Decizia civilă nr. 3475/2013. Contestație decizie pensionare. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ *
DECIZIA CIVILĂ NR. 3475/R/2013
Ședința publică din data de 11 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. -C. B. JUDECĂTORI: I. -R. M.
C. | M. | |
GREFIER: | G. | C. |
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul U. I. L. împotriva sentinței civile nr. 6095 din 8 aprilie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._ *, privind și pe pârâții intimați CASA DE PENSII SECTORIALĂ A M. UI A. N. și M. A. N., având ca obiect contestație decizie de pensionare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentantul reclamantului recurent, av. I. V. și reprezentantul pârâților intimați, consilier juridic R. C., lipsă fiind reclamantul recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 22 august 2013, prin serviciul de registratură al instanței, s-a depus la dosar din partea pârâților intimați întâmpinare.
Se comunică reprezentantului reclamantului recurent un exemplar din întâmpinare.
Instanța pune în discuția părților existența unui dosar având ca obiect contestație împotriva deciziei de recalculare a pensiei, privind pe reclamant, cu nr._ .
Reprezentanții părților confirmă existența acestui dosar.
Instanța dispune listarea din sistemul Ecris a unei copii a sentinței pronunțată în acest dosar care se va atașa prezentului dosar.
Reprezentantul reclamantului recurent arată că s-a emis o nouă decizie de revizuire a pensiei reclamantului în baza O.U.G. nr. 1/2011. Solicită acordarea unui termen în vederea depunerii la dosar a acestei decizii, pentru a dovedi că veniturile care se iau în calcul nu sunt întemeiate, adeverințele eliberate nu respectă prevederile ordonanței privind emiterea adeverințelor.
Reprezentantul pârâților intimați solicită respingerea cererii având în vedere că este vorba despre o decizie nouă care își urmează propria cale și nu face obiectul prezentului dosar, face raportare la cuantumul pensiei pe care instanța de fond s-a pronunțat deja și a fost emisă ca urmare a rezultatelor comisiei pe baza unor venituri calculate eronat.
Curtea, deliberând, față de obiectul cauzei și a motivelor concrete invocate în memoriul de recurs, nu apreciază utilă amânarea cauzei în vederea depunerii noii deciziei de pensiei și respinge cererea formulată de reprezentantul reclamantului recurent.
Reprezentanții părților arată că nu au alte cereri de formulat.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul reclamantului recurent solicită în principal admiterea recursului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei pe fond și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată pentru motivele expuse pe larg în memoriul de recurs, arătând în plus față de acestea că a fost adoptată Legea nr. 241/2013 prin care legislativul a dispus ca începând cu luna octombrie 2013 cuantumul pensiilor militare să revină la cel din decembrie 2010. Din expunerea de motive rezultă că din cauza distrugerii arhivelor nu s-au putut dovedi veniturile. Instanța de fond nu a motivat niciodată de ce sunt corecte veniturile din cele 64 luni în care acestea sunt mai mici decât cele prevăzute în Anexa 1. Prin noul act normative,
legiuitorul recunoaște că sunt greșite veniturile și dispune revenirea la cuantumul pensiilor din decembrie 2010, însă această greșeală este îndreptată doar parțial, astfel că cererea formulată rămâne parțial cu obiect, pentru că nu se precizează nimic cu privire la diferențele de veniturile din ianuarie 2012- septembrie 2013, motiv pentru care, în subsidiar, solicită casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond. Cu cheltuieli de judecată conform dovezii de la dosar.
Reprezentantul pârâților intimați solicită respingerea recursului pentru motivele formulate în întâmpinare. Cu privire la Legea nr. 241/2013, arată că acțiunea a rămas fără obiect pentru viitor, având în vedere că s-a dispus revenirea la cuantumul din decembrie 2010, iar cu privire la trecut, în art. 2 din această lege se face referire la faptul că diferențele nu se recuperează. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Cauza fiind în stare de judecată rămâne în pronunțare.
C U R T E A
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. 2029/117/_ pe rolul Tribunalului C., precizată ulterior, la data de_, reclamantul U. I.
-L. a contestat decizia de revizuire a pensiei nr.92545/_ emisă de C. de
P. Sectorială a M. ui A. N., solicitând instanței de judecată ca, prin hotărârea ce va pronunța în contradictoriu cu pârâții: CASA DE PENSII SECTORIALĂ A M. UI A. N. și M. A. N., să dispună constatarea nulității absolute a deciziei de revizuire a pensiei, menținerea deciziei nr. 0118601/_ de stabilire a cuantumului pensiei, obligarea pârâtei la plata diferenței dintre pensia de serviciu și pensia revizuită, precum și la plata dobânzii legale aferente acestor sume, precum și anularea hotărârii nr.15677 din_ a Comisiei de Contestații din cadrul M. ui A. N. .
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a arătat că a îndeplinit procedura prealabilă formulând contestație în termenul legal, însă, în termenul legal de 45 de zile, comisia de contestații nu a soluționat contestația depusă, astfel că, în lipsa unui răspuns la contestația formulată de acesta, este îndreptățit să se adreseze instanțelor de judecată.
Reclamantul a mai arătat că decizia de revizuire este lovită de nulitate absolută, având în vedere împrejurarea că modifică decizia de recalculare emisă în temeiul dispozițiilor HG nr. 735/2010, precum și luând în considerare cele dispuse prin sentința civilă nr. 338/2010 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._, rămasă definitivă prin decizia nr. 38/_ pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
S-a mai susținut că pensiile militare nu pot fi recalculate/revizuite pe baza principiului contributivității și nu pot fi incluse în sistemul unitar de pensii
publice, că fondul total alocat pensiilor militare a crescut și că decizia de revizuire a pensiei a fost emisă după expirarea termenului legal.
S-a invocat și nelegalitatea deciziei de revizuire întrucât s-au încălcat legislația in vigoare, Constituția României, principiile nediscriminării și dreptului la proprietate conținute în tratatele privind drepturile omului la care România este parte. Reclamantul menționează că revizuirea pensiei sale s-a făcut prin încălcarea principiului neretroactivității legii consacrat de art.15 alin.2 din Constituția României.
S-a mai arătat că datele menționate în tabelul anexat deciziei contestate sunt eronate și incomplete, nefiind evidențiate premiile, sporurile și indemnizațiile acordate de-a lungul carierei militare, decizia de revizuire a pensiei neavând la bază o evidență reală a veniturilor realizate.
În drept, s-au invocat dispozițiile O.U.G.nr.1/2011, ale Legii nr. 119/2010, Legii nr.19/2000, cele ale Legii nr.263/2010 și tratatele privind drepturile omului.
Pârâtul M. A. N., în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al Casei de P. Sectorială, a depus la judecarea cauzei în primă instanță întâmpinare, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond, respingerea cererii reclamantului ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr.6095 din 8 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Cluj,
s-a respins ca nefondată acțiunea formulată și precizată de reclamantul U. I.
împotriva pârâților:C. SECTORIALA DE P. A M. UI A. N. și
A. N. .
Pentru a pronunța această sentință civilă, prima instanță a reținut următoarele:
Prin decizia nr.0118601/_, reclamantului i s-a stabilit pensia militară de stat în cuantum brut de 2559 lei (fila nr. 23 dosar de fond), această pensie fiindu-i plătită reclamantului și în luna decembrie 2011, conform cuponului aflat la fila nr. 24 din dosar.
În baza OUG nr. 1/2011, prin decizia nr.92545/_, reclamantului i s-a revizuit pensia raportat la situația reală a veniturilor obținute și avându-se în vedere stagiul de cotizare realizat, stabilindu-i-se un cuantum brut al pensiei de 2261 lei (fila nr.9 dosar de fond).
Împotriva deciziei nr. 92545/_, reclamantul a formulat contestație la Comisia de Contestații din cadrul M. ui A. N., care a fost soluționată prin Hotărârea nr. 15677/_, în sensul admiterii parțiale a acesteia, fiind dispusă emiterea de către Casa de pensii sectorială a M. ui A. N. a unei noi decizii de revizuire a pensiei reclamantului prin care să fie preluate integral și valorificate în mod corect datele din "Situația veniturilor realizate lunar"; (filele nr. 21-24 dosar de fond).
Potrivit art. 1 alin. 1 din OUG nr. 1/2011 pensiile prevăzute la art. 1 lit. a si b din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. 4 din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai târziu pana la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. 1 si 2 din OUG nr. 1/2011, pensiile recalculate ale căror cuantumuri sunt mai mici decât cele aflate în plată în luna decembrie 2010 se mențin în plată în cuantumurile avute în luna decembrie 2010, începând cu luna ianuarie 2011 și până la data emiterii deciziei de revizuire, iar diferențele aferente lunii ianuarie 2011 se achită până la sfârșitul lunii februarie 2011.
Prima instanță a mai constatat că nu pot fi reținute susținerile reclamantului privitoare la lipsa temeiului juridic al emiterii deciziei de revizuire, întrucât pensia reclamantului a fost revizuită din oficiu avându-se în vedere prevederile OUG nr.1/2011, astfel cum reiese din chiar titlul deciziei analizate, respectiv metodologia de calcul prevăzută de anexa 3 la acest act normativ, iar nu metodologia de calcul prevăzută de HG nr. 735/2010.
Mai mult, referitor la suspendarea aplicării H.G.nr.735/2010, prin sentința civilă nr.338/2010 a Curții de Apel C., s-a reținut că aceasta își poate produce efectele numai între părțile litigante, neavând însă nicio relevanță în prezenta cauză, având în vedere că nu acesta a fost actul normativ în baza căruia a fost emisă decizia de revizuire contestată.
Instanța a reținut că reclamantul a formulat în principal critici ce vizează conformitatea actelor normative emise de legiuitorul român cu prevederile constituționale și cele ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, critici privitoare la încălcarea dreptului său de proprietate protejat de art. 1 din Protocolul 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, la retroactivitatea
legilor privitoare la revizuirea pensiilor militare și la încălcarea principiului drepturilor câștigate.
Privitor la afirmațiile vizând neconformitatea actelor normative cu cele ale Convenției Europene a Drepturilor Omului, tribunalul a reținut că instanța de contencios european al drepturilor omului a avut recent posibilitatea de a analiza acest aspect, în cauzele Ana M. Frimu și alții împotriva României, respectiv Constantin Abăluță și alții c. României, cauze respinse ca inadmisibile.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat principiul statuat în jurisprudența sa anterioară în sensul că, deși art.1 din Protocolul nr.1 adițional la Convenție garantează plata prestațiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuții la bugetul asigurărilor sociale, acest lucru nu poate fi interpretat ca oferind dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat, statele părți la Convenție dispunând de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicii lor sociale. Curtea a reamintit, în acest sens, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, că autoritățile naționale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepția cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil.
Curtea EDO a mai subliniat că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe motivele obiective invocate la adoptarea Legii nr. 119/2010, și anume contextul economic actual și corectarea inegalităților existente între diferitele sisteme de pensii. În această privință, Curtea a constatat că diminuarea pensiilor reclamanților a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul general prevăzut de Legea nr. 263/2010 și a arătat că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporționate.
De asemenea, Curtea a reținut că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv și nu a adus atingere drepturilor la prestații sociale, dobândite în temeiul contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale, achitate în timpul anilor de serviciu, ci numai unei părți suplimentare din pensie, care era susținută integral de la bugetul de stat și care reprezenta un avantaj de care reclamanții beneficiaseră mulțumită naturii profesiei lor.
În ceea ce privește diferența de tratament, în raport de alte categorii de pensionari, Curtea EDO a constatat că o diferență este discriminatorie, în sensul art. 14 din Convenție, în cazul în care nu are nici o justificare obiectivă și rezonabilă. În speță, Curtea a reținut că faptul că alte categorii sociale se bucură
în continuare de un mod de calcul favorabil al pensiilor lor ține, de asemenea, de marja de apreciere a statului.
Având în vedere aceste considerente, Curtea EDO a considerat că măsurile criticate de reclamanți nu i-au determinat pe aceștia să suporte o sarcină disproporționată și excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate și nu au fost în mod nejustificat discriminați în raport cu alți pensionari.
În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate formulate de reclamant, vizând încălcarea principiului neretroactivității legii și al principiului drepturilor câștigate, prima instanță a reținut că, prin decizia nr.871/2010, Curtea Constituțională a României a statuat că prevederile art.1-5 și art.12 ale Legii nr. 119/2010, potrivit cărora pensiile de serviciu se recalculează devenind pensii de asigurări sociale, nu a încălcat principiul neretroactivității legii civile consacrat de art. 15 al. 2 din Constituție.
Astfel, s-a reținut că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public de pensii, întrucât, spre deosebire de acestea din urmă, pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributivă, să reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit în legea specială. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Mai mult, în cazul pensiilor militare, întregul cuantum al pensiei speciale se plătește de la bugetul de stat.
S-a mai reținut de către instanța de contencios constituțional că, această compensație, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia, art.47 alin. 2 din Constituție referindu-se distinct la dreptul la pensie față de cel la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege, dar pe care Legea fundamentală nu le nominalizează.
S-a menționat că, în ceea ce privește aceste din urmă drepturi de asigurări sociale, legiuitorul are dreptul exclusiv de a dispune, în funcție de politica socială și fondurile disponibile, asupra acordării lor, precum și asupra cuantumului și condițiilor de acordare, Constituția instituind mai degrabă o obligație de mijloace, iar nu de rezultat, spre deosebire de dreptul la pensie, care este consacrat în mod expres.
Curtea Constituțională a concluzionat că singurul drept câștigat al beneficiarilor pensiilor de serviciu îl reprezintă doar prestațiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări și asupra cărora legiuitorul nu ar putea interveni decât prin încălcarea dispozițiilor art. 15 alin. 2 din Constituție, însă legiuitorul s-a conformat acestor dispoziții legale, întrucât textele de lege criticate afectează pensiile speciale doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acestora, celelalte condiții privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate în acea profesie și vârsta eligibilă nefiind afectate de noile reglementări. De asemenea, legea privind instituirea unor măsuri în domeniul pensiilor nu se răsfrânge nici asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita.
Ori, în raport de aceste considerații de drept reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și de Curtea Constituțională a României, prima instanță a constatat că cererea de chemare în judecată formulată de reclamant este în mod vădit neîntemeiată sub aspectul criticilor de neconformitate cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului și neconstituționalitate invocate de acesta.
Chiar efectuând analiza de proporționalitate reținută prin decizia nr. 29/2011 pronunțată în recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în funcție de circumstanțele particulare ale cauzei, prima instanță a constatat că în cauza de față reclamantul, prin diminuarea pensiei sale de la cuantumul brut de 2559 de lei, la 2261 de lei, ca urmare a revizuirii, nu suportă o sarcină individuală excesivă, exorbitantă, care excedează marjei de apreciere a statului în reglementarea aspectelor legate de politica sa socială (marjă care, în acest domeniu, este una extensivă), reclamantul nefiind lipsit total de beneficiul social al pensiei, ci doar de acel supliment acordat de stat în virtutea calității sale de fost militar, iar pensia contributivă a acestuia are un cuantum care nu poate conduce la concluzia că, prin măsura revizuirii pensiei sale de serviciu, i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistență. Astfel, s-a reținut că suma de 2261 de lei este superioară pensiei medii pentru limită de vârstă pentru luna mai 2012, în cuantum de 947 lei, conform datelor statistice ale Casei N. de P. și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, ceea ce nu poate avea semnificația unei afectări grave a asigurării existenței materiale a reclamantului.
Reclamantul a înțeles să conteste și corectitudinea stabilirii cuantumului pensiei, arătând că decizia de revizuire nu are la bază o evidență reală a veniturilor, că pârâții nu au făcut dovada corectitudinii și integralității veniturilor și a încadrării în condiții de muncă.
În prezenta cauză, singura probă depusă de reclamant în ceea ce privește cuantumul veniturilor sale, avute în vedere la stabilirea drepturilor la pensie, a fost un tabel în care evidențiază veniturile sale lunare care sunt mai mici decât veniturile minime specificate în anexa 1 la OUG nr. 1/2011, iar acest aspect ar proba, în opinia reclamantului, incorectitudinea veniturilor luate în calcul, întrucât veniturile reale nu puteau fi mai mici decât cele menționate în anexă.
Prima instanță a reținut însă că, potrivit art.1 alin.4 din OUG nr. 1/2011, în cazul pensiilor pentru care, până cel mai târziu la data de 31 octombrie 2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut, conform anexei nr.1, dar nu mai puțin de salariul mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952, se utilizează salariul mediu brut pe economie. Prin urmare, prin prevederea acestei anexe de către legiuitor s-a urmărit instituirea unui criteriu unitar ce urmează a fi avut în vedere în situația în care nu se pot identifica veniturile realizate lunar de către destinatarii prevederilor OUG nr. 1/2011, aceasta neputând servi drept criteriu de comparație și cenzură în situația în care aceste venituri, cu privire la care au existat acte doveditoare, au fost mai mici decât cele menționate în anexa 1.
Prin urmare, s-a reținut de către instanța de fond că, deși potrivit regulii actor incumbit probatio, reclamantul era ținut să își probeze afirmațiile, acesta nu a înțeles să își îndeplinească obligația, susținerile privitoare la anexa 1 din OUG nr. 1/2011 neputând constitui o probă în sensul legii.
Cât privește datele menționate în situația veniturilor realizate lunar, instanța a constatat că aceste aspecte concrete invocate de reclamant privitoare la cuantumul veniturilor sale au fost avute în vedere la emiterea hotărârii nr. 15677/_ a Comisiei de contestații, în sensul că a fost obligată C. de P. Sectorială a M. ui A. N. să emită o nouă decizie de revizuire a pensiei reclamantului prin care să valorifice integral datele înscrise în acest document.
Pentru toate aceste motive, instanța a respins acțiunea formulată de către reclamant.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul U. I. L., criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, pentru următoarele motive:
Recurentul susține că hotărârea instanței de fond a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a dispozițiilor legale privind sarcina probei și, prin aceasta, i-a fost încălcat dreptul la apărare consacrat de art.24 din Constituție și dreptul la un proces echitabil prevăzut de art.6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Se susține astfel că sarcina probei privind veniturile în baza cărora i s-a revizuit pensia revine pârâților, întrucât înscrisurile originare privind veniturile pe care le-a realizat sunt deținute de aceștia. Conform art.172 al.1 C.pr.civ., instanța poate ordona părții care deține un înscris privitor la pricină să-l înfățișeze. Mai mult, conform al.2 al aceluiași articol "cererea de înfățișare nu poate fi respinsă dacă înscrisul este comun părților sau dacă însăși partea potrivnică s-a referit în judecată la înscris ...";.
În acest sens, recurentul susține că a solicitat instanței depunerea de către M.Ap.N. la dosar a statelor de plată și a ordinelor de zi pe unitate, precum și a fișei de personal, cu gradele militare și cu funcțiile pe care le-a îndeplinit.
De asemenea, pentru a se putea verifica dacă s-a făcut încadrarea corectă în condiții de muncă, recurentul a solicitat ca pârâtul M.Ap.N. să depună Ordinul M.Ap.N. nr.M.116/_ pentru aprobarea Normelor metodologice privind încadrarea în condiții deosebite, speciale și alte condiții, emis în baza art.7 din
H.G. nr. 1294/2001, modificat și completat prin Ordinul nr. MS.132/_ emis în baza H.G. nr. S1019/_, precum și fișa cu locurile de muncă în care a lucrat și care îi dau dreptul la încadrarea în locuri de muncă și activități cu condiții deosebite, speciale și alte condiții (Anexa nr.3 la Ordinul M.Ap.N. nr.M.116/_ ).
Instanța de fond i-a respins recurentului cererile în probațiune formulate, motivând că sarcina probei în dovedirea propriilor susțineri privind cuantumul veniturilor obținute revine reclamantului.
Se afirmă că certificarea deciziei de revizuire prin semnare și ștampilare nu înseamnă asumarea vreunei răspunderi pentru corectitudinea și integralitatea veniturilor în baza cărora s-a făcut revizuirea, ci atestă doar faptul pensia revizuită a fost stabilită pe baza datelor cuprinse în tabelul atașat deciziei și intitulat "Date și elemente care au condus la determinarea punctajului mediu anual și a stagiului de cotizare".
Recurentul mai susține că nimeni nu-și asumă nicio responsabilitate pentru corectitudinea datelor cuprinse în tabelul atașat deciziei de revizuire, care nici măcar nu este semnat. Pentru a i se da posibilitatea să facă o minimă verificare a realității și integralității veniturilor lunare cuprinse în tabelul atașat deciziilor pe care le contest ar fi trebuit, cel puțin, ca în acest tabel să fie evidențiate distinct drepturile salariale și cele asimilate acestora, așa cum sunt prevăzute în art.8 al. 1 din Anexa 3 (Metodologia de calcul) la O.U.G. nr.1/2011. Or, se arată că sunt completate doar coloanele "Salariul" și "Total lunar", nefiind evidențiate sporurile, indemnizațiile, premiile, etc., așa cum se prevede în art. 8 al.1 din O.U.G. nr.1/2011. Mai mult decât atât, se arată că este evident că o mare parte din veniturile lunare consemnate în tabel sunt greșite (mai mici decât cele reale).
Astfel, recurentul arată că, pentru un număr de cel puțin 64 de luni din activitatea sa veniturile în baza cărora i s-a revizuit pensia sunt mai mici decât cele reale, aspect pe care l-a probat prin depunerea situației cu perioadele în care veniturile menționate în tabelul atașat deciziei de revizuire sunt mai mici decât veniturile minime specificate în anexa nr.1 la O.U.G. nr.1/2011.
Se mai arată că interpretarea logică a art.l al.4 din O.U.G. nr.1/2011 (care face trimitere la anexa nr. l) nu poate fi decât aceea că, în situația în care nu se pot identifica veniturile realizate, criteriul unitar instituit este venitul minim
aferent gradului și funcției minime corespunzătoare gradului. Prin urmare, se apreciază nu numai că s-a stabilit un criteriu unitar, ci s-a precizat că acest criteriu îl constituie venitul minim pe care îl putea avea un cadru militar cu un anumit grad militar, încadrat pe funcția minimă corespunzătoare gradului său.
Recurentul consideră astfel că, față de această interpretare a dispoziției art. l al.4 din O.U.G. nr.1/2011, este evident că dacă au fost "găsite" venituri mai mici decât cele din anexa nr.1, înseamnă că acestea sunt mai mici decât cele reale. Explicațiile pot fi multiple: consemnarea venitului net în loc de cel brut, consemnarea venitului din rubrica "rămas de plată" (fără includerea 3 eventualelor rețineri din venit), caracterul ilizibil al unor state de plată, graba și folosirea de personal necalificat în crearea "bazei de date", etc.
Se mai susține că actele din dosarul de pensie depuse în copie de pârâta C. de P. Sectorială a M.Ap.N. nu pot suplini înscrisurile a căror depunere a fost solicitată în probațiune deoarece:
-situația veniturilor realizate lunar emisă de U.M. 02426 C. -N. nu este un înscris originar și, prin urmare, nu poate face dovada indubitabilă a veniturilor sale. U.M.02426 C. -N. nu este deținătoarea înscrisurilor originare (state de plată și ordine de zi pe unitate) în baza cărora să poată elibera adeverințe. Pe de altă parte, nu are nici o garanție că datele din statele de plată și din ordinele de zi pe unitate au fost preluate în mod corect și complet de către unitățile care dețin aceste înscrisuri originare. Eliberarea situației privind veniturile - act care trebuie să ateste indubitabil (să adeverească) o stare de fapt - trebuie să respecte prevederile legale privind eliberarea adeverințelor. Astfel, art.
5 din O.G. nr.33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale prevede că: "Certificatele și adeverințele eliberate vor conține, în mod obligatoriu, pe lângă situațiile sau datele a căror confirmare sau atestare se solicită, și menționarea documentului din care rezultă acestea."
-fișa de pensie este lipsită de relevanță sub aspectul analizat deoarece a fost întocmită în temeiul prevederilor Legii nr.164/2001 conform cărora baza de calcul a pensiei era stabilită prin luarea în considerare doar a veniturilor din ultimele 6 luni (ultima lună) de activitate și nu prin luarea în considerare a tuturor veniturilor realizate.
-fișa cu locurile de muncă în care a lucrat și care îi dau dreptul la încadrarea în locuri de muncă și activități cu condiții deosebite, speciale și alte condiții, cu toate completările ulterioare, nu a fost actualizată conform
modificărilor și completări lor aduse Ordinului M.Ap.N. nr. M.116/_ prin Ordinul nr. MS.132/_ emis în baza H.G. nr. Sl019/_ .
Recurentul mai arată că decizia de revizuire este lovită de nulitate absolută întrucât revizuiește o altă decizie, care este lovită de nulitate absolută.
Conform principiului egalității cetățenilor în fața legii consacrat de art.16 alin.1 din Constituție și practicii Î.C.C.J. (decizia nr. 2199 din_ ), suspendarea H.G.nr.735/2010, prin sentința civilă nr.338/2010 a Curții de Apel
C. a avut efecte erga omnes, fiind vorba de suspendarea unui act administrativ cu caracter normativ. De altfel, chiar în motivarea deciziei I.C.C.J. nr.38/_, prin care s-a dispus suspendarea acestui act, este consacrat caracterul erga omnes al suspendării.
Recurentul mai arată că, pentru motivele pe care le-a expus în cererea de chemare în judecată, suspendarea aplicării H.G. nr.735/2010 prezintă relevanță în sensul că determină inclusiv nulitatea deciziilor de revizuire, nu doar a celor de recalculare.
Se mai invocă faptul că, limitându-se la evocarea unor argumente de principiu care ar putea justifica revizuirea pensiilor de serviciu în general,
instanța de fond nu a făcut o analiză completă și pertinentă a reglementărilor europene și a practicii C.E.D.O. sub aspectul incidenței lor asupra revizuirii pensiei, ajungând astfel la concluzia greșită că acestea nu au fost încălcate.
Astfel, recurentul consideră că revizuirea pensiei s-a făcut cu nerespectarea condiției legalității ingerinței în dreptul de proprietate, care presupunea ca legea prin care au fost desființate intempestiv pensiile militare de stat aflate în plată să aibă un character previzibil, cerință care nu este îndeplinită în cauză, cu atât mai mult cu câtreclamantul, a trecut în rezervă cu drept de pensie militară de stat în urma adoptării O.G. nr.7/1998, act normativ impus de necesitatea reducerii efectivelor militare învedera aderării României la structurile euro-atlantice.
De asemenea, se invocă caracterul nerezonabil al reglementărilor privind revizuirea pensiilor militare, ce rezultă, în primul rând, din schimbarea inadmisibilă a naturii juridice a acestora.
Recurentul mai arată că pensiile militare nu pot fi calculate pe baza principiului contributivității deoarece contributivitatea se poate aplica doar în cazul acelor activități în care cantitatea și calitatea muncii pot fi apreciate și evaluate anterior încheierii unui contract de muncă și pentru desfășurarea cărora se plătește o contraprestație echivalentă (salariu, retribuție, etc), conform reglementărilor stabilite de Codul muncii.
Pe de altă parte, se arată că pensia militară de serviciu a fost acordată și în considerarea faptului că pensionarii militari au o situație specială față de alți pensionari, în sensul în care în funcție de necesități pot fi mobilizați sau concentrați, nefiind retrași complet din activitatea profesională (pensionarii militari aflați în rezervă fac parte-conform Legii nr.446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare și Statutului cadrelor militare - din rezerva operațională).
Se mai susține că revizuirea pensiilor militare prin aplicarea principiului "contributivității" nu se poate face în mod corect și complet, motivul principal fiind acela că nu există o evidență a veniturilor obținute de către fiecare militar care să fie opozabilă ambelor părți (angajator și angajat), iar crearea unei baze de date complete în acest sens este imposibilă. Recurentul susține că această bază de date privind veniturile realizate în trecut nu va putea fi niciodată completă din motive obiective: lipsa unor state de plată, caracterului ilizibil al statelor de plată întocmite cu mulți ani în urmă și redactate cu cerneală de slabă calitate și/sau scrise de mână, etc.
Se mai invocă faptul că revizuirea pensiei s-a făcut cu nerespectarea condiției existentei unui scop legitim, fiind de notorietate că fondul total destinat plății acestor pensii nu a scăzut ci, dimpotrivă, a crescut. Creșterea fondului de pensii a fost confirmată chiar de șeful Direcției Financiar-Contabile a M.Ap.N., care, în declarația din_, aflată până de curând pe site-ul oficial al M.Ap.N, arăta că la aproximativ 86% dintre pensionari le-au crescut pensiile, iar creșterea medie este de 34%, adică de 572 lei. Și mai relevante în acest sens sunt afirmațiile fostului ministru al apărării naționale inserate în comunicatul Biroului de presă al M.Ap.N. nr. 268 din_ aflat, de asemenea, pe site-ul oficial al M.Ap.N: "P. le militare au fost recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010 și ale OUG nr. 1/2011, acte normative care, de altfel, au bulversat sistemul pensiilor militare, au creat mari nedreptăți și în loc să aducă economii la buget au crescut cheltuielile cu aproximativ 30 la sută".
În aceste condiții, se apreciază că scopul legitim nu poate fi invocat doar împotriva unui număr mic de pensionari militari, prin sacrificarea intereselor cărora să se poată justifica procesul de recalculare/revizuire a pensiilor militare.
De asemenea, se arată că revizuirea pensiei s-a făcut cu nerespectarea condiției proporționalității, semnificativ sub aspectul neîndeplinirii cerinței
proporționalității fiind nu doar cuantumul, ci, în primul rând, caracterul permanent al anulării pensiei de serviciu și al diminuării cuantumului pensiei, măsură care nu se află într-un raport de proporționalitate rezonabil cu caracterul temporar al crizei economice.
Referitor la jurisprudența C.E.D.O. reținută de către instanța de fond, recurentul arată că aceste hotărâri instituie două condiții pentru ca intervenția statului într-un sistem de pensii aflate în plată să fie permisă, condiții a căror îndeplinire în cauză tribunalul nu a analizat-o.
Prima condiție este aceea ca intervenția să aibă drept scop stabilirea unui echilibru între cheltuielile și veniturile publice, cu alte cuvinte reducerea, în condițiile crizei economice, a cheltuielilor bugetare, în speță a fondului total de pensii. Or, recurentul arată că, așa cum a arătat mai sus, este evident că această condiție nu este îndeplinită întrucât fondul total necesar plății pensiilor militare, ca urmare a revizuirii lor, a crescut.
Cea de-a doua condiție impune ca mijloacele folosite să nu se dovedească în mod evident lipsite de un temei rezonabil. Or, recurentul consideră că lipsa temeiului rezonabil în cazul revizuirii pensiilor militare este evidentă din moment ce nu pot fi identificate toate veniturile realizate, calculul pensiei revizuite făcându-se în mare parte pe baza unor date nereale, prin luarea în considerare a unor venituri mai mici decât cele reale.
Se mai susține de către recurent că în cauza "Abăluță ș.a. contra României", Curtea E.D.O. nu a cunoscut faptul că efectul revizuirii pensiilor militare a fost unul contrar scopului declarat inițial (reducerea cheltuielilor) și că veniturile reale ale foștilor militari activi nu mai pot dovedite.
Pentru aceste motive, recurentul solicită, în principal, casarea hotărârii atacate, cu reținerea cauzei spre rejudecare și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, iar în subsidiar, admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
M. A. N. a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului formulat și menținerea dispozițiilor sentinței atacate.
Analizând recursul formulat de reclamantul U. I. L., în temeiul disp.art.3041Cod.proc.civilă, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, se reține că acesta este nefondat,
pentru următoarele considerente:
Recurentul avea stabilită, prin decizia nr.0118601/_ o pensie militară de serviciu, în temeiul Legii nr.164/2001, care a fost periodic actualizată, astfel încât, în luna decembrie 2010, aceasta era în sumă brută de 2559 lei.
Prin decizia nr.92545/_ emisă de M. A. N. -Direcția Financiar-Contabilă, s-a recalculat această pensie militară în temeiul Legii
nr.119/2010 și a H.G. nr.735/2010, începând cu data de_, stabilindu -se în
favoarea acesteia o pensie de asigurări sociale de stat în sumă brută de 1864 lei.
Această decizie put ea fi contestată co nform disp.art.14 a lin.1 din H.G.
nr.735/2010, în termen de 30 de zile d e la comunicare la c omisia de contestații
pensii.
Curtea reține că, practic, trecerea de la o categorie de pensie la alta, respectiv de la pensia militară de serviciu, la o pensie de asigurări sociale stabilită potrivit "algoritmului de calcul a Legii nr.19/2000"; s-a făcut prin această decizie nr.92545/_ emisă de M. A. N. -Direcția Financiar-
Contabilă
-în temeiul Legii nr.119/2010.
Se mai reține că O.U.G. nr.1/2011, menținând provizoriu în plată fostul cuantum al pensiei de serviciu, a instituit doar o etapă de revizuire a cuantumului pensiei militarilor, în condițiile respectării art.1 lit.a) și b) din Legea
nr.119/2010, în aplicarea căreia a fost dată, deci în aceleași condiții a recalculării pensiilor de serviciu.
În consecință, chiar dacă recurentului i s-a plătit același cuantum al pensiei până la data de_, acesta i s-a plătit în temeiul art.1 din Legea nr.119/2010 coroborat cu O.U.G. nr.1/2011, fără a i se recunoaște prin acesta dreptul la pensia de serviciu pe care o avea în temeiul Legii nr.164/2001, cu atât mai mult cu cât art. 7 alin.1 din O.U.G. nr.1/2011 prevede că, în cazul pensiilor prevăzute la art. 5 și 6, nu mai târziu de data de 31 martie 2012 se va efectua regularizarea acestora, prin stabilirea sumelor de plată sau de recuperat, după caz, în funcție de cuantumurile rezultate după luarea în considerare a tuturor documentelor care atestă veniturile realizate pe întreaga durată a stagiului de cotizare sau după aplicarea grilei prevăzute în anexa nr. 1, iar în alin.2 că sumele de plată se vor achita până cel târziu la data de 31 decembrie 2012, iar sumele de recuperat se rețin din drepturile de pensie, în condițiile legii.
Curtea constată în acest sens că Statul nu a revocat, după adoptarea O.U.G. nr.1/2011 decizia de recalculare a pensiei recurentului, nr.92545 din _
emisă de M. A. N. -Direcția Financiar-Contabilă, cu repunerea acestuia în situația anterioară,
ci a menținut în plată doar fostul cuantum al pensiei, până la emiterea unei noi decizii de revizuire a pensiei și regularizarea drepturilor bănești în funcție de pensia ce se va stabili în procedura de revizuire.
Se cunoaște din întreaga doctrină că un act normativ
(în speță O.U.G. nr.1/2011) nu poate acorda unui particular decât o vocație la un drept,
în speță a unui drept la pensie într-un anumit cuantum, în timp ce dreptul efectiv al reclamantului de a-i fi plăti tă în continuare, ș i începând cu data de_, o pensie militară de serviciu în cuantum de 2559 lei, nu putea să ia naștere în mod valabil decât în temeiul unei decizii de pensie, respectiv a unui act administrativ unilateral cu caracter individual care, în speță, nu a mai fost emis în acest sens după data de_ .
Decizia nr.92545/_
emisă de M. A. N. -Direcția Financiar-Contabilă a fost contestată de către recurent și, în dosarul nr._
, a fost respinsă această contestație, prin sentința civilă nr.4436/_, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.933/R din_, fiind menținută
ca fiind legală și temeinică această decizie de pensie.
În prezenta cauză, recurentul-reclamant a contestat decizia nr. 92545/_ emisă de M. ui A. N. -C. de P. Sectorială și hotărârea nr.15677/_ a Comisiei de Contestații P. din cadrul M.Ap.N.
Astfel, prin decizia nr.92545/_ emisă de M. A. N. -C. de
P. Sectorială
-au fost revizuite drepturile de pensie ale recurentului, în baza
O.U.G. nr.1/2011, începând cu data_, acestea fiind stabilite în sumă brută de 2559 lei.
Această decizie a fost contestată de către recurent, la Comisia de Contestații P., la data de_ . Prin hotărârea nr. 15677/_, Comisia de Contestații din cadrul M.Ap.N. a admis în parte această contestație, constatând că nu au fost în mod corect valorificate veniturile realizate de către reclamant și înscrise în "Situația veniturilor realizate lunar";, pentru lunile aprilie, iunie, iulie și septembrie 2000 și luna august 2004.
Trebuie subliniat în cauză faptul că decizia de revizuire emisă în
temeiul O.U.G. nr.1/2011, contestată în cauză, nu revi zuiește cuantumul
pensiei militare de serviciu pe care recurentul o avea stabilită potrivit Legii nr.164/2001, ci pensia de asigurări sociale stabilită acestuia, începând cu data de_, potrivit "algoritmului de calcul a Legii nr.19/2000";, prin decizia nr.
92545/_ emisă de M. A. N. -Direcția Financiar-
Contabilă - în temeiul Legii nr.119/2010.
Curtea constată că, deși recurentul contestă în cauză doar decizia de revizuire a drepturilor sale de pensie și hotărârea prin care s-a soluționat, în procedura prealabilă, contestația sa, majoritatea motivelor invocate de către aceasta prin acțiune și prin cererea de recurs privesc de fapt nelegalitatea recalculării pensiei sale și îndreptățirea sa la menținerea pensiei de serviciu dobândite conform Legii nr.164/2001, respectiv cele privind nerespectarea principiilor dreptului câștigat și a nediscriminării, precum și cele privind încălcarea art.1 din Protocolul adițional la Convenția EDO și a jurisprudenței C.E.D.O..
F iind cenzur ată îns ă de c ătre ins tanț a de jur isd icț ie a as igur ăr ilor soc iale, în dosarul nr._, cu putere de lucru judecat, legalitatea acestei decizii de pensie, ce a marcat trecerea de la categoria pensiei militare de serv ic iu, l a ce a de as igur ăr i sociale în sistem public, Cur te a reț ine c ă în c auz ă în mo d cor ec t pr ima ins tanț ă a
resp ins to ate mo tiv ele de contes taț ie f ormul ate de c ătr e recl aman t pr iv in d
îndrep tăț ire a aces tu ia în con tinu are l a pl ata une i pens ii sp eciale,respectiv, cele privind suspendarea H.G.nr.735/2010-prin sentința civilă nr.338/2010 a Curții de Apel C. -,reglementările europene și jurisprudența C.E.D.O. invocate în legătură cu încălcarea dreptului la proprietate prin desființarea intempestivă a pensiilor militare de stat aflate în plată.
În ceea ce privește decizia de revizuire nr.92545/_ emis ă de M. ui
A. N. -C. de P. Sectorială
, se rețin următoarele:
Potrivit disp.art.107 alin.1 din Legea nr.263/2010: "În situația în care, ulterior stabilirii și /sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și /sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa teritorială, operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.";
Prin urmare, în temeiul O.U.G. nr.1/2011 și a disp.art.107 alin.1 din Legea nr.263/2010, prin decizia de revizuire nr. nr.92545/_ , au fost revizuite drepturile de pensie stabilite prin decizia de recalculare a pensiei.
În cauză nu se poate reține încălcarea prin decizia de revizuire contestată a principiului drepturilor câștigate, având în vedere faptul că, astfel cum am menționat anterior, fiind menținută de către instanțele de asigurări sociale, ca fiind legală și temeinică, decizia de recalculare, recurentul avea stabilită, începând cu data de_, o pensie de asigurări sociale de stat, calculată potrivit principiilor/algoritmului Legii nr.19/2000.
Mai mult, nu se poate reține în cauză nici că prin această decizie de revizuire a pensiei recalculate ar fi fost încălcat dreptul la un "bun"; garantat de disp.art.1 din Protocolul adițional la Convenția EDO și a jurisprudenței C.E.D.O., având în vedere faptul că recurentului i s-a acordat prin aceste acte administrative dreptul la aceeași categorie de pensie, respectiv la o pensie de asigurări sociale în sistem public, care era deja stabilită prin decizia de recalculare și care a fost majorată la suma brută de 2261 lei, față de cea stabilită prin decizia de recalculare nr.92545/_, de 1864 lei.
În ceea ce privește criticile privind modul în care au fost stabilite în mod efectiv drepturile de pensie revizuite ale recurentului-prin decizia de revizuire contestată în cauză-și modul în care prima instanță a soluționat cererile probatorii ale reclamantului, se rețin următoarele:
Recurentul susține că a solicitat primei instanțe, în temeiul disp.art.172 al.1 Cod.proc.civilă, depunerea de către pârâtul M.Ap.N. la dosar a statelor de plată, a ordinelor de zi pe unitate, a fișei de personal, cu gradele militare și cu
funcțiile pe care le-a îndeplinit, precum și a Ordinului M.Ap.N.nr.M.116/_ pentru aprobarea Normelor metodologice privind încadrarea în condiții deosebite, speciale și alte condiții, emis în baza art.7 din H.G.nr.1294/2001, modificat și
completat prin Ordinul nr.MS.132/_ emis în baza H.G. nr. S1019/_, cu fișa cu locurile de muncă în care a lucrat și care îi dau dreptul la încadrarea în locuri de muncă și activități cu condiții deosebite, speciale și alte condiții, însă această cerere nu i-a fost aprobată.
O.U.G. nr.1/2011-actul normativ în baza căruia a fost emisă decizia de
revizuire a pensiei reclamantului, contestată în cauză -a fost emis, conform
expunerii de motive, întrucât:";nu au fost identificate d ocumentele necesare
dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare pentru
aproximativ 1. de persoane, lucru care a avut un impact negativ asupra
valorificării dreptului la pensie al beneficiarilor acestei legi, în sensul că, pentru
cei care nu au preze ntat acte care să dov edească veniturile o bținute, în funcție d e
care s-a recalculat pensia de serviciu, s-a utilizat salariul mediu brut pe
economie";.
Guvernul a mai justificat adoptarea acestui act normativ, prin necesitatea "…instituirii unor măsuri legislative pe baza cărora instituțiile implicate să
identifice și să transmită caselor de pensii sectoriale toate elementele necesare
pentru stabilirea drepturilor de pensie într-un mod obiectiv și justificat
,";
Conform art.1 din O.U.G. nr.1/2011
, pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) și
b) din Legea nr.119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeași lege, se revizuiesc
, din oficiu, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.
(2) Obligația identificării și transmiterii la casele de pensii sectoriale a
veniturilor realizate lunar de către fiecare beneficiar, în vederea efectuării
revizuirii prevăzute la alin. (1), revine instituțiilor din sistemul de apărare ,
ordine publică și siguranță națională în cadrul căr ora beneficiarul și -a
desfășurat activitatea.
(3) Instituțiile prevăzute la alin.2 transmit datele necesare revizuirii la
casele de pensii sectoriale, cel mai târziu până la data de 31 octombrie
2011.
În aplicarea acestor dispoziții au fost comunicate Casei S. de P. din cadrul M.Ap.N., datele care au fost găsite în arhivele ministerului privind veniturile lunare realizate de către reclamant și condițiile în care acesta și-a desfășurat activitatea, precum și alte elemente necesare stabilirii pensiei acestuia potrivit dispozițiilor Legii nr.119/2010, date care au stat la baza stabilirii pensiei revizuite a acestuia.
Documentația ce a stat la baza emiterii deciziei de revizuire se află depusă de către intimat la filele nr.42-95 dosar de fond.
Astfel, prin adeverința nr.3097/_ eliberată de U.M.02426 C. -N. (filele nr.49-52 dosar de fond), intitulată "Situația veniturilor realizate lunar"; au fost menționate toate veniturile realizate de către recurent, acest act purtând mențiunea că: "…a fost eliberat pe baza datelor din arhivele M. ui A. N.
, în vederea revizuirii pensiei militare";, fiind semnat și parafat.
Această adeverință, ce a stat la baza emiterii buletinului de calcul a pensiei, îndeplinește astfel toate condițiile cerute de disp.art.5 din O.G. nr.33/2002, respectiv, conține menționarea documentelor din care rezultă datele a căror atestare se solicită și, potrivit art.4 alin.2 este semnată, înregistrată, datată și ștampilată de către instituția emitentă.
Conform d isp. ar t.7 d in acee aș i ordo n anț ă
, nerespectarea prevederilor acestui act normativ de către persoanele abilitate să semneze certificate sau adeverințe atrage răspunderea disciplinară, contravențională, materială, civilă sau penală, după caz, conform dispozițiilor legale în vigoare.
De altfel, având în vedere faptul că, potrivit disp.art.171 din Legea
nr.263/2010, l a d ata in tr ăr ii în v igo are a aces te i leg i, pens iile d in s is te mul publ ic
de pensii ș i al te d rep tur i de as igur ăr i soc iale, inclus iv c ategor iile de pens ii
prev ăzu te l a ar t.1 d in Lege a nr.119/2010, dev in pens ii în înț elesul aces te i leg i, se
reține că, în speță, sunt aplicabile disp.art.125 din H.G.nr.257/2011 privindaprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.263/2010
, potrivit cărora an g ajator ii s au or ice alț i deț in ător i de arh ive sun t d irec t
răspunz ător i, în cond iț iile leg ii, de leg al itate a, ex ac titate a ș i c orec titud ine a datelor,
ele men telor ș i inf ormaț iilor pe c are le î nscr iu, în b az a doc u men telor deț inu te, în
adever ințele pe c are le el iber e az ă în ve dere a s tab il ir ii, rec alcul ăr ii s au rev izu ir ii
drepturilor de pensie.
În ceea ce privește fișa cu locurile de muncă în care a lucrat reclamantul și care îi dau dreptul la încadrare în locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite, speciale și alte condiții, aceasta este înregistrată sub nr.A-1936/_ (filele nr.63-66 dosar de fond), cu o completarea FLMV/CJ/149/13555919 depusă la fila nr.55 dosar de fond.
Curtea reține că aceste fișe cuprind și rubrica intitulată "Nu mărul ș i d ata
O.Z.U./docu men tulu i în baz a c ăru ia s -a f ăcu t înc adr are a";
, în care sunt menționate
în mod expres ac tel e în b az a c ăror a rec l aman tul a f ost no min al iz at c a pres tând
mu nc ă în cond iț iile s pec if ic ate.
De asemenea, la filele nr.67-85 dosar de fond sunt depuse mai multe adeverințe eliberate de unități militare diferite, c are cupr ind to ate nu mărul ș i d ata
"O.Z.T .";, pe baz a c ăror a a f ost ef ectu ată înc adr are a ac tiv ităț ii recl aman tulu i î n
cond iț iile menț ion ate.
Prin urmare, prin documentația ce a stat la baza deciziei de revizuire contestate s-au depus asemenea înscrisuri oficiale, privind veniturile lunare realizate de către reclamant și condițiile de muncă în care acesta și-a desfășurat activitatea, pentru a căror valabilitate instituțiile emitente și-au asumat răspunderea, menționând că au fost eliberate pe baza actelor ce se găsesc în arhivele ministerului sau specificând chiar în mod expres actele de nominalizare pentru condiții deosebite/speciale, în acest mod M.Ap.N. îndeplinindu-și în cauză sarcina de a proba legalitatea și temeinicia deciziei emise.
Față de aceste înscrisuri oficiale, ce se bucură de o prezumție de legalitate, recurentul nu a înțeles să se înscrie în fals, ci să solicite, ca probe în dosar, depunerea de către minister a tuturor actelor: state de plată, ordine de zi pe unitate, fișa de personal, cu gradele militare și cu funcțiile pe care le-a îndeplinit, acte privind încadrarea în condiții deosebite, speciale și alte condiții, din perioada de peste 21 de ani în care reclamantul a avut calitatea de militar, situație în care în mod corect prima instanță a respins aceste probe solicitate, ca nefiind concludente, întrucât avea deja la dosar adeverințe doveditoare eliberate de către instituțiile competente, care și-au asumat astfel răspunderea pentru cele înscrise în aceste acte.
De altfel, există desigur un specific al recalculării pensiilor de serviciu al militarilor, dar aceasta nu poate să conducă la o răsturnare bruscă a situației recunoașterii unor adeverințe legal emise de către angajatori, având în vedere faptul că, atât casele de pensii, în practica administrativă de stabilire și recalculare a pensiilor, cât și jurisdicția asigurărilor sociale, în cenzurarea legalității deciziilor de pensie emise, au valorificat în permanență adeverințe legal emise de către angajatori, care și-au asumat, în condițiile legii, răspunderea pentru aceste înscrisuri emise în baza documentelor aflate în arhive, privind veniturile lunare realizate de către angajați și condițiile de muncă, fără a se solicita însă acestor angajatori vreodată depunerea la dosar a tuturor actelor ce au stat la baza adeverințelor emise.
În ceea ce privește Ordinul M.Ap.N.nr.M.116/_, modificat și completat prin Ordinul nr.MS.132/_ emis în baza H.G. nr. S1019/_, acesta se află depus în cadrul documentației, la filele nr.91-95 dosar de fond, însă Curtea reține că acesta nu putea fi necesar instanței de asigurări sociale în acest litigiu, întrucât nominalizarea activității militarilor, în temeiul dispozițiilor actelor normative în vigoare, potrivit procedurii prevăzute de H.G. nr.1294/2001, ca fiind desfășurată în condiții deosebite sau speciale de muncă, este o problemă a unităților în care aceștia au prestat munca, care au emis acte administrative în acest sens, astfel cum rezultă din fișa cu locurile de muncă în care a lucrat reclamantul (filele nr.63-66 și 55 dosar de fond),precum și din adeverințele de la filele nr.67-85 dosar de fond, astfel încât în jurisdicția asigurărilor sociale nu se putea efectua sau schimba o asemenea încadrare.
Prin urmare, pentru aplicarea corectă de către fostele unități militare în care reclamantul și-a desfășurat activitatea a dispozițiilor acestui ordin, acesta ar fi trebuit să cheme în judecată, în contencios administrativ, respectivele unități, în situația în care se considera prejudiciat pentru nerecunoașterea unei anumite perioade ca fiind încadrată în condiții deosebite sau speciale de muncă.
În competența instanței de asigurări sociale cade doar verificarea modului în care casele de pensii au valorificat înscrisurile ce le-au fost puse la dispoziție de către unitățile în care reclamantul și-a desfășurat activitatea, sau de către recurent-dacă acestea există-în vederea calculului pensiei.
Pentru toate aceste considerente, nu se poate constata în cauză încălcarea dreptul la apărare al reclamantului, garantat de art.24 din Constituție și a dreptului la un proces echitabil garantat de art.6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Se reține ca fiind nefondat și motivul de recurs invocat de către recurent potrivit căruia, pentru un număr de cel puțin 64 de luni din activitatea sa, veniturile în baza cărora i s-a revizuit pensia sunt mai mici decât cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime prevăzut în anexa nr.l la O.U.G. nr.1/2011, în mod corect prima instanță reținând că este de competența legiuitorului stabilirea metodologiei de stabilire a pensiei de asigurări sociale în sistem public, iar acesta a stabilit în mod expres, în art.1 alin.4 din ordonanță, că acești indicatori menționați în anexa nr.1 vor fi folosiți doar în cazul în care nu pot fi identificate veniturile realizate de către militar pentru anumite perioade.
Prin urmare, nefiind declarate ca fiind false înscrisurile ce au stat la baza stabilirii pensiei revizuite, nefiind depuse la dosar de către reclamant, în contradovadă, probe din care să rezulte faptul că veniturile luate în considerare și condițiile de muncă stabilite nu corespund realității și, mai mult, nefiind formulate de către reclamant, după comunicarea de către M.Ap.N. a documentației ce a stat la baza deciziei de revizuire contestate, critici concrete privind erori de stabilire a drepturilor de pensie, inclusiv prin valorificarea eronată a datelor din înscrisurile depuse la dosarul de pensie, în mod corect prima instanță a constatat ca fiind nefondată contestația reclamantului.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 Cod.proc.civilă, se va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul U.
I. L. și se va menține sentința pronunțată de către prima instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul U. I. L. împotriva sentinței civile nr. 6095 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosarul nr._ *, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. -C. B. I. -R. M. C. M.
GREFIER
G. C.
Red. C.M.;
Tehnored.:C.M./V.R.;
2 ex./_ ;
Jud.fond: Tribunalul Cluj: A. M. I.
| ← Decizia civilă nr. 3581/2013. Contestație decizie pensionare.... | Decizia civilă nr. 2341/2013. Contestație decizie pensionare.... → |
|---|
