Decizia civilă nr. 4247/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. (...)
DECIZIA CIVILĂ NR. 4247/R/2012
Ședința publică din data de 10 octombrie 2012
Instanța constituită din: PREȘEDINTE: I.-R. M.
JUDECĂTORI: C. M.
S.-C. B. GREFIER: G. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C. împotriva sentinței civile nr. 5075 din 14 mai 2012, pronunțată de
Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), privind și pe reclamanta intimată Ș. M., având ca obiect recalculare pensie.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamanta intimată, lipsă fiind reprezentantul pârâtei recurente.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 1 octombrie 2012, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea reclamantei intimate întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului, menținerea sentinței atacate. respingerea excepției tardivității și judecarea în lipsă.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat,
Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reclamanta intimată solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii atacate pentru motivele arătate în întâmpinarea formulată.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
Asupra recursului de față:
C U R T E A
Prin cererea formulată de reclamanta Ș. M., la data de (...), și înregistrată pe rolul T. C. sub nr. (...), aceasta a solicitat, în contradictoriu cu intimata C. J. DE P. C. recalcularea pensiei prin luarea în considerare a veniturilor evidențiate în adeverința nr.5235/(...) eliberată de S. „. I. S. C. .
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâta nu a luat în considerare la stabilirea punctajului anual, toate drepturile de natură salarială care au constituit baza de calcul pentru plata contribuției la asigurări sociale și anume veniturile suplimentare primite cu titlu de acord global și alte sporuri permanente de care a beneficiat în perioada anterioară intrării în vigoare a L. 19/2000.
S-a mai precizat că aceste sporuri nu au fost incluse în salariul de bază înscris în cartea de muncă, dar au avut un caracter permanent, fiind reținute și virate la bugetul asigurărilor sociale de stat contribuțiile corespunzătoare sumelor încasate în baza acordului global.
C. J. de P. C., a formulat întâmpinare prin care a precizat că la determinarea punctajului mediu anual nu au fost valorificate aceste venituri, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul a pensiilor potrivit legislației anterioare, solicitând respingerea acțiunii.
S-a administrat proba cu înscrisuri.
Prin sentința civilă nr. 5075 din 14 mai 2012 pronunțată de Tribunalul
Cluj, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta Ș. M., pârâta fiind obligată să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei, cu luarea în considerarea a acordului global menționat în adeverința nr.5235/(...) eliberată de S. „. I. S. C., începând cu data de (...).
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Urmare a demersurilor intreprinse de reclamantă, fostul angajator S.
„."; S. C.-N. a emis adeverinta nr. 5235/(...) in cuprinsul careia detaliaza veniturile realizate de reclamantă in perioada (...)-(...).
In speta, procedura de recalculare a pensiei cuvenite reclamantei raportat la data inregistrarii cererii de recalculare, este reglementata de L. nr
2., intrucat cererea de recalculare a fost formulata ulterior intrarii in vigoare a acestei legi.
A., potrivit art 107 alin 3 si 4 din L. nr 2. pensia poate fi recalculata prin adaugarea veniturilor si/sau a stagiilor de cotizare prevazute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia, sumele rezultate urmand a se acorda incepand cu luna urmatoare celei in care a fost inregistrata solicitarea.
La art 2 lit c din L. nr 2. a fost reiterat principiul contributivitatii instituit prin L. nr.19/2000, potrivit caruia drepturile de asigurari sociale se cuvin pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite, astfel incat doar veniturile care au constituit baza de calcul a contributiilor de asigurari sociale se impune a fi avute in vedere la calcularea pensiilor, imprejurare ce echivaleaza cu realizarea scopului avut in vedere de legiuitor.
In conformitate cu dispozitiile art 165 alin 1 din L. nr 2., la determinarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 se utilizeaza salariile brute sau nete in baza inregistrarilor in carnetele de munca iar la alin 2 se stipuleaza ca se au in vedere si sporurile cu caracter permanent inregistrate in carnetele de munca sau dovedite prin adeverinte eliberate de unitati.
Adeverința nr. 5235/(...) eliberata de SC M. SA C.-N. atestă veniturile obținute de reclamantă constând în venituri realizate in acord global si premii.
Prevederile art. VI din Anexa 15 a H.G. nr.257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a L. 2., exceptează anumite venituri realizate de la luarea în calcul la stabilirea punctajului mediu anual.
Trebuie reținut în cauză faptul că art.165 din L. nr.2. constituie de fapt o reluare a dispozițiilor art.164 alin.3 din L. nr.19/2000, iar prevederile pct.VI din Anexa 15 a H.G. nr.257/2011 copiază practic pct. VI al Ordonanței de urgență a G. nr. 4., în ceea ce privește veniturile care nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, printre acestea figurând și formele de retribuire în acord.
Or, Înalta Curte de Casație și Justiție prin considerentele deciziei nr.
1., a statuat în sensul că neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a L. nr. 19/2000.
L. nr.2. constituie legea în vigoare privind sistemul unitar de pensii publice, dar nu constituie o lege propriu-zis nouă, reformatoare, de maniera în care a fost, de exemplu, L. nr.19/2000 față de L. nr.3/1977, ci conține practic, în cea mai mare parte (și care îl interesează pe particularul în cauză) o continuitate de reglementare, o preluare a dispozițiilor L. nr.19/2000, astfel încât trebuie evitat tratamentul discriminatoriu al persoanelor care, deși pensionate în temeiul aceleiași legi, ajung să formuleze cereri de recalculare la date diferite, în raport cu data la care reușesc să obțină de la foștii angajatori adeverințele necesare.
Apoi, instanta observa ca,angajatorul asumându-și răspunderea în ceea ce privește mențiunile înscrise în aceasta, a consemnat in cuprinsul adeverintei nr 5235/2011, ca aceste drepturi de natură salarială au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform art.1 din Decretul nr.389/1972, Decretului nr.232/1986, L. nr.49/1992 și
O.U.G. nr.31/1998, potrivit căruia angajatorii au fost obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
Angajatorul a mai menționat prin această adeverință faptul că pe toată perioada angajării reclamantului s-au achitat lunar cotele de C., inclusiv contribuția la pensia suplimentară pentru angajat, cât și cotele aferente angajatorului.
L. nr.57/1974 privind retribuirea după cantitatea și calitatea muncii prevedea, în art.8 și forma de retribuire în acord sau cu bucata.
Art.117 alin.3 din L. nr.57/1974 stabilește că în activitatea de cercetare științifică, inginerie tehnologică și proiectare, retribuirea este în acord global, fapt care „putea stimula productivitatea muncii și realizarea unor venituri suplimentare";.
Nu se poate reține că neînregistrarea în carnetul de muncă a veniturilor suplimentare, poate avea drept consecință neluarea acestora în considerare la calculul pensiei cuvenite intimatului, din moment ce caracterul permanent al acestora și calcularea contribuției de asigurări sociale prin raportarea la câștigul brut realizat, conform Decretului nr.389/1972, au fost dovedite cu adeverințele depuse la dosar.
Mai mult, potrivit art.1 lit.b) din Precizările M.ui Muncii și Protecției
Sociale și M.ui Finanțelor privind aplicarea prevederilor L. nr.49/1992 pentru modificarea și completarea unor reglementări din legislația de asigurări sociale, nr. 1. din 10 iulie 1992, publicate în Monitorul oficial nr.193/1992, contribuția pentru asigurările sociale de stat datorată de persoanele juridice și fizice se calculează prin aplicarea procentului legal asupra câștigului brut realizat de salariați, indiferent de durata contractului de muncă, de forma de salarizare utilizată și de forma de proprietate a unității în care lucrează.
Prin aceleași Precizări, s-a stabilit că se datorează contribuția și pentru premiile acordate salariaților din fondul de salarii.
Se mai reține că baza de calcul a contribuției de asigurări sociale a fost, anterior intrării în vigoare a L. nr.19/2000, câștigul total, astfel cum este definit prin art.9 din L. nr.57/1974.
Art.1 din L. nr.14/1991 prevedea că salariul cuprinde salariul de baza, adaosurile și sporurile la acesta, iar adaosurile și sporurile la salariul de baza se iau în calcul la stabilirea drepturilor care se determina în raport de salariu, în măsura în care se prevede prin lege.
Potrivit dispozițiilor art.10 din L. nr.3/1977, baza de calcul pentru stabilirea pensiei era media din 5 ani consecutivi, la alegere, din ultimii 10 ani de activitate, a salariului de bază, precum și a următoarelor venituri salariale: sporul pentru vechime în muncă, sporul pentru lucrul în subteran, precum și pentru lucrul pe platformele marine de foraj și extracție, sporul pentru condiții grele de muncă, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei funcții suplimentare și alte sporuri cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă, potrivit legii.
Pentru considerentele de fapt si de drept mai sus expuse instanta a admis în parte actiunea formulata de reclamantă.
Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs C. J. DE P. C., considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Incidentă în cauză este L. nr. 2. în vigoare de la (...) ale cărei Norme de aplicare sunt cuprinse în H.G. nr. 257/2011.
A., se apreciază că instanța de fond a încălcat dispozițiile art. 165 din
L. nr. 2. și ale art. 127 alin. 1 pct. VI din Anexa nr. 15 din H.G. nr.
257/2011.
Se mai invocă faptul că acțiunea reclamantei a fost formulată tardiv, având în vedere faptul că aceasta a mai depus o cerere de recalculare în anul 2007, depunând la recurentă o adeverință cu un conținut identic
În ceea ce privește fondul cauzei, recurenta susține că, deși Anexa nr.15 exclude prin dispoziții exprese și imperative luarea în considerare a veniturilor suplimentare menționate în adeverință la calculul pensiei, instanța de fond a obligat-o la luarea lor în calcul.
Mai mult, se arată că instanța de fond introduce în aceeași categorie acordul global, care era o formă de retribuire, cu sporul de noapte și sporul de vechime, care erau sporuri.
Se mai invocă existența în considerentele sentinței atacate a unor inadvertențe, precum și contradicții apărute în motivarea hotărârii, față de dispozitivul acesteia.
Recurenta mai susține că în mod eronat a fost invocată în cauză decizia I.C.C.J nr. 19/(...), deoarece acesta nu este aplicabilă in prezenta cauza, fiind dată în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (I) și (2) din L. nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din O.U.G. nr. 4., acte normative abrogate la data introducerii acțiunii și se refera doar la acordul global, nu si la celelalte venituri suplimentare din adeverință.
S-au mai invocat de către recurentă cele statuate de către Curtea C., prin decizia 7. și anume că: "A., în opinia Curții Constituționale, problema dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor și dacă s-au încasat sau nu contribuții de asigurări sociale de stat pentru veniturile excluse de la punctajul anual constituie probleme de fapt și de aplicare a legii a căror soluționare intră în competenta exclusivă a instanțelor judecătorești.";
În acest sens, se arată că instanța s-a axat doar pe verificarea condiției virării CAS-lui, ignorând cea de-o doua condiție esențială arătată atât de Curtea C. și de Înalta Curte de Casație și Justiție și anume dacă aceste venituri au făcut sau nu parte din baza de calcul al pensiilor, condiție esențială raportat la voința exprimată expres si imperativ de legiuitor în art. 165 din L. nr. 2. si art. 127 coroborat cu punctual VI din Anexa nr. 15 din
H.G. nr. 257/2011, ignorând faptul ca aceste sume au fost excluse de legiuitor de la calculul pensiei.
În privința principiului contributivității invocat de instanța de fond, principiu prevăzut la art. 2 lit. c) din L. nr. 2., recurenta arată că, prin acest text legal, legiuitorul nu a prevăzut că drepturile de asigurări sociale se cuvin raportat la cuantumul contribuției de asigurări sociale plătite, ci pentru contribuția de asigurări sociale plătită persoanei i se cuvin drepturi de asigurări sociale, ori din datele de la dosarul cauzei nu reiese că ar exista situații în care, pentru perioada lucrată s-a plătit CAS-ul, persoana ar fi fost lipsita de drepturile de asigurări sociale prevăzute de lege.
Pe de altă parte, se reține că, avându-se în vedere principiul neretroactivității legii civile, nu poate fi recunoscută incidenta in speță a principiului contributivității, pentru perioada anterioară datei de aprilie
2001.
Se mai invocă faptul că adeverința depusă la dosarul de fond cuprinde grave neregularități întrucât:
Pentru o serie de ani angajatorul menționează că în statele de plată apare doar venitul brut total, fără a fi specificat ce conține acesta, iar în alți ani (de ex, 1998) angajatorul precizează că nu s-au găsit fișele de evidentă și statele de salariu.
În drept, se invocă disp.art. 304 pct.4 și 9 din Cod.proc.civilă.
Prin întâmpinarea formulată, intimata a solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.
În recurs nu s-au administrat probe noi.
Analizând recursul formulat de pârâta C. J. DE P. C., prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Motivele de recurs privind prescripția dreptului la acțiune sunt nefondate, având în vedere faptul că cererea reclamantei a fost formulată în termenul legal, prin raportare la data la care acesteia i s-a adus la cunoștință refuzul casei teritoriale de pensii de soluționare a cererii sale de recalculare a drepturilor sale de pensie.
Se mai reține că prima instanță, prin dispozitivul hotărârii recurate a dispus luarea în calcul de către recurentă, la calculul pensiei cuvenite intimatului, a veniturilor realizate de către intimată în acord, în perioada
1975-1992 și cuprinse în adeverința nr.5235/(...) eliberată de S. „. I. S. C.
Dezlegările date de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr. 1., în sensul că neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a L. nr. 19/2000.
În ceea ce privește motivele de recurs privind inaplicabilitatea în cauză a deciziei I.C.C.J nr.19/(...), pronunțată în recurs în interesul legii, neretroactivitatea dispozițiilor art. 2 lit. c) din L. nr. 2. și respectarea principiului contributivității, se rețin următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 165 alin.2 din L. nr. 2., la determinarea punctajelor lunare, pe lângă salariile prevăzute la alin.1 se au în vedere și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă sau sunt dovedite cu adeverințe eliberate de unități, conform legislației în vigoare.
Prevederile art. VI din Anexa 15 a H.G. nr.257/2011 de aprobare a normelor de aplicare a L. 2., exceptează anumite venituri realizate de la luarea în calcul la stabilirea punctajului mediu anual.
Prin decizia nr. 1. pronunțată de către Î. Curte de C. și Justiție, în recursul în interesul legii referitor la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, prin luarea în considerare a formelor de retribuire obținute în acord global,
la data de (...), după intrarea în vigoa re a L. nr.2. și a H.G. nr.257/2011,
instanța supremă a reținut următoarele:
"Apariția L. nr. 19/2000 a dus la crearea unui sistem de asigurări sociale de tip nou, construit în jurul unui principiu fundamental, și anume că orice element salarial, efectiv încasat pe parcursul întregului stagiu de cotizare, pentru care salariatul și/sau angajatorul (în funcție de reglementarea în vigoare) au/a achitat statului contribuții de asigurări sociale trebuie să se reflecte în cuantumul pensiei.
În acest sens, pentru înlăturarea inechităților dintre L. nr. 19/2000 și
L. nr. 3/1977, în cursul anului 2005 a apărut de urgență a G. nr. 4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, iar dispozițiile art. 1 și art. 2 alin. (1) din acest act normativ stipulează că se recalculează toate pensiile din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, stabilite în bazalegislației în vigoare anterior datei de 1 aprilie 2001, recalculare care se face cu respectarea prevederilor L. nr. 19/2000.
La pct. I-V din anexa la de ur gență a G. nr. 4. sunt enumerate sporurile, indemnizațiile și orice alte venituri suplimentare care trebuie avute în vedere la determinarea punctajului mediu anual, însă, prin dispozițiile pct. VI se stipulează în mod expres că nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual, întrucât nu au făcut parte din baza de calcul al pensiilor anterioare datei de 1 aprilie 2001, formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale.
Această dispoziție normativă pe care procurorul general își întemeiază argumentația poate fi însă înlăturată întrucât intră în contradicție atât cu prevederile anterioare din de urgență a G. nr. 4. , cât și cu L. nr. 19/2000, în condițiile în care s-a încălcat principiul ierarhiei actelor normative, L. nr.
19/2000 fiind legea-cadru, iar ordonanța de urgență fiind dată în aplicareaacestei legi, astfel încât se încalcă principiul fundamental al contributivității, cu neluarea în calcul a tuturor formelor de retribuire a muncii, anterior datei de 1 aprilie 2001.
Normele speciale reprezentate de dispozițiile de urgență a G. nr. 4. se completează cu cele generale cuprinse în L. nr. 19/2000, ambele reglementând domeniul pensiilor din sistemul public. Or, constatând aplicarea principiului contributivității, instanța de judecată nu creează norme juridice noi, după cum nu le ignoră pe cele existente, ci aplică o normă juridică existentă, cu valoare de principiu, unor situații particulare, în care este lipsit de relevanță juridică caracterul temporar și variabil al unor venituri, câtă vreme, pentru acestea, au fost reținute sume reprezentând contribuții la fondul de pensii.";
De asemenea, s-a mai reținut că:
"În concluzie, neluarea în considerare a unor sume care au constituit baza de calcul al contribuției de asigurări sociale echivalează cu o încălcare a principiului contributivității, având drept finalitate nerealizarea scopului avut în vedere de legiuitor (drepturi de pensie calculate conform contribuției de asigurări sociale) și crearea unei discriminări între persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior și ulterior intrării în vigoare a L. nr.
19/2000, de urge nță a G. nr. 4. fiind emisă în considerarea atingeriiscopului fundamental al înlăturării inechităților dintre persoanele pensionate sub imperiul L. nr. 3/1977, în raport cu cele pensionate sub imperiul legii noi, L. nr. 19/2000, în ceea ce privește cuantumul acestor drepturi.
A., în condițiile în care se constată de către instanțele învestite cu cereri de recalculare a pensiilor că pentru sumele salariale, reprezentând venituri suplimentare pentru munca în acord, angajatorul a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii, că aceste drepturi salariale suplimentare au fost incluse în salariul de bază brut, că bugetul asigurărilor sociale a fost alimentat cu contribuția de asigurări sociale plătită de către angajator, aferentă veniturilor salariale suplimentare obținute de către salariați, este firesc ca o parte din această contribuție să revină foștilor salariați, în prezent pensionați, și să fie avută în vedere la recalcularea drepturilor de pensie, conform L. nr. 19/2000 și de urgență a
G. nr. 4..";
Deși în cauză, astfel cum a reținut și prima instanță, aplicabilă este L. nr.2., ce constituie legea în vigoare privind sistemul unitar de pensii publice, Curtea reține că în mod greșit recurenta prezintă acest act normativ ca fiind o lege propriu-zis nouă, reformatoare, de maniera în care a fost, de exemplu, L. nr.19/2000 față de L. nr.3/1977, cu atât mai mult cu cât, mai ales principiul contributivității, a fost o constantă a reglementărilor aplicabile după data de (...), neputându-se vorbi astfel de o aplicare retroactivă a L. nr.2., ce a copiat practic, în ceea ce privește dispozițiile aplicabile în cauză, prevederile L. nr.19/2000.
A., în mod corect prima instanță a reținut în cauză faptul că art.165 din L. nr.2. constituie de fapt o reluare a dispozițiilor art.16 4 alin.3 din L. nr.19/2000, iar prevederile pct.VI din Anexa 15 a H.G. nr.257/2011 copiază practic pct. VI al Ordonanței de urgenț ă a G. nr. 4., în c eea ce privește veniturile care nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual,
întrucât nu au făcut parte din baza de c alcul al pensiilor ant erioare datei de
1 aprilie 2001, printre acestea figurând și formele de retribuire în acord.
Această modalitate de reglementare aleasă de către legiuitor la adoptarea L. nr.2., prin copierea integrală a dispozițiilor legii anterioare mai
sus menționate, de monstrează cu priso sință că dezlegările obligatorii date
de către Î . Curte de C. și Justiție , în recursul în interesul legii, prin decizia nr. 1., tocmai pentru unificarea, uniformizarea practicii judiciare din țară în
ceea ce privește valorificarea la stabilirea drepturilor de pensie a veniturilor
realizate de către salariați, anterior datei de (...), în acord global, nu pot și nu
trebuie să fie ignorate.
Se reține în acest s ens că problema de drept ce se pune în speță a fost
soluționată practic în acest cadru de către instanța supremă, iar natura
drepturilor solicitate prin prezenta acțiune, de securitate socială, ce
constituie pentru pe nsionari, în covârșit oarea lor majorita te, singurul venit
lunar, trebuie să constituie pentru instanțele de jurisdicție de asigurări
sociale o prioritate de soluționare unitară la nivel de țară, ac estea neputând
aștepta trecerea a încă 10 ani până la pronunțarea de către Î. Curte de C.
și Jus tiție a unei decizii în interesul legii, care să reia practic aceeași
problematică, de această dată în interpretarea dispozițiilor L. nr.2. și a H.G. nr.257/2011, deși acestea au copiat prevederile L. nr.19/2000 și ale O.U.G.nr. 4., care au fost interpretate recent, în anul 2011.
Doar în acest sens poate fi evitat tratamentul discriminatoriu al persoanelor care, deși pensionate în temeiul aceleiași legi, a L. nr.19/2000 și care au lucrat în aceleași perioade, anterioare intrării în vigoare a acestei legi, ajung să formuleze cereri de recalculare la date diferite, în raport cu data la care reușesc să obțină de la foștii angajatori adeverințele necesare, intrând sub incidența unor prevederi legale "noi"; (cele ale legii nr.263/2011) doar în privința modificării numărului articolului de lege aplicabil, nicidecum a textelor propriu-zise din actele normative, care sunt identice.
Prin urmare, în mod corect prima instanță a obligat recurenta să recalculeze drepturile de pensie ale reclamantei prin luarea în considerare a veniturilor suplimentare realizate în acord global, cuprinse în adeverința nr. nr.5235/(...) eliberată de S. „. I. S. C., angajatorul asumându-și răspunderea în ceea ce privește mențiunile înscrise în aceasta, în sensul că aceste drepturi de natură salarială au fost incluse în baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, conform art.1 din Decretul nr.389/1972, Decretului nr.232/1986, L. nr.49/1992 și O.U.G. nr.31/1998, potrivit căruia angajatorii au fost obligați să verse la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuție de 15% asupra câștigului brut realizat de personalul lor salariat, indiferent de forma în care s-au realizat aceste venituri.
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin.1 Codul de procedură civilă, urmează să se respingă ca fiind nefondat recursul formulat de C. J. de P. C. și să se mențină hotărârea pronunțată de prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE L.
DECIDE:
Respinge recursul declarat de C. J. de P. C. împotriva sentinței civile nr. 5075 din 14 mai 2012, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr. (...), pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 10 octombrie 2012.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
I.-R. M. C. M. S.-C. B.
GREFIER
G. C.
Red.CM/dact.MS;
2 ex./(...);
Jud.fond:Tribunalul Cluj: M. F. B..
| ← Decizia civilă nr. 155/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... | Decizia civilă nr. 773/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări... → |
|---|
