâtei la emiterea unei noi decizii de pensionare, cu luarea în considerare a sporului de 35% nu este întemeiat, fiind emisă deja în acest sens decizia nr. 217957/(...).
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta P. T. solicitândcasarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că a solicitat amânarea judecății la termenul din data de (...) în vederea angajării unui avocat printr-o cerere trimisă prin fax în aceeași zi la ora 7., care însă nu a fost luată în considerare, motiv pentru care consideră că i-a fost încălcat dreptul la apărare, drept garantat de art. 24 din Constituția României, hotărârea pronunțată în aceste condiții fiind nulă, conform art. 105 (2) C.proc.civ., devenind astfel incidente dispozițiile art. 304 pct. 5 și 312 alin. 5 C.proc.civ.
Pe fond, s-a arătat că handicapul reclamantei s-a ivit la data nașterii, respectiv în data de (...), având Certificat de încadrare în grad de handicap, permanent, prin urmare, sporul pentru nevăzători este un spor cu caracter permanent și trebuia luat în calcul pentru întreaga perioadă de cotizare, conform prevederilor Legii 19/2000.
Deși este un spor permanent, a depus actele medicale solicitate încă din anul 2003 (Certificatul de încadrare într-o categorie de persoane handicapate care necesită protecție specială nr.2.948/(...), Certificatul de încadrare în grad de handicap nr.l.103/(...) permanent, etc.) și adeverința nr.292/(...), pârâta nu a luat în calcul sporurile pentru întreaga perioadă de cotizare, așa cum rezulta atât din Buletinul de calcul nr.(...) și actele anexe acestuia, cât și din buletinul de calcul nr.(...) și actele anexe acestuia, astfel: în perioada (...)-(...), a beneficiat de spor vechime 9% și alte sporuri (indemnizație nevăzător) 15% - conform adeverinței nr.2.; în perioada (...)-(...), a beneficiat de spor vechime
15% și alte sporuri (indemnizație nevăzător) 15% - conform adeverinței nr.2.; în perioada (...)-(...) (când a depus cerere de ieșire la pensie) nu a fost luat în calcul nici un spor, deși pe aceeași adeverință, nr.2., se arată în mod clar, că a beneficiat de spor de vechime și indemnizație de nevăzător, astfel: - spor vechime - (...)-(...) - 15%; - (...)-(...) - 20%; - (...)-(...) - 25%; indemnizație de nevăzător - (...)-(...) .
Față de aceste acte depuse la dosarul cauzei de parata, a solicitat pentru termenul din data de 0(...), amânarea cauzei, pentru a avea posibilitatea angajării unui apărător calificat, care să-i susțină interesele, dar cauza a rămas în pronunțare, fără a se discuta cererea de amânare și fără a se administra proba cu expertiza solicitată de reclamantă.
Consideră ca această soluție este nelegală și netemeinică, față de actele depuse la dosar de pârâta, din care rezultă în mod clar că pentru perioada (...)
- și până la data depunerii dosarului de pensionare ((...)), pârâta nu a luat în calcul sporurile prevăzute în adeverința nr. 2..
Adeverința nr. 2. menționează expres că a beneficiat atât de spor de vechime, cât și de indemnizație de nevăzători, depunând înscrisuri doveditoare privind handicapul de care suferă, tocmai în vederea aplicării legislației specifice acestei categorii de pensionari. Mai mult, statutul de nevăzător al reclamantei a fost atestat de la data nașterii, iar pârâta ar fi trebuit să țină seama, în mod corespunzător la stabilirea pensiei, iar mai apoi la recalcularea acesteia.
Reclamanta ar fi trebuit să beneficieze de legislația specifică nevăzătorilor și de toate drepturile care decurg din calitate de salariat, inclusiv dreptul de a-i fi luate în calcul toate sporurile de care a beneficiat și pe care le-a dovedit din anul 2003.
Conform art.83 din Legea 19/2000 "drepturile de pensie pentru limita de vârsta se acordă și se plătesc de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost depusa in termen de 30 zile de la acea data"; , iar conform art.89 din Legea 19/2000 "în situația în care se constată erori în stabilirea și în plata drepturilor de pensie, se vor opera revizuirile și modificările legale, atrăgând, după caz, răspunderea celor vinovați" .
Este nelegală soluția instanței de fond, care a considerat neîntemeiată contestația reclamantei, deoarece a luat in considerare sporul de 35%, dar nu a verificat dacă exista sau nu și alte erori de calcul la stabilirea pensiei.
Pârâta a comunicat buletinul de calcul și toate anexele doar la solicitarea instanței de judecata, iar contestatoarea nu a știut la data redactării contestației de existența altor erori ce calcul, erori care au fost descoperite cu ocazia comunicării de către pârâta a dosarului de pensionare.
Recurenta susține că este îndreptățită la plata retroactrivă a diferenței dintre pensia calculată inițial în 2003 și pensia care i s-ar fi cuvenit dacă pârâta ar fi luat în considerare pentru întreaga perioadă (...)-(...) sporurile menționate în adeverința nr.2., în limita termenului general de prescripție de 3 ani prevăzut de D. 1..
Pârâta C. J. DE P. C. prin întâmpinare (f.16) a solicitat respingerea recursului.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, Curtea constată că recursul este nefondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 din C.proc.civ., îl va respinge ca atare, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în cuprinsul prezentei decizii:
În privința criticilor privitoare la încălcarea dreptului la apărare, prin neluarea în considerare de către prima instanță a cererii de amânare formulată de către reclamantă pentru termenul de judecată din data (...), se constată că acestea sunt nefondate și nu există motive care să conducă la nulitatea hotărârii pronunțate de către tribunal.
Astfel, în fața instanței de fond s-a acordat un prim termen de judecată pentru data de (...), dată la care cauza s-a amânat pentru comunicarea către reclamantă a actelor depuse de C. de P., fiind acordat un nou termen pentru data de (...), reclamanta nefiind prezentă sau reprezentată la nici unul dintre aceste termene.
Or, în condițiile în care se constată că la dosarul cauzei nu s-a depus nici o cerere scrisă potrivit art. 82 C.proc.civ., prin care să se solicite amânarea cauzei, în mod corect tribunalul a pășit la judecarea cauzei și nu se poate susține că în mod nelegal nu s-a pronunțat asupra cererii de amânare, în contextul în care acesta nu exista.
Este adevărat că potrivit dispozițiilor art. 156 C.proc.civ., instanța va putea da un singur termen pentru lipsa de apărare, temeinic motivată, însă această normă este dispozitivă, instanța neavând o obligație în acest sens.
Așadar, chiar dacă în recurs s-a susținut că cererea de amânare a fost expediată prin fax în ziua ședinței de judecată, instanța nu era obligată să amâne judecarea cauzei, nefiind întrunite condițiile unei atare amânări, deoarece reclamanta a fost încunoștințată prin citație despre primul termen al procesului încă din data de (...), iar o cerere de amânare formulată în data de (...) apare ca fiind nejustificată, motiv pentru care criticile recurentei cu privirela încălcarea dreptului la apărare se constată a fi nefondate, în cauză nefiind incident motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 5 C.proc.civ.
În ceea ce privește fondul cauzei, Curtea reține că drepturile inițiale ale reclamantei de pensie pentru limită de vârstă pentru persoanele cu handicap au fost stabilite începând cu data de (...), prin decizia nr. 217957/(...) (f. 7 dosar fond).
La data de (...) reclamanta s-a adresat pârâtei C. J. de P. C. (f. 30) solicitând recalcularea pensiei cu luarea în considerare a veniturilor menționate în adeverința nr. 14158/(...) eliberată de S. J. de U. B. (f. 31), potrivit căreia în perioada (...) - (...) a beneficiat de spor de nevăzători de 35%.
Drept urmare, pârâta a emis decizia nr. 223019/(...), prin care a procedat la recalcularea pensiei, luând în considerare și acest venit suplimentar, aspect care reiese cu certitudine din buletinul de calcul depus la dosarul de fond, drepturile recalculate urmând a fi acordate începând cu data de (...).
Astfel, în mod corect, prima instanță a reținut că sporul de nevăzători realizat de reclamantă a fost avut în vedere cu ocazia recalculării pensiei cuvenite acesteia, criticile recurentei față de sentința atacată fiind nefondate.
Curtea constată că prin cererea de chemare în judecată, recurenta a investit tribunalul cu o cerere de anulare a deciziei de recalculare a pensiei și de obligare a pârâtei la plata drepturilor recalculate începând cu luna martie
2007, cu motivarea că nu a fost luat în calcul sporul pentru nevăzători de
35%.
Cererea formulată de reclamantă prin care se solicită recalcularea pensiei cu luarea în calculul și a altor sporuri (spor de vechime, indemnizație nevăzător) față de cele ce au fost cerute prin acțiunea introductivă reprezintă o cerere nouă, fiind făcută pentru prima dată în recurs. Astfel, deși recurenta face trimitere în recurs la adeverința nr. 2. care conține venituri suplimentare, se constată că în cererea de chemare în judecată, reclamanta nu a solicitat recalcularea în funcție de veniturile menționate în această adeverință.
Or, având în vedere prevederile art. 319 raportat la art. 294 alin. 1
C.proc.civ., potrivit cărora în recurs nu se poate schimba calitatea părților, cauza sau obiectul cererii de chemare în judecată și nici nu se pot face alte cereri noi, Curtea constată ca fiind inadmisibilă această cerere nouă, iar criticile recurentei sub acest aspect vor fi respinse.
În ceea ce privește data cu care i se cuvin reclamantei drepturile de pensie astfel recalculate, Curtea constată că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile OUG nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, act normativ care în art. 1 stabilește că obiectul recalculării îl reprezintă
„pensiile din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în baza legislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001";, iar cum pensia reclamantei nu a fost supusă recalculării în temeiul acestor dispoziții legale, acesta fiind pensionată ulterior datei de (...), nu sunt aplicabile dispozițiile art. 7 alin. 5 din acest normativ, care permite acordarea drepturilor modificate de la data recalculării în intervalul termenului de prescripție de 3 ani.
Așadar, în cauză se impun a fi avute în vedere dispozițiile art. 169 alin.
3 din Legea 19/2000, potrivit cărora ";pensia recalculată se acordă începând cu luna următoare celei în care s-a depus cererea de recalculare";.
Or, în condițiile în care reclamanta a depus cererea de recalculare la intimată în data de (...), drepturile rezultate în urma recalculării în mod corect au fost acordate începând cu data de 1 februarie 2010, și nu din luna martie
2007, cum în mod nejustificat s-a susținut în acțiune.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel ca o va menține ca atare, urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. să respingă, ca nefondat, recursul declarat de recurenta, în cauză nefiind incidente motivele de casare sau modificare invocate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E :
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta P. T. împotriva sentinței civile nr. 2662 din 0(...) a T.ui C., pronunțată în dosar nr. (...), pe care o menține.
D. este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 9 februarie 2011.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
G. L. T. S.-C. B. I.-R. M.
G. C.
GREFIER
Red.SCB Dact.SzM/2ex. (...)
Jud.fond: B. E; I.P.
| ← Decizia civilă nr. 602/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 616/2011, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
