Decizia civilă nr. 3422/2013. Alte cereri. Asigurări sociale

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția I Civilă

Dosar nr. _

DECIZIA CIVILĂ Nr. 3422/R/2013

Ședința publică din data de 10 septembrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: N. M.

G.: N. N.

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul C. G. împotriva sentinței civile nr. 502 din 28 martie 2013 pronunțate de Tribunalul Maramureș în dosar nr._, privind și pe intimata pârâtă C. J. DE P.

M., având ca obiect asigurări sociale.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este realizată.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 20 august 2013 reclamantul recurent a depus la dosar note de ședință și a fost acvirat dosarul T. ui M. nr._ .

Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată și, văzând atât solicitarea recurentului, formulată în scriptul de la fila 8 din dosar, cât și pe cea a intimatei formulată prin întâmpinarea de la fila 26, de a fi judecată cauza și în lipsă, o reține în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.

C U R T E A

Prin sentința civilă nr. 502 din 28 martie 2013 a T. ui M. pronunțată în dosar nr._, a fost admisă excepția autorității de lucru judecată invocată de pârâta C. J. de P. M. și s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamantul C. G. împotriva pârâtei C. J. de P.

  1. , pentru plata prejudiciului cauzat în perioada 2001-2005.

    Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele

    :

    În dosarul nr._ al T. ui M. reclamantul a solicitat anularea deciziei de pensionare nr.165943/_ privind recalcularea pensiei din sistemul public și buletinul de calcul din_ precum și obligarea pârâtei la plata prejudiciului produs în perioada 2001-2005 ca urmare a reducerii anuale a punctajului mediu anual de conversie.

    Prin sentința civilă nr. 1084/_ a T. ui M. instanța reține că cererea contestatorului de recalculare a pensiei sale cu începere de la data de_ corespunzător prevederilor art. 180 al. 2 din forma inițială a Legii 19/2000, astfel cum a fost publicată în M.O. 140/2000 și acordarea diferențelor dintre pensia recalculată și cea stabilită în temeiul Legii 3/1977 a fost nefondată.

    Din aceleași considerente, instanța a respins cererea contestatorului de o- bligare a intimatei la plata prejudiciul produs în perioada 2001-2005 ca urmare a reducerii anuale a P.M.A. de conversie, reținând că art. 80 din Legea 19/2000 în forma inițială publicată în M.O. nr. 140 din 1 aprilie 2000, care a intrat în vigoare la_ și conform căruia valoarea unui punct de pensie reprezintă cel puțin 45% din salariul mediu brut lunar pe economie, prognozat pentru anul respectiv, a fost modificat la_ prin O.U.G. nr. 41 din 27 aprilie 2000, aprobată prin Legea nr. 22/2002.

    Așadar, textul art. 80 la intrarea în vigoare a Legii 19/2000 prevedea că va- loarea unui punct de pensie se calculează pe baza unui coeficient care nu poate depăși 45% din ultimul salariu mediu brut pe economie, comunicat de Comisia Națională pentru Statistică, la data intrării în vigoare a legii bugetului asi- gurărilor sociale de stat, iar valoarea coeficientului menționat se stabilește anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

    Valoarea punctului de pensie se corelează anual cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile, iar pensia și celelalte drepturi de asigurări sociale se acordă în temeiul legii, în conformitate cu principiile subsidiarității și a so- lidarității sociale, iar instanța de judecată nu se poate substitui legiuitorului, contravenind art. 73 din Constituție.

    Această dispoziție a T. ui M. a fost menținută prin decizia Curții de Apel C. prin decizia civilă nr.167/R/2011, sentința fiind modificată doar sub aspectul anulării deciziei de pensionare 165943/_ dispunându-se emiterea unei noi decizii de recalculare a pensiei cuvenite reclamantului prin stabilirea unui punctaj mediu anual de 3,29444 urmare a luării în calcul a veniturilor suplimentare menționate în adeverința nr.2886/_ emisă de Banca Comercială Română începând cu data de_ și obligarea pârâtei la plata sumelor de bani reprezentând diferența dintre pensia efectiv încasată și cea obținută în urma recalculării începând cu data de_ .

    Curtea de Apel C. a reținut că a da curs solicitării contestatorului de recalculare a pensiei conform metodologiei de calcul prevăzută de H.G. nr.1550/2004, dar cu luarea în considerare a ponderii pensiei suplimentare de 31,4% derivată din calculul pensiei în temeiul Legii nr.3/1977, ar însemna a combina indirect cele două metodologii de calcul al pensiei, teză lipsită de fundament juridic. De asemenea, Curte de Apel C. a reținut că cererea contestatorului de recalculare a pensiei sale cu începere de la_ corespunzător art.180 alin.2 din forma inițială a Legii nr.19/2000 a fost nefondată.

    Ca urmare a valorificării adeverinței nr.2886/_ emisă de Banca Comercială Română s-a stabilit pe seama contestatorului un punctaj mediu anual de 3,29444 puncte care se găsește în decizia de recalculare emisă de C. J. de P. M. .

    În prezentul dosar reclamantul reiterează aceeași cerere respinsă irevocabil de obligare a pârâtei la plata prejudiciului produs în perioada 2001-2005.

    Văzând că există identitate de părți, obiect și cauză și nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect potrivit art. 431 Noul Cod de procedură civilă, instanța a admis excepția autorității de lucru judecat și a respins acțiunea formulată.

    Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul

    , solicitând modificarea sentinței, cu admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

    Recurentul reiterează în totalitate motivele susținute în cererea înregistrată la data de 30 ianuarie 2012 la Judecătoria S. -M. în dosarul nr._, aducând aceleași argumente cu privire la modalitatea deficitară prin care arată recurentul că i s-a calculat pensia, cu sublinierea că recunoaște dreptul de

    pensie de 3,29445 puncte stabilit prin decizia nr. 165943/_ pus în plată la valoarea punctului de pensie de 295,56 lei, pentru care a primit diferențe stabilite prin decizia nr. 1677R/2011 a Curții de Apel C., făcând în continuare o prezentare a evoluției pensiei sale din 1 ianuarie 1999 până în noiembrie 2005, cu referiri la structura pensiei, compusă din pensia de asigurări sociale și pensia suplimentară. Este indicat modul în care valoarea punctului de pensie trebuia să aibă o dinamică crescătoare și sunt indicate punctajul mediu anual și valoarea punctului de pensie care ar fi trebuit luate în considerare în această perioadă, subliniindu-se că în cuprinsul notelor de ședință de la fond a notificat prejudiciul în sumă totală de 5203 lei calculat pe baza celor arătate în acțiune. Se arată însă că prima instanță nu a judecat pe fond prejudiciul de 5203 lei, bazat pe prevederile art. 180 alin. 5 ind. 1 din Legea nr. 19/2000, care prevede că după definitivarea procesului de recorelare, punctajul mediu anual al pensiilor cuvenite persoanelor prevăzute la alin. 3 ind. 1 nu poate fi mai mic decât cel calculat la data de 1 aprilie 2001.

    Arată recurentul că prejudiciul solicitat constituie o eroare care se impunea corectată la data de_ când punctajul mediu anual de 3,29445 trebuia aplicat la o valoare a punctului de pensie de 295,56 lei.

    Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:

    Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.

    Se constată, în acest sens, faptul că prima instanță a soluționat cauza prin raportare la excepția autorității de lucru judecat, considerând că prin petitele acțiunii în cauză, se reiau pretențiile dezlegate irevocabil prin pronunțarea deciziei civile nr.167/R/2011 a Curții de Apel C. în dosar nr._ .

    Recurentul nu critică sub acest aspect sentința, ci reia pretențiile sale, cu privire la prejudiciul de 5203 lei, reia descrierea modalității în care consideră că i s-a creat acest prejudiciu în perioada 1 ianuarie 1999 - noiembrie 2005, fără însă a formula critici referitoare la excepția pe care prima instanță a admis-o pentru a respinge acțiunea formulată.

    Ca atare, motivele de recurs nu fac referire la considerentele și dispozitivul sentinței și tind a investi instanța de recurs cu judecarea cauzei în primă instanță, ignorând practic primul grad de jurisdicție parcurs, ceea ce nu este admisibil. Recursul este calea de atac prin care instanța este investită cu verificarea temeiniciei și a legalității unei hotărâri pronunțate, în baza motivelor de recurs invocate de parte. Ca atare, instanța de recurs este ținută a face această verificare prin raportare la aceste motive de recurs și la eventualele motive de ordine publică ce se pot prefigura. Nefiind cazul unor atari motive de ordine publică și nefiind criticată sentința sub unicul aspect prin raportare la care s-a soluționat pricina, anume, autoritatea de lucru judecat, Curtea urmează a respinge ca nefondat recursul formulat și a menține ca legală și temeinică sentința pronunțată.

    În drept, se reține incidența prevederilor art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 C.proc.civ.

    PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII,

    D E C I D E:

    Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul C. G. împotriva sentinței civile nr. 502 din 28 martie 2013 a T. ui M. pronunțată în dosar nr._ pe care o menține.

    Decizia este irevocabilă.

    Dată și pronunțată în ședința publică din 10 septembrie 2013.

    PREȘEDINTE,

    JUDECĂTORI,

    I. T.

    D. C.

    G.

    M.

    N.

    G. ,

  2. N.

Red.I.T./S.M.

2 ex./_ Jud.fond. C. M.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizia civilă nr. 3422/2013. Alte cereri. Asigurări sociale