Decizia civilă nr. 200/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 200/R/2012
Ședința publică din data de 18 ianuarie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: S.-C. B. JUDECĂTORI: I.-R. M.
C. M.
G.: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta M. I. împotriva sentinței civile nr. 1713 din 27 septembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. (...), privind și pe pârâții intimați MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR și C. J. DE P. A M. A. ȘI I., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 22 decembrie 2011, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosarul cauzei din partea pârâtului intimat Ministerul Administrației și Internelor întâmpinare prin care solicită respingerea recursului, menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică și judecarea în lipsă.
De asemenea, se mai constată că la data de 29 decembrie 2011, s-a depus întâmpinare și din partea pârâtei intimatei C. de P. S. a Ministerul Administrației și Internelor prin care se invocă excepția nulității recursului și se solicită judecarea în lipsă.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare, având în vedere că și prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea în lipsă.
C U R T E A
Asupra recursului civil de față:
Prin contestația înregistrată sub nr.1702/100/(...), reclamanta M. I. a solicitat instanței în contradictoriu cu intimații: C. J. DE P. A M. A. ȘI I. și
M. A. ȘI I., ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea deciziei de recalculare a pensiei nr. 116587/(...), emisă de C. de P. a M. A. și I. și menținerea deciziei nr.116587/(...) privind calcularea pensiei de serviciu, stabilită în temeiul dispozițiilor Legii 164/2001, obligarea intimatei la plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii 164/2001 și pensia recalculată conform Legii 1. și H. 710/2010, de la data de (...) și până la repunerea în plată a pensiei inițiale, cu dobânda legală aferentă sumelor datorate astfel, calculată până la data plății efective, suspendarea efectelor deciziei atacate și obligarea intimaților la suportarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea contestației s-a susținut că reclamantul a avut calitatea de cadru militar, în prezent beneficiind de pensie. Prin decizia de pensionare contestată s-a dispus în mod netemeinic și nelegal recalcularea pensiei reclamantului, producându-se o diminuare nejustificată a cuantumului acesteia și implicit a patrimoniului reclamantului.
S-a mai arătat că cadrele militare sunt singura categorie profesională care are statuată obligația sacrificiului suprem pentru țară, ei sunt în serviciul națiunii și dobândesc grade militare care pot fi pierdute numai în condițiile legii, iar în măsura în care se va admite recalcularea pensiilor la nivelul salariului mediu brut pe economie, se va realiza o degradare a militarilor cu încălcarea dispozițiilor legale. Pensia militarului este o contraprestație pentru sacrificiul pe care acesta este obligat să-l facă cât și o contraprestație pentru soțul militarului care a fost la rându-i obligat să-și abandoneze slujbele pentru a-l urma pe militar acolo unde acesta era trimis în funcție de necesitate.
Reclamantul a arătat că prin L. 1. se încalcă dreptul de proprietate, creându-se și o discriminare între cadrele militare active și cele pensionate. Astfel, se susține că atâta timp cât evidența raportului de muncă a cadrului militar nu s-a ținut prin înscriere în carnetul de muncă, adeverințele cu veniturile realizate de-a lungul anilor sunt aproape imposibil de obținut de către pensionari, comparativ cu cadrele militare active care au norocul că lucrând într-o singură unitate au putut prezenta adeverințele cu veniturile realizate.
S-a mai arătat că se creează discriminare și între cadrele militare și magistrați, întrucât aceștia din urmă, deși au avut parte de aceleași privațiuni, beneficiază de un mod de calcul al pensiei mult mai favorabil.
De-a lungul timpului, cadrele militare s-au bucurat de un regim special de pensii, cu o modalitate de calcul a pensiei diferită de celelalte categorii profesionale, cuantumul pensiei fiind stabilit în raport cu solda avută în ultima lună anterior pensionării.
Decizia de recalculare a pensiei contestată, a fost emisă în baza dispo- zițiilor H. 735/(...). Prin sentința civilă nr. 3. a C. de A. C. s-a dispus suspendarea executării acestei hotărâri de guvern, astfel că emiterea deciziei de recalculare a pensiei reclamantului s-a făcut în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic, deoarece hotărârea de suspendare a actului administrativ printr-o hotărâre judecătorească are efect erga omnes.
Cu privire la încălcarea dreptului de proprietate, se susține că, potrivit art. 6 alin. 4 din H. 7. :
„Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și pentru care nu au putut fi dovedite veniturile realizate lunar sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.";
În conformitate cu art. 3 din L. 80/1995, privind statutul cadrelor militare: „Gradul militar este un drept al titularului și reprezintă recunoașterea în plan social a calității de cadru militar. Gradul de ofițer, maistru militar și subofițer nu se poate pierde decât în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.";
Potrivit art. 9 lit. a din același act normativ, „Cadrele militare în activitate au dreptul la: solda lunară, compusă din solda de grad, solda de funcție, gradații și indemnizații, precum și la prime, premii, sporuri și alte drepturi bănești, ale căror cuantumuri se stabilesc prin hotărâre a G., iar potrivit art. 10, „Cadrele militare în activitate decorate cu ordinul "Meritul
Militar" clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de reducere a impozitului pe venit cu 30%, 40% și, respectiv, 50% .";
În conformitate cu art. 14 alin. 2 din L. 360/2002: „(2) Categoriile de polițiști se împart pe corpuri și grade profesionale, după cum urmează:";, iar potrivit art. 15 din aceeași lege:
„ (1) Acordarea gradelor profesionale se face prin avansare de către: a) Președintele R., pentru ofițerii de poliție la gradul de chestor de poliție, chestor principal de poliție, chestor-șef de poliție și chestor general de poliție, la propunerea ministrului administrației și internelor; b) ministrul administrației și internelor, pentru ceilalți ofițeri de poliție, la propunerea inspectorului general al Poliției Române; c) inspectorul general al Poliției Române și șefii celorlalte structuri ale Ministerului A. și I., potrivit competențelor stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor, pentru agenții de poliție.";
Așadar, reclamantul deși a desfășurat activitate și a obținut venituri diferențiate în funcție de pregătirea sa, de gradele pe care le-a avut, de meritele recunoscute, pensia sa a fost calculată doar prin luarea în considerare a salariului mediu brut pe economie pentru perioadele respective.
Prin aplicarea acestei modalități de calcul, s-a apreciat că reclamantul a fost degradat militar, ori degradarea militară se aplică numai în condițiile expres prevăzute de legea penală și de asemenea s-a încălcat un drept fundamental, dreptul de proprietate, garantat prin dispozițiile art. 44 din
Constituție și jurisprudența C. Neluarea în calcul a tuturor veniturilor care compuneau solda lunară, reprezintă fără îndoială o expropriere a bunurilor câștigate.
Afectarea dreptului de proprietate al reclamantului este susținută și prin trimitere la cauze soluționate de C.
S-a invocat și existența unei discriminări realizată între persoane din aceeași categorie profesională, dintre cadrele militare și personalul civil și cea dintre categorii profesionale asemănătoare.
Reclamantul a mai arătat că recalcularea pensiei sale s-a făcut și prin încălcarea principiului neretroactivității legii.
Astfel, potrivit art. 15 alin. 2 din Constituție, legea dispune numai pentru viitor cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile. Aceasta este o normă imperativă, de la care nu se poate deroga. În acest sens Curtea Constituțională, a stabilit în practica sa, că, consecințele înscrierii principiului neretroactivității în Constituție sunt foarte severe, sancționând în numeroase rânduri, prin constatarea neconstituționalității dispozițiile legale cu privire la care a fost sesizată, încălcarea principiului neretroactivității legii, contribuind totodată la definirea lui.
În drept, s-au invocat dispozițiile Legii 164/2001, art. 13 din H. 7., L.
1..
În probațiune s-au depus înscrisuri.
Prin întâmpinarea depusă, C. S. DE P. A M. A. ȘI I. a solicitat, pe calede excepție, respingerea contestației ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile raportat la obiectul acesteia, iar pe fond au solicitat respingerea contestației ca rămasă fără obiect.
În motivarea poziției sale procesuale, intimatul a susținut că, față de data introducerii contestației, respectiv (...), dată la care se afla în vigoare Le- gea 2. privind sistemul unitar de pensii, care a produs efecte începând cu data de (...), contestatorul trebuia să se adreseze cu o plângere prealabilă Comisiei Centrale de C. care funcționează în cadrul Ministerului Apărării
Naționale și doar împotriva hotărârii acestei comisii, tribunalele pot fi sesizate cu litigii în primă instanță, în termen de 30 de zile de la comunica- rea hotărârii comisiei. Potrivit dispozițiilor art.149 alin. 4 din L. 2., deciziile de pensie necontestate la comisia de contestații în termen de 30 de zile de la comunicare, sunt definitive.
În ce privește lipsa de obiect a contestației, intimatul a susținut că, prin HG 7., conform Legii 1., s-a dispus recalcularea pensiilor militare, conform algoritmului de calcul utilizat de L. 1..
Se arată că această hotărâre a obligat intimatul să emită decizii de recalculare a pensiilor cadrelor militare în rezervă, conform prevederilor imperative impuse de exigențele acesteia. Potrivit dispozițiilor art. 10 din OUG nr.1/2011 a fost abrogată HG nr. 7. ce prevedea procedura de calcul a pensiilor militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, iar potrivit dispozițiilor art.1 alin. 1 din OUG nr. 1/(...) au fost stabilite noi termene și criterii de recalculare a pensiilor militare. Într-o atare situație, dispozițiile OUG nr.1/2011 prevăd că pensiile militare se revizuiesc din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, îm- potriva acestor decizii urmând să curgă alte termene.
Intimatul a arătat că nu se mai impune anularea deciziei de recalculare a pensiei, întrucât aceasta nu mai produce efecte până când pensia contestatorului nu va fi revizuită din oficiu, iar începând cu luna februarie 2011, acesta a revenit la pensia avută anterior și a primit diferența de pensie neîncasată pentru luna ianuarie 2011.
Prin sentința civilă nr. 1710/(...) pronunțată de T., s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. A. și I., invocată de acesta prin întâmpinare și s-a respins contestația formulată de contestatorul M. I., prin S. C. M. D. în R. și R., în contradictoriu cu intimații Ministerul Administrației și Internelor și C. S. de P. a M. A. și I., împotriva deciziei de recalculare a pensiei nr. 116587/(...).
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut ur- mătoarele:
Decizia contestată a fost emisă la data de (...) în baza H. 7. privind recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Potrivit art. 1 lit. a și b din L. nr. 1., pe data intrării în vigoare a acesteia( (...)) pensiile militare de stat, pensiile de stat ale polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, stabilite pe baza legislației anterioare, au devenit pensii în înțelesul Legii nr. 1. privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, H. 735/ (...) cuprinzând metodologia de recalculare a acestor pensii.
Potrivit dispozițiilor art. 14 din H. 735/(...) „Împotriva deciziilor de pensie recalculate se poate introduce contestație în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. Apărării Naționale, M. Administrației și I. și S. Român de I.
(2) Deciziile comisiilor de contestații pot fi atacate în instanță, potrivit prevederilor Legii nr. 1., cu modificările și completările ulterioare.";
S-a mai reținut că H. 7. nu a instituit o procedură nouă de contestare a deciziilor de stabilire a pensiilor militarilor și polițiștilor, căci atât L. nr.
164/2001 privind pensiile militare de stat, cât și L. nr. 179/2004 privindpensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, stabileau în art. 54 că aceste decizii trebuiau contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestații pensii care funcționează în cadrul M. Apărării Naționale, M. de I. și S. Român de I. și doar deciziile acestor comisii de contestații puteau fi atacate în instanță potrivit Legii nr. 1., cele necontestate în termen, precum și deciziile comisiilor de contestații, care nu au fost atacate la instanțele judecătorești, fiind definitive.
Conform susținerilor reclamantei contestatoare, prin sentința civilă nr.
3. a C. de A. C. rămasă definitivă în baza Deciziei nr. 38 din (...) a Înaltei Curți de C. și Justiție s-a dispus suspendarea executării acestei hotărâri de guvern până la soluționarea in mod definitiv si irevocabil a cauzei - obiect al dosarului nr. (...) al CA C., in care s-a pronunțat sentința civilă nr. 4.. XI.
2010.
Prin sentința civilă nr. 4.. XI. 2010 pronunțată de Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) s-a dispus anularea dispozițiilor articolului 2 alin. 2,3,4,6,7, articolului 6 alin. 1,2, 4 și articolul 10 alin. 2 din Hotărârea de G. nr. 7., iar nu și a art. 14 din acest act normativ.
HG nr. 7. a fost abrogată cu începere de la data de (...) prin art. 10 din O. nr. 1/2011.
La data de (...) a intrat în vigoare L. 2. privind sistemul unitar de pensii publice. Potrivit art. 171 al acestui act normativ, „la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile din sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, inclusiv categoriile de pensii prevăzute la art. 1 din L. nr. 1. privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, devin pensii în înțelesul prezentei legi";.
Conform art. 149 din L. 2. „deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii și de casele de pensii sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la C. C. de C., respectiv la comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. Apărării Naționale, M. Adminis- trației și I. și S. Român de I.
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicțional.
(3) C. C. de C. funcționează în cadrul CNPP.
(4) Deciziile de pensie necontestate în termenul prevăzut la alin. (1) sunt definitive.";
Art. 150 al. 3 din același act normativ precizează că în soluționarea contestațiilor, C. C. de C. și comisiile de contestații care funcționează în cadrul M. Apărării Naționale, M. A. și I. și S. Român de I. adoptă hotărâri care, potrivit art. 151 al. 2, pot fi atacate la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Art. 151 al. 3 din L. 2. stabilește că hotărârile prevăzute la art. 150 alin. (3) care nu au fost atacate la instanțele judecătorești în termenul prevăzut la alin. (2) sunt definitive.
Prima instanță a reținut că decizia de recalculare a pensiei a fost emisă la data de (...) și i-a fost comunică reclamantei după data de (...), data intrării în vigoare a Legii 2..
Ca atare, s-a reținut că, atât H. 7. care a stat la baza emiterii deciziei contestate, cât și L. 179/2004 act normativ în vigoare la momentul emiterii deciziei contestate, cât și L. 2., care a abrogat această lege specială, prevăd în mod imperativ procedura administrativă prealabilă privind atacarea deciziei de recalculare a pensiei, procedură ce trebuia exercitată într-un termen de 30 de zile de la comunicarea deciziei, contestația direct la instanțade judecată fiind admisibilă doar dacă era îndreptată împotriva hotărârii pronunțate de comisia de contestații din cadrul M. A. și I..
Pe de altă parte, potrivit art. 1 alin. 1 din O. nr. 1/2011, pensiile prevăzute la art. 1 lit. ) și b) din L. nr. 1., pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. 4 din aceeași lege, se revizuiesc din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.
De asemenea, potrivit art. 6 din O. nr. 1/2011, „pensiile recalculate pe baza documentelor care atestă veniturile realizate și a salariului mediu brut pe economie sau exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare și ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele aflate în plată în luna decembrie 2010 se mențin în plată în cuantumurile avute în luna decembrie 2010 începând cu luna ianuarie
2011 până la data emiterii deciziei de revizuire.
Diferențele aferente lunii ianuarie 2011 se achită până la sfârșitul lunii februarie 2011.";
Pentru considerentele reținute, tribunalul a respins contestația formulată de contestatoarea M. I.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs reclamanta M. I., reprezentată prin S. C. M. D. ÎN R. ȘI ÎN R., considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:
Astfel, recurenta arată că, deși s-a adresat în termenul legal prevăzut de dispozițiile art. 149 alin. 1 din L. nr. 2. Comisiei de contestații din cadrul
M. A. și I., criticând pentru nelegalitate decizia de pensionare prin care i-a fost recalculată pensia de care beneficia, nu a primit niciun răspuns.
Practic lipsa unui răspuns la contestația formulată echivalează cu respingerea contestației formulate, astfel că, după expirarea termenului în care C. ar fi trebuit să emită o hotărâre, recurentul se consideră îndreptățit să se adreseze instanțelor de judecată.
Recurentul mai invocă și excepția nulității absolute a deciziei de recalculare a pensiei ca fiind emisă de o persoană necompetentă, în speță de Ministerul Administrației și Internelor, deși competența aparținea C. Sectoriale de P., astfel cum vom demonstra în continuare.
Astfel, decizia de recalculare a pensiei a fost emisă de către Ministerul
Administrației și Internelor după data de 23 decembrie 2010.
Așadar, se susține că, la data de 23 decembrie 2010 s-a înființat de drept, ope legis, cu personalitate juridică, C. sectorială de pensii, care a preluat la acea dată toate atribuțiile fostelor structuri organizatorice din cadrul M. A. și I... Pe cale de consecință, Ministerul Administrației și Internelor nu mai avea nici o competentă să emită decizii de recalculare a pensiilor, deoarece atribuțiile sale fuseseră transferate C. Sectoriale de P.
Recurenta mai arată că, prin decizia pe care o contestă prin prezenta acțiune s-a dispus în mod netemeinic și nelegal recalcularea pensiei de care beneficia, astfel încât s-a produs o diminuare nejustificată a cuantumului acesteia și implicit a patrimoniului său. Prin L. nr. 1. și normele de aplicare ale acesteia se încalcă dreptul său de proprietate care derivă din dreptul nostru la gradul avut, precum și din noțiunea de „." astfel cum a fost ea interpretată de Curtea E. a D. O. (CEDO).
Se mai susține că, faptul că nu există carnete de muncă, iar adeverințele cu veniturile noastre sunt aproape imposibil de reconstituit la întreaga valoare a câștigurilor noastre, a obligat casele de pensie la calcularea cuantumului pensiilor noastre la nivelul salariului mediu brut peeconomie, ceea ce încalcă în mod fundamental dreptul nostru la proprietate, creează un tratament discriminatoriu față de personalul civil care își poate valorifica toate câștigurile prin existența carnetelor de muncă.
Astfel se creează o discriminare, pe de o parte între polițiștii activi care au avut norocul de a lucra într-o singură unitate și deci au putut prezenta adeverințele cu veniturile realizate, și celelalte cadre militare care nu mai pot prezenta astfel de adeverințe.
De asemenea, se susține că se creează o discriminare și între cadrele militare și personalul civil, inclusiv cel încadrat în unitățile de poliție, personalul civil putându-și valorifica toate veniturile ca urmare a existenței carnetului de muncă, document oficial prin care se atestă, printre altele și veniturile realizate.
Nu în ultimul rând, s-a arătat că se creează o discriminare, între cadrele militare și magistrați, care deși au avut aceleași privațiuni, beneficiază prin lege de un mod de calcul al pensiei mult mai favorabil (procent din salariul avut).
Recurenta arată că, prin recalcularea pensiei sale se încalcă principiul dreptului câștigat, deoarece pe parcursul anilor în care a fost militar activ a câștigat dreptul de a beneficia de sistemul de pensii sub imperiul căruia și-a desfășurat activitatea.
De asemenea, faptul că pe durata perioadei în care a fost activ a crezut că la pensie va beneficia, ca răsplată a tuturor privațiunilor specifice vieții militare, de o pensie care să îi asigure un trai decent și care să compenseze lipsa veniturilor suplimentare, lipsa vieții sociale, încalcă un alt principiu al statului de drept și anume: previzibilitatea legii.
S-a mai arătat că deciziile contestate și implicit procesul de recalculare a pensiilor sunt nelegale raportat la dispozițiile C. R., ale dreptului comun cât și ale Legislației Europene în materie.
Prin sentința civilă nr. 3. pronunțată de către Curtea de A. C. în dosarul nr. (...) s-a dispus:„suspendarea executării HG 735/21 iulie 2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor polițiștilor și ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii 1., privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunțarea instanței de fond."
Așadar, se susține că emiterea deciziilor de recalculare s-a făcut în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic în temeiul sentinței civile mai sus arătate.
De asemenea, se arată că unele decizii au fost emise, în temeiul Legii nr. 1. și a H. nr. 7. după data de (...) când aceste acte normative au fost abrogate prin L. nr. 2. legea unitară de pensii.
Așadar, emiterea deciziilor de pensionare în temeiul a doua acte normative lipsite de forță juridică atrage nulitatea deciziilor de recalculare a pensiilor.
Încălcarea dreptului de proprietate al membrilor SCMD
De asemenea, se susține că, deși a desfășurat activitate, și a obținut venituri diferențiate în funcție de pregătirea fiecăruia, de gradul pe care l-am avut, de meritele recunoscute prin decorare, la stabilirea cuantumului pensiei sale urmează să fie luat în considerare doar salariul mediu brut pe economie pentru perioadele respective.
Se mai invocă încălcarea:
• art. 1 - Protocolul nr. 1 la C. E. a D. O. O. persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit deproprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional c) Constituția R.
• art. 20 alin 2 - Constituția R.
• art. 148 alin (2) și (4) - Constituția R.
(2) ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii
Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne
(4) Parlamentul, Președintele R., G.ul și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alineatului (2). d) Declarația Universală a D. O.
Dacă exista neconcordante între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care R. este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mal favorabile
1. O. persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât și în asociație cu alții;
2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa.
S-a invocat prin cererea de recurs jurisprudență CEDO și CJCE.
În drept, se invocă dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 C.pr.civ., dispozițiile Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile art. 13 alin. (1) din H. nr.
7. pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislației privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale polițiștilor si ale funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor, conform Legii nr. 1. privind stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul Ministerul Administrației și
Internelor și C. S. de P. a Ministerul Administrației și Internelor a solicitatrespingerea recursului.
Analizând recursul declarat de reclamanta M. I., prin prisma motivelorde recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este fondat, pentru următoarele considerente:
În mod greșit prima instanță a reținut ca fiind inadmisibilă contestația reclamantei împotriva deciziei nr.116587/(...) emisă de C. de P. a M. A. N.
Astfel, reclamantul avea calea contestației împotriva acestei decizii la comisia de contestații pensii, în termen de 30 de zile de la comunicarea acesteia, în temeiul art.14 alin.1 din H. nr.7., ce a fost menționat chiar în decizia de recalculare.
Înlăuntrul acestui termen de exercitare a dreptului de contestare prevăzut de H. nr.7., a fost abrogată însă această hotărâre de guvern, conform art.10 din O. nr.1/2011.
Aflându-se în această situație într-o stare de incertitudine în ceea ce privește procedura ce trebuia urmată pentru contestare și autoritatea competentă să o soluționeze, reclamantul s-a adresat în mod corect instanței competente în litigii de asigurări sociale.
Se mai reține că, având în vedere faptul că decizia contestată privea drepturi de securitate socială, în mod corect acesta nu a așteptat noi reglementări, care au apărut abia în luna mai 2011, prin art.6 alin.2 din Ordinul nr.1453/(...), stabilindu-se că deciziile de pensie emise în sistemul de pensii militare și de stat ale polițiștilor, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare până la data de 1 ianuarie 2011, precum și cele emise în condițiile O. nr.1/2011, se supun căilor de atac prevăzute de legislația în baza căroraau fost adoptate și se soluționează de comisiile de contestații prevăzute la alin.1, ce au fost înființate conform art.1 din acest ordin.
Astfel, se reține că în mod greșit prima instanță a reținut și incidența în cauză a disp.art.149 din L. 2..
Curtea mai constată că, în situația în care reclamantul ar fi așteptat, în situația dată, emiterea unei hotărâri a comisiei de contestații, acesta ar fi fost desigur prejudiciat prin nesoluționarea cererii sale privind drepturi de asigurări sociale într-un termen rezonabil.
Se mai reține că în acest sens sunt și dispozițiile art.22 alin.3 din Anexa nr.3 la O. nr.1/2011, potrivit cărora, procedura de contestare a deciziilor de pensie rezultate în urma reclaculării este cea este cea prevăzută de legea în vigoare la data emiterii acestora.
Prin urmare, se reține că în mod greșit prima instanță a reținut în cauză excepția prematurității contestației formulate de către reclamant.
Nu s-au cercetat astfel în niciun mod motivele invocate de către reclamant privind nelegalitatea recalculării pensiei sale și îndreptățirea sa la menținerea pensiei de serviciu, astfel cum aceasta a fost stabilită prin decizia nr.1., a C. de P. M., respectiv cele privind nelegalitatea H. nr.7., nerespectarea art.180 alin.7 din L. nr. 1., deciziile C. Constituționale invocate, art.5 alin.2 din Protocolul Internațional cu privire la drepturile civile și politice, art.1 din Protocolul nr.1 la C. EDO, D. CCE nr.86/378/CEE din (...) și D. nr.96/97 a CE a Consilului Uniunii Europene din (...), jursprudența CEDO și CJCE ș.a., având în vedere și faptul că, analizând dispozițiile O. nr.1/2011, acestea nu sunt în sensul recunoașterii dreptului reclamantului la pensia de serviciu pe care a avut-o anterior.
Astfel, acest act normativ instituie doar o etapă de revizuire a cuantumului pensiei militarilor, cu respectarea însă a art.1 lit.a) și b) din L. nr.1., în aplicarea căreia a fost dată, deci în aceleași condiții a recalculării pensiilor de serviciu, fără a consfinți în vreun fel dreptul reclamantului la pensia de serviciu.
În consecință, chiar dacă în prezent reclamantului i se plătește același cuantum al pensiei, acesta i se plătește în temeiul art.1 din L. nr.1. coroborat cu O. nr.1/2011, fără a i se recunoaște prin acesta dreptul la pensia de serviciu pe care o avea în temeiul Legii nr.164/2001, cu atât mai mult cu cât art. 7 alin.1 din O. nr.1/2011 prevede că, în cazul pensiilor prevăzute la art. 5 și 6, nu mai târziu de data de 31 martie 2012 se va efectua regularizarea acestora, prin stabilirea sumelor de plată sau de recuperat, după caz, în funcție de cuantumurile rezultate după luarea în considerare a tuturor documentelor care atestă veniturile realizate pe întreaga durată a stagiului de cotizare sau după aplicarea grilei prevăzute în anexa nr. 1, iar, în alin.2, că sumele de plată se vor achita până cel târziu la data de 31 decembrie 2012, iar sumele de recuperat se rețin din drepturile de pensie, în condițiile legii.
Având în vedere faptul că reclamantul, prin acțiunea prin care a investit instanța consideră că are dreptul de a-i fi plătită în continuare pensia de serviciu stabilită prin decizia nr. 1., a C. de P. M., aducând critici în acest sens deciziei de recalculare, pe care prima instanță nu le-a analizat defel, necercetând fondul cauzei, urmează ca, în temeiul disp.art.312 alin.2 și 5 Cod.proc.civilă, să se admită recursul declarat de reclamantul, să se caseze în tot sentința primei instanțe și să se trimită cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, urmând ca instanța să analizeze pe fond toate susținerile recurentului privind recalcularea pensiei sale în temeiul Legii nr.1., prindeciziile precizate în acțiune, extinderea la acțiune și completarea la acțiune, formulate atât în fața primei instanțe, cât și în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanta M. I. împotriva sentinței civile nr. 1710 din 27 septembrie 2011 a T.ui M., pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 18 ianuarie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S.-C. B. I.-R. M. C. M.
G.
G. C.
Red.C.M.;
Tehnored.: C.M./M.S.;
3 ex./(...)
Jud. fond: Tribunalul Maramureș: D.M.H.
| ← Decizia civilă nr. 1433/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 255/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
