Decizia civilă nr. 3646/2013. Alte cereri. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
DOSAR NR. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3646/R/2013
Ședința publică din data de 24 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. -C. B. JUDECĂTORI: I. -R. M.
C. | M. | |
GREFIER: | G. | C. |
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta A. J. PENTRU O.
F. DE M. C. împotriva sentinței civile nr. 4476 din 14 martie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe reclamantul H.
I., având ca obiect alte cereri - contestație decizie dare în debit.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierile de ședință din data de 11 septembrie 2013 și, respectiv 17 septembrie 2013, încheiere care face parte din prezenta decizie.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr. 4476 din 14 martie 2013 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._
s-a admis acțiunea formulată de către reclamantul H.
I. în contradictoriu cu pârâta A. J. PENTRU O. F. DE M. C. .
S-a dispus anularea ca nelegală a Deciziei nr. 158/_ privind recuperarea sumelor încasate necuvenit, emisă de pârâtă în sarcina reclamantului.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut, în esență, că prin Decizia nr. 158/_ emisă de pârâtă, s-a dispus, în temeiul art. 46, 47 din Legea 76/2002 recuperarea sumei de 5467 lei de la reclamant. S-a reținut în cuprinsul deciziei menționate că reclamantul, având ajutor de șomaj de 497 lei, a încasat necuvenit pe perioada_ -_ suma de 5.467 lei reprezentând debit - șomaj necuvenit - realizare venituri din convenție civilă.
În susținerea deciziei contestate, pârâta a invocat prevederile art. 44 lit. b din Legea 76/2002, conform căruia indemnizația de șomaj încetează la data când se realizează din activități autorizate potrivit legii, venituri lunare mai mari decât valoarea indicatorului social de referință și a susținut că veniturile realizate de reclamant nu sunt încadrate de legiuitor în categoria activităților autorizate conform art. 15 alin. 2 din HG nr. 174/2002.
În cauză, la data de_, reclamantul a încheiat o convenție civilă cu Asociația de proprietari G. 9 prin care s-a obligat să presteze în beneficiul asociației servicii de curățenie în schimbul unei indemnizații lunare de 205,5 lei brut, 150 lei net.
Potrivit art. art. 15 din HG nr. 174/2002 - Normele de aplicare a Legii nr. 76/2002,(1) Șomerii prevăzuți la art. 17 din lege, care realizează venituri din activități autorizate potrivit legii, vor beneficia de indemnizație de șomaj în condițiile art. 34 alin. (1), respectiv alin. (3) din lege, dacă dovedesc că acele venituri, determinate potrivit art. 6, nu depășesc valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă în
vigoare în luna pentru care se face dovada. (2) Prin activități autorizate potrivit legii se înțelege activitățile economice desfășurate de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și/sau întreprinderi familiale conform legii sau exercitarea profesiilor liberale potrivit dispozițiilor legale speciale.
Instanța a reținut așadar că art. 44 lit. b din Legea 76/2002 vizează situația beneficiarilor de ajutor de șomaj care realizează venituri din activități autorizate potrivit legii. În cauză, reclamantul nu a desfășurat o activitate autorizată potrivit legii (persoană fizică autorizată, întreprindere individuală și/sau întreprindere familială conform legii sau exercitarea profesiilor liberale potrivit dispozițiilor legale speciale). În speță, reclamantul nu a desfășurat o activitate autorizată potrivit legii dintre cele enumerate în mod expres la art. 15 din Normele de aplicare a Legii nr. 76/2002, prin urmare nu a intrat sub incidența dispozițiilor art. 44 lit. b care stabilesc încetarea plății ajutorului de șomaj.
Chiar și în situația în care prin reducere la absurd s-ar accepta asimilarea convenției civile încheiate de acesta cu o activitate autorizată în sensul prevederilor art. 15 alin.2 din HG nr. 174/2002, venitul net lunar realizat de reclamant nu a depășit valoarea indicatorului social de referință de 500 lei pentru perioada menționată în cuprinsul deciziei de recuperare a debitului contestată.
Instanța a apreciat că nu putea opera în mod legal încetarea plății ajutorului de șomaj în temeiul art. 44 lit. b din Legea 76/2002 în cazul reclamantului, astfel încât nu a existat nici un temeiul legal pentru recuperarea sumelor încasate de acesta cu titlu de ajutor de șomaj în perioada_ - _
. pe cale de consecință, a admis acțiunea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta A. J. PENTRU O.
F. DE M. C.
solicitând casarea sentinței și menținerea Deciziei nr. 158/_ emisă de AJOFM C. .
În motivarea recursului, recurenta a arătat că în fapt reclamantului i s-a stabilit dreptul la indemnizația de șomaj, pentru o perioadă de 12 luni cuprinsă între_ -_ .
Prin Decizia nr.158/_ a adus la cunoștința reclamantului faptul că în perioada_ -_ a încasat necuvenit suma de 5.467 de lei, reprezentând ajutor de șomaj necuvenit prin realizare de venituri din convenție civilă.
Motivul constituirii debitului, îl reprezintă faptul că reclamantul a încheiat o Convenție civilă la data de_, dată la care sunt încălcate prevederile art. 44 lit. (b) din Legea 76/2002, conform căruia indemnizația de șomaj încetează la data când se realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri lunare mai mari decât valoarea indicatorului social referința. Veniturile realizate de către reclamant nu sunt încadrate de către legiuitor în categoria activităților autorizate potrivit legii în conformitate cu art. 15 alin (2) din HG. 174/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002. respectiv, "prin activități autorizate potrivit legii înțelegându-se activitățile economice desfășurate de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și/sau întreprinderi familiale conform legii sau exercitarea profesiilor liberate potrivit dispozițiilor legale speciale";.
În pagina 2 penultimul alineat instanța de judecată face trimitere la motivele de încetare a indemnizației de șomaj art. 44 lit. b, iar în pagina 3 alineatul 2 instanța de judecată în mod corect a reținut faptul că, șomerii pentru a putea beneficia de indemnizația de șomaj și pentru a cumula venituri sub indicatorul social de referință trebuie să îndeplinească o anumită calitate conform art. 15 din HG.174/2002, (persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și/sau întreprinderi familiale conform legii sau exercitarea profesiilor liberale
potrivit dispozițiilor legate speciale) calitate pe care reclamantul nu o deține, și nu se regăsește în categoriile de beneficiari enumerate de legiuitor.
În concluzie, deși instanța a reținut aceste aspecte, a dat o altă interpretare textului de lege în sensul că a inclus și activitățile independente desfășurate de simple persoane fizice în aceste categorii de beneficiari enumerate de legiuitor în art. 15 din HG.174/2002.
Pârâtul H. I. a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea recursului, menținerea sentinței ca fiind temeinică și legală și obligarea pârâtei la plat cheltuielilor de judecată.
Analizând actele si lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs și prin prisma apărărilor din întâmpinare, Curtea reține următoarele:
Începând cu data de 21 aprilie 2011, intimatul este beneficiarul unei indemnizații de șomaj acordată în temeiul art. 34 din Legea nr. 76/2002, iar începând cu data de 1 mai 2011 a realizat venituri lunare brute în cuantum de 205 lei în temeiul unei convenții civile de prestări servicii.
Recurenta a luat măsura încetării plății drepturilor de șomaj și recuperării sumelor plătite cu acest titlu, invocând prevederile art. 44 din Legea nr. 76/2002, potrivit cărora.
Potrivit prevederilor invocate de recurentă cuprinse în art. 44 lit. b din Legea nr. 76/2002, încetarea plății indemnizațiilor de șomaj acordate beneficiarilor are loc: "la data când realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri lunare mai mari decât valoarea indicatorului social de referință, în vigoare";.
Într-adevăr, art. 15 alin. 2 din Norme metodologice prevede că "prin activități autorizate potrivit legii se înțelege activitățile economice desfășurate de persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și/sau întreprinderi familiale conform legii sau exercitarea profesiilor liberale potrivit dispozițiilor legale speciale.";
Curtea apreciază că dispozițiile ce vizează situația șomerilor care realizează venituri nu pot fi interpretate în sensul excluderii de la beneficiul dreptului la indemnizația de șomaj a șomerilor care realizează venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referința, însă nu din activitățile autorizate menționate la art. 15 alin. 2 din normele metodologice.
Aceasta întrucât potrivit art. 5 pct. VII din Legea nr. 76/2002, în sensul prevederilor acestei legi, indemnizația de șomaj reprezintă o compensație parțială a veniturilor asiguratului ca urmare a pierderii locului de muncă. Rezultă astfel că scopul dispozițiilor art. 34 alin. 1 lit. b din Legea nr. 76/2002 este acela de a acorda această compensație și șomerilor care realizează venituri, însă sub limita
indicatorului social de referință.
Nu există nici o justificare rezonabilă pentru care un șomer care realizează venituri lunare sub limita indicatorului social de referință din activitățile autorizate enumerate de art. 15 din normele metodologice să beneficieze de indemnizație de șomaj, iar un șomer aflat în situația reclamantului, respectiv care a realizat un venit impozabil sub limita prevăzută de art. 34 alin. 1 lit. b, însă din executarea unor activități în baza unei convenții civile, să nu beneficieze de indemnizație de șomaj.
În acest sens, Curtea apreciază că o interpretare a dispozițiilor legale în sensul solicitat de pârâtă ar crea o discriminare între reclamant și alți șomeri solicitanți ai indemnizației de șomaj care au realizat venituri sub limita de 500 lei pe lună, însă din activități autorizate potrivit legii.
Ținând seama de aceste considerente, Curtea apreciază ca hotărârea fondului este legală și temeinică, astfel ca o va menține ca atare, urmând ca în
temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 C.proc.civ. să respingă ca nefondat recursul declarat de recurentă, în cauză nefiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta A. J. PENTRU O.
F. DE M. C. împotriva sentinței civile nr. 4476 din_ a Tribunalului C. pronunțată în dosarul nr._, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. -C. B. I. -R. M. C. M.
GREFIER
G. C.
Red. S.C.B.
Dact. V.R./2ex. _
Jud. fond: R. -M. V.
| ← Decizia civilă nr. 1495/2013. Alte cereri. Asigurări sociale | Decizia civilă nr. 3089/2013. Alte cereri. Asigurări sociale → |
|---|
