Decizia civilă nr. 1282/2013. Alte cereri. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 1282/R/2013
Ședința publică din 25 martie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: L. D. JUDECĂTORI: S. D.
: D. G.
G.: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta O. A. împotriva sentinței civile nr. 56 din 15 ianuarie 2013, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr._, privind și pe pârâta intimată C. J. DE P. M., având ca obiect alte cereri - contestație decizie de dare in debit.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantei recurente O. A., avocat Mesaroș Tomoiagă A., lipsă fiind reprezentantul pârâtei intimate.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat pârâtei intimate și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la dara de 22 martie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, pârâta intimată C. J. de P.
M. a transmis prin fax la dosar întâmpinare, într-un singur exemplar care este incompletă.
Reprezentanta reclamantei recurente arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate, și pe cale de consecință anularea deciziei pentru neaplicarea corectă a legii. În esență, arată că la instanța de fond a solicitat anularea deciziei emisă de pârâta intimată, întrucât aceasta a aplicat în mod greșit legea, eroare de interpretare pe care instanța de fond și-o însușește.
Reprezentanta reclamantei recurente arată că textul de lege este foarte clar în sensul că art. II al Legii nr. 250/2007 stabilește că dispozițiile art. 162 alin. 2 din Legea nr. 19/2000 se aplică și persoanelor ale căror drepturi de pensie nu au fost majorate conform OUG nr. 67/2003, așadar textul spune se aplică și, nicidecum se aplică doar acelor persoane, astfel că intenția legiuitorului este foarte clară.
Reprezentanta reclamantei recurente arată că instanța de fond nu și-a motivat opinia, a interpretat acest text de lege pe dos. Solicită obligarea pârâtei intimate la plata cheltuielilor de judecată în recurs și la fondul cauzei și depune la dosar chitanța și două bunuri fiscale care atestă plata acestora.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 56 din_ a T. ui M., pronunțată în dosar nr._, a fost respinsă excepția prescripției materiale de constituire a debitului invocată de contestatoare.
A fost respinsă ca nefondată contestația formulată de O. A. împotriva deciziei nr. 817261/_ privind recuperarea sumelor încasate necuvenit emisă de C. J. de P. M., în contradictoriu cu această intimată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Cu privire la excepția prescripției invocată de contestatoare, tribunalul a reținut că debitul a fost constituit cu respectarea termenului general de prescripție de 3 ani, fiind emis pe perioada_ -_, motiv pentru care excepția prescripției invocată de contestatoare a fost respinsă ca nefondată.
Pe fond, tribunalul a reținut că contestatoarea beneficiază de o pensie provenită din fostul sistem de pensii pentru agricultori. Începând cu_ contestatoarea a beneficiat de prevederile art. 1 al. 1 din OUG 67/2003 începând cu_ .
Începând cu_ a fost modificat art. 162(2) din legea 19/2000 în sensul că "punctajul anual pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unități agricole cooperatiste reprezintă 0,57255 puncte"; ( art. I pct. 9 din Legea 250/2007).
Prin art. II din legea 250/2007 s-a prevăzut că aceste dispoziții se aplică și persoanelor "ale căror drepturi de pensie nu au fost majorate conform O.U.G. nr.
67/2003";.
Întrucât contestatoarea beneficiase de majorarea cu 100% de punctaj în anul 2004, nu mai era îndreptățită la majorarea de punctaj din septembrie 2007 ( art. I pct. 9 și art. Ii din Legea 250/2007).
Așadar decizia de debit este legală, fiind emisă doar pentru perioada _
-_, în interiorul termenului general de prescripție, motiv pentru care contestația a fost respinsă ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta O. A.
, solicitând modificarea în tot a hotărârii atacate și pe cale de consecință să se dispună admiterea acțiunii, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului reclamanta a arătat că prin contestația depusă a solicitat anularea deciziei intimatei întrucât aceasta a aplicat în mod greșit dispozițiile art. II din Legea nr. 250/2007, iar instanța de fond a dat eficiență acestei interpretări a legii, respingând pe fond contestația.
Art. II al Legii nr. 250/2007 stabilește că dispozițiile art.162 alin.2 din Legea nr. 19/2000 se aplică și persoanelor ale căror drepturi de pensie nu au fost majorate conform O.U.G. nr. 67/2003. Așadar, textul legal spune "se aplică ȘI";, nicidecum "se aplică doar celor…";.
Confuzia intimatei este clară, câtă vreme textul legal practic mărește sfera persoanelor cărora li se aplică dispozițiile Legii nr. 19/2000, nu poate fi interpretat în sensul că respinge sfera aplicabilității acestei legi.
Legiuitorul a înțeles să instituie un punctaj anual unic pentru toate persoanele îndreptățite, indiferent dacă li s-a recalculat pensia într-o singură etapă sau succesiv.
Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate (care pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă), Curtea de Apel reține următoarele:
Art. 1 din OUG 67/2003 privind majorarea pensiilor din sistemul public provenite din sistemul de asigurări sociale al agricultorilor prevedea că
"începând cu data de 1 ianuarie 2004 punctajul mediu anual aferent pensiilor aflate în plata sau cuvenite la data de 31 decembrie 2003 în sistemul public de
pensii, provenite din sistemul de asigurări sociale al agricultorilor, se majorează cu 100%";, iar art. 2 alin. 1 că "măsurile prevăzute la art. 1 se aplică persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost stabilite conform legislației aplicabile în sistemul de asigurări sociale al agricultorilor pana la data de 1 aprilie 2001 și care nu beneficiază de alte categorii de pensii stabilite în sistemul asigurărilor sociale de stat";.
Art. 162 alin. 2 din Legea 19/2000 (în forma anterioară modificării prin Legea 250/2007) prevedea că "punctajul anual pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unități agricole cooperatiste, precum și pentru fiecare an de contribuție realizat de țăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a Legii 80/1992, republicată, cu modificările ulterioare, reprezintă 0,25 puncte";.
Art. I pct. 9 din Legea 250/2007 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale prevede că la articolul 162, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
"(2) Începând cu 1 septembrie 2007, punctajul anual pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unități agricole cooperatiste, precum și pentru fiecare an de contribuție realizat de țăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 80/1992, republicată, cu modificările ulterioare, reprezintă 0,57255 puncte."
Conform art. II din același act normativ "prevederile art. 162 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, se aplică și persoanelor ale căror drepturi de pensie nu au fost majorate conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2003 privind majorarea pensiilor din sistemul public provenite din sistemul de asigurări sociale al agricultorilor, aprobată prin Legea nr. 383/2003";.
De asemenea, unul dintre principiile sistemului public de asigurări sociale reglementat de art. 2 lit. b din Legea 19/2000 este principiul egalității, care conform definiției legale, "asigură tuturor participanților la sistemul public, contribuabili și beneficiari, un tratament nediscriminatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege";.
Interpretând sistematic dispozițiile legale menționate anterior, Curtea constată că prin OUG 67/2003 și prin Legea 250/2007 s-a dispus majorarea cu 100% a punctajului mediu anual, respectiv a punctajului pentru fiecare an util de contribuție pentru persoanele ale căror drepturi de pensie au fost stabilite conform legislației aplicabile în sistemul de asigurări sociale al agricultorilor până la data de 1 aprilie 2001, respectiv pentru persoanele care au activat în cadrul fostelor unități agricole cooperatiste, precum și pentru țăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, majorarea punctajului prevăzută de cele două acte normative fiind practic similară.
Întrucât OUG 67/2003 se aplica numai persoanelor ale căror pensii au fost stabilite anterior intrării în vigoare a Legii 19/2000, asigurații ale căror drepturi de pensie au fost deschise în temeiul acestei legi (și care sub aspectul stagiului realizat se aflau în situații similare cu cei cărora li s-a aplicat OUG 67/2003) nu au beneficiat de majorarea punctajului prevăzută de OUG 67/2003 până la intrarea în vigoare a Legii 250/2007, care a realizat astfel respectarea principiului egalității prin eliminarea tratamentului nediscriminatoriu.
În consecință, se reține că deși formularea din art. II din Legea 250/2007 este ambiguă, majorarea prevăzută de art. I din același act normativ se aplică numai persoanelor care nu au beneficiat de majorarea punctajului prin OUG 67/2003.
Aceeași concluzie se desprinde și din interpretarea teleologică a Legii 250/2007, scopul acesteia fiind acela de a se asigura un tratament similar pentru persoanele care se află în aceeași situație pentru a se respecta principiul egalității, și nu de a crea noi discriminări printr-o majorare dublă a punctajului mediu anual pentru persoanele ale căror drepturi de pensie au fost stabilite conform legislației aplicabile în sistemul de asigurări sociale al agricultorilor până la data de 1 aprilie 2001.
Având în vedere aceste considerente, Curtea reține că instanța de fond a interpretat corect dispozițiile legale incidente în cauză, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă fiind neîntemeiat.
În consecință, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta O. A. împotriva sentinței civile nr. 56 din_ a T. ui M., pronunțată în dosar nr. _
, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 25 martie 2013.
PREȘEDINTE, | JUDECĂTORI, | |||
L. D. | D. | S. | D. | G. |
G. ,
C. M.
Red.L.D./Dact.S.M.
2 ex./_ Jud.fond: C. M.
| ← Decizia civilă nr. 48/2013. Alte cereri. Asigurări sociale | Sentința civilă nr. 502/2013. Alte cereri. Asigurări sociale → |
|---|
