Sentința civilă nr. 21/2013. Alte cereri. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr._ 4204
SENTINȚA CIVILĂ NR. 21
Ședința publică din_ Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Brîndușa G. ASISTENȚI: S. O. JUDICIARI: M. D.
GREFIER: Ana C. P.
Pe rol fiind soluționarea cererii formulată de contestatoarea R. M. cu domiciliul în localitatea L., nr. 150, județul M. în contradictoriu cu intimata C. Județeană de P. M. cu sediul în B. M., str. H., nr. 1A, jud. M. având ca obiect contestația deciziei de dare în debit.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi se constată lipsa contestatoarei R. M. și a intimatei C. Județeană de P. M. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus prin serviciul registratură, din partea contestatoarei, răspuns la întâmpinarea formulată de intimata C. Județeană de P. M. la care s-au anexat înscrisuri constând din cupoane de pensii, dovada de comunicare a deciziei .
În urma verificării înscrisurilor de la dosar se constată că părțile au solicitat judecata cauzei în lipsă.
Instanța reține cauza în pronunțare.
T.
Constată că prin cererea formulată la data de_ contestatoarea R.
M. a contestat decizia nr. 1. /_ privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații sociale pe perioada_ -_ emisă de intimata
C. Județeană de P. M. solicitând anularea acesteia și exonerarea de plata sumei de 5054 lei.
În motivarea cererii contestatoarea a învederat instanței că nu este de vină pentru că a primit sumele imputate și mai ales în condițiile în care oricum i s-a redus cuantumul pensiei la 433 lei.
Intimata C. Județeană de P. M. a solicitat respingerea
contestației ca nefondată, învederând instanței că reclamanta a fost înscrisă la pensie de invaliditate în 1996 în fostul sistem de pensii pentru agricultori, pensia fiindu-i stabilită în dosar nr. 8. în baza Legii 4/1977.
În anul 2000 a fost înscrisă la pensie de urmaș după soțul ei în sistemul asigurărilor sociale de stat, pensia fiindu-i stabilită prin decizia nr. 1. din_ în baza Legii 3/1977.
La data stabilirii celor două pensii era posibilă cumularea lor întrucât aparțineau unor sisteme diferite: sistemul de pensii pentru agricultori și sistemul de pensii de asigurări sociale de stat.
La data de_ sistemul de pensii pentru agricultori a fost integrat în sistemul public de pensii în înțelesul Legii 19/2000. Pentru persoanele înscrise la pensie după intrarea în vigoare a Legii 19/2000 sau care au solicitat trecerea de la pensie de invaliditate la pensie pentru limită de vârstă după această dată nu mai era permisă cumularea a două categorii de pensii; în conformitate cu prevederile art. 74 din Legea 19/2000 soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat, poate opta pentru pensia cea mai avantajoasă. Pentru că trecerea de la pensia de invaliditate la cea pentru limită de vârstă se făcea la cererea persoanei și nu din oficiu, existau persoane care nu au solicitat trecerea la pensie pentru limită de vârstă deși au împlinit vârsta standard de pensionare și primeau în continuare două pensii, fiind avantajate față de celelalte persoane care au solicitat trecerea la pensia pentru limită de vârstă sau care au fost înscrise la pensie după data de_ .
Acest neajuns al legii a fost remediat prin Legea 263/2010 care a intrat în vigoare la data de_ 1 și care prevede în mod expres la art. 82 al. (1) că la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă, prin urmare trecerea se face din oficiu, acordându-se cuantumul cel mai avantajos ( art. 82 al. (2) Legea 263/2010) . Art. 136 din H.G. 257/2011 "în situația beneficiarilor de pensie de invaliditate, pensie anticipată și pensie anticipată parțială, care anterior intrării în vigoare a legii au îndeplinit condițiile legale pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă și care nu au solicitat trecerea la această categorie de pensie, trecerea se face din oficiu începând cu data de 1 ianuarie 2011…, iar art. 92 din Legea 263/2010 prevede că soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Contestatoarea a beneficiat de pensie de invaliditate în fostul sistem de
pensii pentru agricultori în dosar nr. 8.
și de pensie de urmaș după soțul ei în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat în dosar nr. 1. . Născută fiind la_ a îndeplinit condițiile de pensie pentru limită de vârstă în decembrie 1999, dar nu a solicitat trecerea de la pensia de invaliditate la pensie pentru limită de vârstă.
Raportat la prevederile art. 82 al. (1) din Legea 263/2010 coroborate cu art. 136 din H.G. 257/2011, reclamanta a fost trecută din oficiu la pensie pentru limită de vârstă. Întrucât s-a constatat că beneficiază și de pensie de urmaș în dosar nr. 1., s-a făcut aplicarea art. 92 din Legea 263/2010, i s-a acordat pensia cea mai avantajoasă, cea proprie, iar pensia de urmaș din dosar 1. s-a suspendat.
Apoi, în baza art. 107 al. 1 și 2 coroborat cu art. 179 din Legea 263/2010 s- a demarat procedura de recuperare a sumelor încasate cu titlu necuvenit .
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reținut următoarele:
Prin Decizia
din_ reclamantei i s-a acordat, în baza Legii
80/1992, pensie pentru pierderea capacității de muncă gradul II -fila 22 dosar.
S-a reținut că timpul util la pensie realizat de reclamantă este de 26
ani.
Prin decizia nr. 1. din_ emisă în baza Legii 3/1977 reclamantei i s-
a stabilit dreptul și la pensie de urmaș după soțul ei, R. I., începând de la data de_ - fila 23.
Legea 80/1992 s-a abrogat prin art. 198 din Legea 19/2000, cu începere de la data de_, iar sistemul de pensii pentru agricultori a fost integrat în sistemul public de pensii.
Art. 64 al. 1 din Legea 19/2000 prevedea că la împlinirea vârstei
standard sau a vârstei standard reduse conform legii pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, beneficiarul pensiei de invaliditate, cum era și cazul contestatoarei, poate opta pentru cea mai avantajoasă dintre pensii.
Contestatoarea, care a împlinit vârsta standard de pensionare de 57 ani (art.41 al. 2 din legea 19/2000) în decembrie 1999 nu a optat în sensul trecerii de la
pensia de invaliditate la pensie pentru limită de vârstă și, în baza
art. 68 al. 1 din Legea 19/2000, a beneficiat în continuare și de pensie de invaliditate și de pensie de urmaș.
Însă, la data de_ a intrat în vigoare Legea 263/2010 care, în art. 82 al. (1) stabilește că la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă, astfel că, de la data de_, contestatoarea a devenit pensionară pentru limită de vârstă, sens în care s-a emis Decizia nr. 2. /_ (f.20).
În acest sens sunt și prevederile art. 136 din H.G. 257/2011 conform cărora în situația beneficiarilor de pensie de invaliditate care anterior intrării în vigoare a legii au îndeplinit condițiile legale pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă și care nu au solicitat trecerea la această categorie de pensie, trecerea se face din oficiu începând cu data de 1 ianuarie 2011.
Or, conform art. 92 din Legea 263/2010, soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie, iar din interpretarea per a contrario a acestui text rezultă că este exclus cumulul celor două pensii.
Cu toate acestea, în perioada_ -_ contestatoarea a încasat atât pensia pentru limită de vârstă ( fosta pensie de invaliditate) în cuantum de 387 lei
dosar nr. 8.
, cât și pensia de urmaș după soțul ei în cuantum de 312 lei în
dosar nr. 1., deși trebuia să opteze pentru una din ele.
Prin Decizia nr. 1. din_ s-a dispus suspendarea pensiei de urmaș de 312 lei de care beneficia contestatoarea în dosar nr. 1., constatându-se că
pensia pentru limită de vârstă, astfel cum a fost stabilită prin Decizia nr. 2. din_, în cuantum de 433 lei, este mai avantajoasă.
Apoi, prin Decizia nr. 1. din_ s-a dispus recuperarea sumelor încasate necuvenit pe perioada_ -_ cu titlu de prestații sociale, în cuantum de 5054 lei.
Instanța reține că art. 92 din Legea 263/2010 a reluat întocmai
prevederile
art. 74 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, potrivit cărora "soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie și îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie"
Prin Decizia nr. 334 din_ referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 74 si 187 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, Curtea Constituțională a precizat că se stabilesc prin lege condițiile concrete de exercitare si conținutul dreptului la pensie. În cadrul sistemului public de pensii exercitarea dreptului la pensie se poate face numai în privința unui singur tip de pensie, iar nu prin cumularea mai multor tipuri.
A constatat Curtea că art. 74 din Legea nr. 19/2000 nu aduce atingere dreptului constituțional la pensie și nu restrânge exercitarea acestuia, ci conține o reglementare favorabilă persoanei care, potrivit legii, are vocație la două tipuri de pensii, unul pe baza dreptului subiectiv pentru propria sa contribuție la fondurile de asigurări sociale și unul prin subrogare parțială în drepturile soțului decedat. Persoana respectivă are dreptul să opteze pentru tipul de pensie al cărui cuantum este mai avantajos. Așadar, dreptul propriu la pensie nu se stinge, ci se înlocuiește printr-un drept, care are aceeași natură juridică, dar este mai avantajos.
Având în vedere că potrivit art. 179 al. 1 din Legea 263/2010 " Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripție de 3 ani";, iar alineatul 4 al aceluiași articol prevede că"sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor teritoriale de pensii se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei respective, care constituie titlu executoriu";, instanța apreciază, pentru argumentele mai sus expuse și însușindu-și considerentele Curții Constituționale din decizia evocată, că decizia privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații
sociale nr. 1. din_ emisă de intimata C. Județeană de P. M.
este legală și temeinică și, în consecință, în baza art. 179 al. 3 din Legea
263/2010 coroborat cu art. 172 al. 3 din Codul de procedură fiscală, va
respinge contestația formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge contestația formulată de contestatoarea R. M. domiciliată în localitatea L., nr. 150, în contradictoriu cu intimata C. Județeană de P.
M. cu sediul în B. M., str. H., nr. 1A,ca nefondată. Definitivă .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE | ASISTENȚI JUDICIARI | GREFIER |
G. Brîndușa | O. S., D. M. P. Ana C. |
Red.Tehnored. G.B.
4 ex._ - com. 2 ex./_
| ← Decizia civilă nr. 3089/2013. Alte cereri. Asigurări sociale | Decizia civilă nr. 3774/2013. Alte cereri. Asigurări sociale → |
|---|
