Decizia civilă nr. 489/2013. Alte cereri. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 489/R/2013
Ședința publică din data de 19 februarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. -L. T. JUDECĂTOR: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul B. G. V. împotriva sentinței civile nr. 9838 din_ pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe intimații pârâți CASA DE PENSII A M. A.
N. și M. A. N., având ca obiect asigurări sociale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantului recurent - avocat B. D. și reprezentantul intimaților - consilier juridic Cpt. A. Mirel.
Procedura de citare este îndeplinită legal.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că s-a răspuns solicitărilor instanței prin adresa depusă la dosar la data de 13 februarie 2013, iar la termenul de judecată de azi reprezentanții părților declară că nu au alte cereri de formulat în probațiune.
Nefiind formulate excepții sau cereri în probațiune, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului susține recursul astfel cum a fost formulat, solicitând admiterea lui și a se constata că reclamantul îndeplinește condițiile pentru ieșirea la pensie cu pensie de serviciu, respectiv de magistrat și pe cale de consecință solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
La întrebarea instanței raportat la soluționarea fondului, reprezentanta reclamantului răspunde că prima instanță a tranșat fondul cauzei și că instanța de recurs poate reține cauza în rejudecare.
Reprezentantul intimatelor solicită respingerea recursului ca nefondat pentru considerentele expuse în întâmpinarea formulată arătând în esență că reclamantul și-a exprimat opțiunea pentru acordarea pensiei și că prevederile legale sunt clare, în acest sens precizând că este vorba de persoanele aflate în activitate care pot să opteze între cele două pensii, în speță neputând fi vorba de reclamant care și-a exprimat deja această opțiune și s-a pensionat.
Cu privire la soluționarea fondului de către prima instanță reprezentantul pârâtelor apreciază că fondul a fost tranșat în mod corect prima instanță reținând că textul de lege se aplică procurorilor și judecătorilor aflați în activitate.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
asupra recursului civil de față, reține:
Prin acțiunea înregistrată la instanță la data de_, reclamantul B.
G. V. a chemat în judecată pe pârâtele C. de P. Sectorială a M. A.
N. și M. A. N., solicitând obligarea pârâtei de rândul 1 să emită și să pună în plată decizia de calcul a pensiei de serviciu având ca bază adeverința nr. 836/VI/14 din_ eliberată de Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 30 de zile, sub sancțiunea amenzii, și obligarea pârâtului de rândul 2 să ia toate măsurile necesare în vederea emiterii și punerii în plată a deciziei de calcul a pensiei de serviciu, sub sancțiunea amenzii.
În motivarea acțiunii, reclamantul arată că are gradul de colonel magistrat și a exercitat funcția de procuror militar la Parchetul Militar Cluj până la data de_, când a ieșit la pensie prin decizia nr. 0114558/_ emisă de Direcția Financiar - Contabilă din cadrul M.Ap.N.
Anterior, reclamantul a lucrat ca procuror civil în perioada_ -_ la Procuratura locală Vișeul de Sus, respectiv B. M., iar în perioada_ -_ a desfășurat activitate la IFET Maramureș în funcția de consilier juridic.
Prin întâmpinare, pârâtul M. A. N. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității capătului de cerere privind aplicarea amenzii prevăzută de art. 24 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.
Pe fond, se arată că reclamantul a beneficiat de pensie militară potrivit art. 11 alin.(1) din Legea nr. 80/1995 și că la data deschiderii dreptului de pensie, nu îndeplinea condițiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei de serviciu în temeiul art. 82 alin. (7) din Legea nr. 303/2004, având o vechime în magistratură de 23 ani 5 luni și 19 zile, iar vârsta era de 53 ani, 11 luni și 23 zile.
Art. 82 din Legea nr. 303/2004 și art. 4 din Normele de aplicare aprobate prin HG nr. 1275/2005 vizează situațiile în care, la data exprimării opțiunii, solicitantul are calitatea de judecător, procuror sau personal de specialitate asimilat judecătorilor sau procurorilor, nu însă și cea de pensionar. Prevederile art. 82 alin. (6) nu sunt aplicabile deoarece se referă la judecătorii și procurorii care au fost pensionați anterior intrării în vigoare a legii.
Prin sentința civilă nr. 9838 din_ a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr._
, a fost respinsă acțiunea.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele
:
Reclamantul a solicitat obligarea pârâtei de rândul 1 să emită și să pună în plată decizia de calcul a pensiei de serviciu având ca bază adeverința nr. 836/VI/14 din_ eliberată de Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în termen de 30 de zile sub sancțiunea amenzii și obligarea pârâtului de rândul 2 să ia toate măsurile necesare în vederea emiterii și punerii în plată a deciziei de calcul a pensiei de serviciu sub sancțiunea amenzii.
Reclamantul a renunțat la capătul de cerere privind sancționarea Casei de
P. Sectorială a M. A. N. și M. A. N. cu amenda prevăzută de art. 24 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, astfel că excepția inadmisibilității a rămas fără obiect.
Instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a M. A.
N. având în vedere că actele doveditoare ale veniturilor reclamantului sunt deținute de către acesta.
Reclamantul a fost pensionat începând cu data de_ prin decizia nr.
0114558/2007 emisă de M. A. N. - Direcția Financiar - Contabilă.
La data pensionării reclamantul avea o vechime în magistratură de 23 ani 5 luni și 19 zile și vârsta de 53 ani 11 luni și 23 zile.
Prin fișa de pensie întocmită la data de_, reclamantul a optat pentru pensia militară.
La data deschiderii dreptului de pensie (_ ) reclamantul nu îndeplinea condițiile de acordare a pensiei de serviciu prevăzută de art. 82 din Legea nr. 303/2004, motiv pentru care reclamantul a solicitat pensia militară.
Potrivit art. 82 alin. 7 din Legea nr. 303/2004 "Judecătorii și procurorii militari pot opta între pensia de serviciu și pensia militară de serviciu";.
Așa cum este redactat textul de lege, reiese că doar judecătorii și procurorii în activitate pot depune cerere de acordare a pensiei de serviciu cu ocazia pensionării.
Pentru judecătorii și procurorii pensionați există o prevedere expresă la art.
82 alin. 6 din lege unde se prevede posibilitatea de a opta pentru pensia de serviciu doar pentru cei pensionați anterior intrării în vigoare a Legii nr. 303/2004, întrucât doar aceștia nu au avut posibilitatea de a opta pentru pensia de serviciu. Și în acest caz opțiunea se poate realiza doar dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru acordarea pensiei de serviciu.
Sunt citate dispozițiile art. 4 din HG nr. 1275/2005, ce enumeră cazurile în care se poate acorda pensie de serviciu în temeiul Legii nr. 303/2004.
Având în vedere că reclamantul nu îndeplinește condițiile de acordare a pensiei de serviciu în temeiul art. 82 din Legea nr. 303/2004 (având o vechime în magistratură de 23 ani 5 luni și 19 zile și vârsta de 53 ani 11 luni și 23 zile la data deschiderii dreptului de pensie) precum și faptul că a optat pentru pensia militară, cererea formulată de către reclamant a fost respinsă ca neîntemeiată în temeiul art.153 din Legea nr.263/2010.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul
, solicitând rejudecarea cauzei, cu consecința admiterii acțiunii, pentru motivele de nelegalitate și netemeinicie prevăzute de art.304 pct. 9 C.pr.civ.
În motivare s-a arătat, în esență, că reclamantul-recurent a avut calitatea de magistrat, respectiv procuror militar până la data ieșirii la pensie,_ .
Art.82 din Legea nr. 303/2004 arata ca "Judecătorii și procurorii militari pot opta între pensia de serviciu și pensia militara de serviciu";, fără a se preciza ca aceasta opțiune se poate face doar la momentul stabilirii drepturilor de pensie. La data pensionarii reclamantul nu și-a manifestat expres opțiunea prevăzută de art.82 alin.7 din Legea 303/2004 republicată, la data nașterii
dreptului la pensie, decizia de pensionare fiind emisa din oficiu de către MApN.
Art.82 alin.5 dă dreptul foștilor magistrați care la data solicitării pensiei nu mai au aceasta calitate, să dobândească pensie de serviciu conform Legii nr. 303/2004. Prin urmare, aceasta posibilitate nu poate fi anulata celor care erau magistrați la data pensionării. Textul de lege nu face distincție dacă acest drept de opțiune se poate face doar la momentul stabilirii dreptului la pensie, astfel ca exista posibilitatea exercitării acestui drept și ulterior.
La data de_, data pensionarii, recurentul avea o vechime ca magistrat, respectiv procuror, de 23 de ani, 5 luni și 19 zile și o perioada de 2 ani, 4 luni și 3 zile în funcția de consilier juridic.
Conform art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în vigoare la data ieșirii la pensie a recurentului, constituie vechime în magistratura perioada în care, judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridica prevăzut la art. 87 alin.(1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat - asistent și consilier în secția jurisdicționala a Curții de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridica prevăzut la art.87 alin.(1), precum și perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, jurisconsult, consilier juridic sau a îndeplinit funcții de specialitate juridica în aparatul Parlamentului, administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatul Poporului, Curții de
Conturi sau al Consiliului Legislativ";. Instanța de fond a aplicat prevederile Legii nr. 303/2004 cu modificările survenite ulterior pensionarii recurentului.
La data ieșirii la pensie,_ reclamantul avea o vechime în magistratura recunoscuta conform art. 82 și 86 din Legea 303/2004, în vigoare la acea data, de 25 de ani, 9 luni și 22 de zile.
În concluzie, instanța de fond în mod greșit a respins acțiunea raportat la faptul ca reclamantul, la data pensionarii nu ar fi avut vechimea necesara pentru ieșirea la pensie cu pensie de serviciu, respectiv de magistrat.
Prin întâmpinare, pârâtul M. A. N. B. a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
S-a arătat în motivare că reclamantul a fost încadrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj pe funcția de procuror și a fost trecut în rezervă la_, beneficiind de pensia militară de serviciu prevăzută de Legea nr. 164/2001, în conformitate cu art. 82 alin. (7) din Legea nr. 303/2004, și nu de pensia de serviciu (în magistratură) prevăzută de articolul de lege precizat.
Secția parchetelor militare a întocmit și înaintat Direcției Fianciar- Contabile, Serviciul pensii militare și drepturi sociale, Fișa de pensie a reclamantului, în vederea stabilirii dreptului de pensie militară.
Recurentul susține ca are o vechime în magistratură, de procuror, de 25 ani, 5 luni și 19 zile, la care se adaugă o perioadă de 2 ani, 4 luni și 3 zile în
funcția de consilier juridic. Or, chiar în acțiune, reclamantul precizează ca a lucrat ca procuror civil în perioada_ -_, consilier juridic în perioada_ -_, după cum rezultă din carnetul de muncă depus în probațiune, respectiv procuror militar în perioada_ -_, după cum rezultă din adeverința nr. 3652/IV/2011, depusă în probațiune.
Adunând toate aceste perioade, incluzând și perioada în care a activat ca și consilier juridic, rezultă 23 ani 5 luni și 19 zile, cât a reținut și prima instanță.
Este evident că recurentul a adăugat perioada în care a activat ca și consilier juridic de două ori la vechimea în magistratură.
Întrucât recurentul nu îndeplinește condițiile de vechime în magistratură pentru a beneficia de pensia de serviciu, precum și pentru considerentele reținute corect de instanța de fond în motivarea hotărârii, solicită respingerea recursului.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este întemeiat și urmează a fi admis, cu consecința casării sentinței și a trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
În acest sens, se reține că premisa faptică de la care a pornit prima instanță în soluționarea cauzei are la bază o eroare materială evidentă.
Astfel, s-a considerat că vechimea în magistratură a reclamantului nu este de 25 de ani, pentru a se putea pune problema aplicării în cazul său a prevederilor legale vizând pensia de serviciu a magistraților.
Or, se constată, din înscrisurile depuse la dosarul de fond - copia carnetului de muncă, filele 10-17, coroborate cu lămuririle date în recurs de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția parchetelor militare (fila 17 dosar), că vechimea în magistratură a reclamantului este de 26 ani, 5 luni și 20 de zile. Eroarea tribunalului a avut la bază greșita indicare în cuprinsul acțiunii a datei când reclamantul și-a început activitatea de procuror, fiind indicată greșit data de_ în loc de cea de_, conformă, aceasta din urmă, cu datele înscrise în carnetul de muncă.
Din carnetul de muncă și din adresa nr. 628/III-12/2013 a M. P., Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția parchetelor militare reiese că reclamantul recurent a avut funcția de procuror la Procuratura Județeană Maramureș în perioada_ -_, consilier juridic la I.F.E.T. B.
în perioada_ -_, respectiv procuror militar la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Cluj în perioada_ -_, în total, prin aplicarea dispozițiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004, 26 ani, 5 luni și 20 de zile.
Prin urmare, în soluționarea cauzei, tribunalul a avut în vedere premise
faptice greșite, care au împiedicat astfel analiza fondului cererii printr-o corectă raportare la situația de fapt reală.
Chiar dacă s-au făcut aprecieri sub raportul inadmisibilității exprimării unui drept de opțiune pentru pensia de magistrat ulterior deschiderii dreptului la pensie, atâta timp cât s-a exprimat o opțiune pentru pensia de militar și cât timp nu ar fi aplicabile dispozițiile art. 82 alin. 6 din Legea nr. 303/2004, reclamantul nefiind pensionat anterior intrării în vigoare a acestei legi, acestea nu pot fi primite ca o cercetare a fondului cauzei, întrucât au fost exprimate în subsidiar, nu ca argument principal pentru soluționarea cauzei.
În plus, nu s-a făcut o analiză a dreptului de opțiune exprimat, prin raportare comparativă la realitățile juridice de la data deschiderii dreptului la pensie al reclamantului (când pensia militară era calculată într-un mod similar cu cea de magistrat), respectiv la realitățile de la data promovării acțiunii, când pensiile militare, prin aplicarea dispozițiilor Legea nr. 119/2010, nu mai există, ci au fost recalculate în cadrul sistemului general de pensii, rezultând o pensie de asigurări sociale de stat în cuantum mult inferior pensiei de magistrat la care reclamantul susține că are dreptul.
Față de toate aceste considerente, apreciind că procesul a fost soluționat fără a se intra în cercetarea fondului, Curtea constată că devin aplicabile prevederile art. 312 alin. 3 și 5 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,
D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamantul B. G. V. împotriva sentinței civile nr. 9838 din_ a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr._ pe care o casează în tot și în consecință trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 februarie 2013.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
G.
-L. T.
I.
T.
D. C.
G.
GREFIER,
N.
Red.I.T./S.M.
2 ex./_ Jud.fond. E. B.
| ← Sentința civilă nr. 1018/2013. Alte cereri. Asigurări sociale | Sentința civilă nr. 49/2013. Alte cereri. Asigurări sociale → |
|---|
