Decizia civilă nr. 76/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ Secția I Civilă

Dosar nr. (...)

DECIZIA CIVILĂ Nr. 76/RR/2012

Ședința publică din data de 20 noiembrie 2012

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: : D. C. G. JUDECĂTOR: G.-L. T. JUDECĂTOR: I. T. GREFIER: N. N.

S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de revizuientul F. I. împotriva deciziei civile nr. 3633 din 17 septembrie 2012 pronunțate de Curtea de A. C. în dosar nr. (...) privind și pe intimata C. J. DE P. C., având ca obiect recalculare pensie.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă revizuientul personal, lipsind reprezentantul intimatei.

S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea raportat la concluziile menționate în dosarul (...) în care s-a păstrat cererea de revizuire formulată în baza art 322 pct.2 C.proc.civ. și s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la cererea de revizuire întemeiată pe prevederile art. 322 pct.7 C.proc.civ., invocă din oficiu excepția necompetenței materiale a instanței și reține cauza în pronunțare asupra excepției.

C U R T E A

Prin decizia civilă nr. 3633 din 17 septembrie 2012 pronunțate de Curtea de

A. C. în dosar nr. (...) s-a admis în parte recursul declarat de pârâta C. J. DE P. C.împotriva sentinței civile nr. 5196 din (...) a T.ui C. pronunțată în dosar nr. (...), care a fost modificată în parte și, în consecință, s-a obligat pârâta să recalculeze pensia reclamantului F. I. cu luarea în considerare a venitului în acord menționat în Adeverința nr. 445/(...) emisă de SC C. N. SA C., începând cu data de (...).

Pentru a hotărî astfel, Curtea a reținut că în speță, procedura de recalculare a pensiei cuvenite reclamantului este reglementată de L. nr. 2. privind sistemul unitar de pensii publice, întrucât cererea de recalculare a fost formulată ulterior datei de 1 ianuarie 2011, moment ce a marcat intrarea în vigoare a acestui act normativ.

Nu se poate reține incidența în cauză a prevederilor L. nr. 1., chiar dacă dreptul la pensie s-ar fi născut sub imperiul acestei legi, deoarece potrivit art.178 din L. nr. 2., doar cererile înregistrate și nesoluționate până la data intrării în vigoare a acestei legi se soluționează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii. A., în mod greșit, s-a apreciat de către instanța de fond că un act normativ abrogat, și anume L. nr. 1. poate constitui temei al cererii de recalculare formulată ulterior abrogării sale.

Astfel, potrivit prevederilor art. 107 alin. 3 și 5 din L. nr. 2., pensia poate fi recalculată prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia, sumele rezultate urmând a se acorda începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.

În conformitate cu art. 165 alin. 2 din L. nr. 2., la determinarea punctajelor lunare pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001 pot fi avute vedere șisporurile cu caracter permanent înregistrate în carnetele de muncă sau dovedite prin adeverințe eliberate de unități.

Însă, așa cum a arătat și recurenta pârâtă, potrivit dispozițiilor cuprinse în anexa nr. 15 a HG nr. 2. de aprobare a normelor de aplicare a L. nr. 2., nu sunt luate în calcul la stabilirea punctajului mediu anual întrucât nu au făcut parte din bază de calcul a pensiilor, conform legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001: formele de retribuire în acord sau cu bucata, în regie ori după timp, pe bază de tarife sau cote procentuale; participarea la beneficii a oamenilor muncii din unitățile economice; premiile anuale și premiile acordate în cursul anului pentru realizări deosebite; recompensele cu caracter limitat, acordate personalului din unele sectoare de activitate; diurnele de deplasare și de delegare, indemnizațiile de delegare, detașare și transfer; drepturile de autor; drepturile plătite potrivit dispozițiilor legale, în cazul desfacerii contractului de muncă; al treisprezecelea salariu; formele de retribuire definite sub sintagma "plata cu ora", acordate cadrelor didactice și specialiștilor din producție sau din alte domenii de activitate pentru activitatea didactică de predare, seminare, lucrări practice, desfășurate în afara obligațiilor de muncă de la funcția de bază, pentru acoperirea unor posturi vacante sau ai căror titulari lipseau temporar, precum și pentru îndeplinirea unor activități didactice pentru care nu se justifică înființarea unor posturi; formele de retribuire pentru "orele suplimentare" realizate peste programul normal de lucru; sporul acordat pentru personalul didactic care îndrumă practica psihopedagogică și care asigură perfecționarea de specialitate a învățătorilor și educatorilor; indemnizațiile de muncă nenormată; compensațiile acordate conform decretelor nr. 46/1982 și nr. 240/1982; alte sporuri care nu au avut caracter permanent.

Adeverința nr.445/(...), emisă de SC C. N. SA C. (filele 13-41 fond)a atestat faptul că reclamantul a beneficiat în perioada 1963-1990 de venituri realizate în acord global, regie, spor ore sistematic, spor vechime, indemnizație CO, spor noapte, sumă întreruperi, diferență categorie, diferență încadrare, sumă normă , sumă depășire plan.

În contextul legal evocat, Curtea a considerat că reclamantul nu este îndreptățit să i se stabilească pensia în raport de veniturile care nu au avut un caracter permanent, și nici în raport de cele care nu au făcut parte din baza de calcul a pensiei (regie, ore suplimentare), în caz contrar încălcându-se interdicția impusă de legiuitor prin anexa nr. 15 a HG nr. 2., de aprobare a normelor de aplicare a L. nr. 2..

Este adevărat că în adeverința evocată s-a confirmat faptul că reclamantului i-au fost acordate diverse venituri cu titlu de spor salarial, însă nici acestea nu se justifică a fi avute în vedere la stabilirea pensiei câtă vreme o parte din veniturile menționate cu titulatura din adeverință nu pot fi identificate în legislația contemporană realizării lor (sumă întreruperi, diferență categorie, diferență încadrare, sumă normă, sumă depășire plan), respectiv în unii ani se indică o sumă brută nedefalcată, iar unele sporuri (vechime, noapte) au fost luate în calcul sau se calculează automat.

Or, în lipsa individualizării, respectiv a defalcării sumei brute, nu se poate stabili cu precizie ce elemente compun această sumă brută, care sunt sporurile incluse alături de salariu în această sumă, respectiv dacă acestea au fost avute în mod efectiv în vedere de către C. J. de P. la stabilirea pensiei.

Indemnizațiile de concediu de odihnă nu au putut fi avute în vedere la calculul pensiei deoarece s-ar cumula necuvenit cu salariul corespunzător aceleiași perioade, conform mențiunilor din carnetul de muncă și care a fost inclus în baza de calcul a pensiilor.

Sumele reprezentând penalizări reprezintă rețineri salariale care în mod evident nu reprezintă un venit, ci dimpotrivă o pierdere, străină de baza de calcul a pensiilor.

Referitor la veniturilor realizate în acord, Curtea a apreciat că se impun anumite nuanțări.

Astfel, trebuie subliniat că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia nr.

19/(...) dată în soluționarea unui recurs în interesul legii în dosarul nr. 18/2011,a stabilit că în interpretarea dispozițiilor art. 2 lit. e), art. 78 și art. 164 alin. (1) și

(2) din L. { H. "lnk:L(...)%2019%2.%200" o "Lege nr. 1. - Parlamentul României"

| 1.} privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și ale art. 1 și 2 din O. de urgență a G. { H. "lnk:O(...)%204%2.%200" o "O. de urgență nr. 4. - Guvernul României" | 4. privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat „. de retribuire obținute în acord global, prevăzute de art. 12 alin. 1 lit. a) din L. retribuirii după cantitatea și calitatea muncii { H. "lnk:L(...)%2057%2.%200" o "Lege nr. 57/1974

- M.a Adunare Națională" | 57/1974}, vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea pensiilor din sistemul public, dacă au fost incluse în salariul brut și, pentru acestea, s-a plătit contribuția de asigurări sociale la sistemul public de pensii. „

Reținând că reglementarea legală din legea nr. 1., privind recalcularea pensiilor din sistemul public pe baza veniturilor realizate în acord global, a fost reiterată de o manieră identică în conținutul L. nr. 2. și având în vedere recursul în interesul legii evocat anterior, Curtea opinează că, prin analogie, concluziile reținute de către Înalta Curte de Casație și Justiție sunt aplicabile și în cazul cererilor de recalculare a pensiei întemeiate pe venituri realizate în acord global, formulate sub imperiul dispozițiilor L. nr. 2., cu atât mai mult cu cât din cuprinsul adeverinței rezultă că pentru veniturile evidențiate, unitatea angajatoare a achitat contribuția de asigurări sociale, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

Prin urmare, sub acest aspect, s-a apreciat că în mod corect prima instanță a reținut că solicitarea reclamantului de valorificare a veniturilor realizate în acord global este una justificată.

Văzând considerentele expuse, Curtea a apreciat ca fiind incidente prevederile art. 304 pct. 9 Cod de procedură civilă, astfel că în baza art. 312 al.

1,3 Cod de procedură civilă a admis în parte recursul și a modificat în parte sentința atacată, în sensul că a obligat pârâta CJP C. de a recalcula pensia reclamantului cu luarea în considerare a veniturilor în acord din adeverința nr.

445/(...), emisă de SC C. N. SA C. începând cu data de (...).

Împotriva acestei decizii a formulat cerere de revizuire reclamantul revizuient

F. I. având în vedere prevederile art. 322alin 2 și art. 2 și 7, C.pr.civ., arătând faptul că își rezervă dreptul de a completa cererea de revizuire după motivarea și primirea deciziei.

La data de 6 noiembrie 2012 revizuientul F. I. a formulat completare la cererea de revizuire.

În motivarea completării la cererea de revizuire reclamantul a arătat că în prima parte din dispozitivul deciziei, paragrafele 1-23, s-a făcut o analiza a reglementarilor, în materie, ce au fost luate în considerare, de instanța de la Tribunalul Cluj, în admiterea acțiunii, concretizata în sentința civila, nr. 5., iar în paragraful, 3, Curtea a precizat „prezumându-se până la proba contrarie ca stabilirea dreptului este corecta, rezulta ca dreptul substanțial al acesteia la asigurarea sociala, pentru vârsta și munca prestata este guvernat de legea 1..

Aceasta afirmație, este complet eronata, întrucât, are relativitate numai, pentru persoanele pensionate în baza acestei legi ori acesta a fost pensionat conform legii 3/1977.

Curtea de A., în dispozitivul deciziei, face trimitere la legea 1., și L. nr. 2., dar uita următoarele precizări legale.

Astfel, Curtea de A. C., nu spune nimic de prevederile legale invocate de revizuient după cum urmează:

Prevederile L. nr. 250/2007, din aceasta lege, trebuie reținut art. 2,5, 23(1)

și 28(1).

Prevederile L. nr. 721, publicata în Monitorul Oficial nr. 486 din 19 iulie

2007, care precizează ă art. 1, pct.3, la art. 23 alin 3 se modifica și are următorul cuprins:

Baza de calcul, prevăzuta la alin 1 și 2, este venitul brut realizat lunar, la pct. 6, se precizează la art. 78, alin 4, se modifica și are următorul cuprins:

„Punctajul asiguratului stabilit conform prevederilor alin 1 și 2, se calculează la nivelul veniturilor brute, realizate pentru care s-au plătit contribuții de asigurări sociale.

Prevederile, L. nr. 411/2004, art. 42, precum și prevederile legii 2., art.164,

165, și 166.

Ori instanța de judecata, de la Tribunalul Cluj, a avut în vedere și a respectat, aceste prevederi, legale în soluționarea acțiunii acestuia.

Tribunalul Cluj, a mai avut în vedere și a respectat, principiul egalității și contributivității consacrate, prin art2, din L. nr.2..

Cum în adeverința revizuientului se precizează clar ca s-a plătit CAS-ul, în procent de 15 % din sumele trecute în adeverința, se demonstrează încă o data ca trebuie respectate, principiile egalității și contributivității precizate în cererea de revizuire.

Instanța de la Tribunalul Cluj, a mai avut în vedere ca începând cu data de

(...), a lucrat în acord global conform art. 12 din alin l lit. a legea 57/1974.

Astfel trebuie subliniat ca Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia,

19/(...), a stabilit clar, și fără echivoc ca formele de retribuire în acord global, (a lucrat în acord global începând cu data de (...)) , vor fi luate în considerare la stabilirea și recalcularea, pensiilor (paragraful 23 din decizie), revizuientul solicită să se rețină și să aibă în vedere, în soluționarea pricinii, prevederile legale invocate și în consecința să se constate ca instanța de fond de la Curtea de A. C., în motivarea deciziei, nu a avut în vedere prevederile legale invocate de mine mai sus.

Nu a constatat că după (...) acesta a muncit în acord global, iar veniturile salariale, obținute în acord global, intra în calculul punctajului mediu anual și a cuantumului pensiei.

Aceasta prevedere este reglementata de O. nr. 2., ce cuprinde normele metodologice de aplicare a L. nr. 2., anexa 15 la norme.

Aceste norme prevăd sporurile, indemnizațiile și majorările de retribuții tarifare care potrivit legislației anterioare datei de (...), au făcut parte din baza de calcul a pensiilor și care se utilizează la determinarea punctajului mediu anual.

2. Sporuri, indemnizații și majorări de retributive tarifara, prevăzute în legea retribuirii după cantitatea și calitatea muncii nr. 57/1974, republicata în Buletinul Oficial partea 1, nr. 59-60, din 23 iulie 1980. Aceeași prevedere e stabilita de O. nr. 5., prin anexa 3 la metodologie.

Având în vedere aceste prevederi legale, ale normelor de aplicare a L. nr. 2., cât și decizia 19/(...) a Înaltei Curți de C. și Justiție, reviziuientul solicită casarea în totalitate,a deciziei nr. 3633/R/2012, a Curții de A. C., cu menținerea ca temeinica, legala și corecta sentința T.ui C. nr. 3196/2012.

Solicită acest lucru conform art. 322 alin. 7, întrucât sunt hotărâri definitive, potrivnice, hotărâri date de Curte, în cauza de față.

Asupra excepției necompetenței materiale a Curții de A. C. în soluționarecauzei, se rețin următoarele:

Așa cum a rezultat din cererea de revizuire formulata, cazul de revizuire invocat este cel prevăzut de dispozițiile art.322 cpt. 7 Cod de procedura civila respectiv, existenta unor hotărâri potrivnice, date de instanțe de grade diferite, indicând mai multe decizii pronunțate de Curtea de A. C. în cauze similare.

Prin reglementarea art. 322 pct. 7 C.proc.civ. s-a urmărit crearea unei căi de rezolvare a situațiilor în care, judecându-se separat două sau mai multe cauze și neobservându-se existența lucrului judecat, s-ar ajunge la hotărâri potrivnice ale căror dispozitive nu se pot concilia.

Conform însă dispozițiilor art.323 alin.2 Cod de procedura civila "în cazul art.322 pct.7, cererea de revizuire se va îndrepta la instanța mai mare în grad fata de instanța sau instanțele care au pronunțat hotărârile potrivnice", în speța instanța superioară fiind Înalta Curte de Casație și Justiție.

Fata de acestea si văzând si dispozițiile art.158 alin.1 si 3 Cod de procedura civila si art.159 pct.2 Cod de procedura civila, Curtea va admite excepția de necompetenta materiala si va declina competența de soluționare a cererii de revizuire în favoarea Înaltei Curți de C. și J.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE L.,

D E C I D E:

Admite excepția necompetenței materiale a instanței invocată din oficiu. Declină competența de soluționare a cererii de revizuire formulate de revizuientul F. I. în contradictoriu cu intimata C. J. DE P. C. în favoarea ÎNALTEI

CURȚI DE C.ȚIE ȘI J.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 20 noiembrie 2012.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

D. C. G. G.-L. T. I. T.

N. N.

GREFIER,

Red.D.C.G./V.R

2 ex./(...) Jud.recurs.L.D./S.D./D.G.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 76/2012, Curtea de Apel Cluj - Asigurări sociale