Decizia civilă nr. 3954/2013. Alte cereri. Asigurări sociale
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ NR. 3954/R/2013
Ședința publică din 14 octombrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. D. JUDECĂTOR: D. G. JUDECĂTOR: L. D. GREFIER: C. M.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul I. A. împotriva sentinței civile nr. 1111027 iunie 2013, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, privind și pe pârâtele intimate C. J. DE P. C. și C. L. DE P. D., având ca obiect alte cereri - contestație decizie de imputare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă D. E. în calitate de fiică a reclamantului recurent I. Anton.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 29 august 2013, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul recurent I. A. a depus la dosar o completare la documentele depuse prin registratură în data de_ și_ .
De asemenea, se constată că la data de 07 august 2013, reclamantul recurent I. A. a depus la dosar o completare la documentele depuse prin registratură în data de_ cu nr. 15204.
Totodată, se constată că la data de 01 octombrie 2013, prin serviciul de registratură al instanței, reclamantul recurent I. A. a depus la dosar o împuternicire și copia unei procuri speciale și judiciare.
Curtea, în urma verificării actelor de la dosar, constată că procura specială și judiciară nu se referă la acest dosar, a fost dată doamnei D. E. pentru rezolvarea unor probleme cu privire la o succesiune.
Fiind întrebată de către instanță dacă are studii juridice, D. E. arată că nu are studii juridice.
Curtea aduce la cunoștință d-nei D. E. că nu poate pune concluzii în fața instanței, întrucât nu are o împuternicire notarială care să îi confere dreptul de a-l reprezenta pe reclamantul recurent în judecată și nu are studii juridice.
Curtea constată recursul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
C U R T E A
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1110 din_, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr._, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. L. de P. D. .
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamantul I. A. împotriva pârâtelor C. J. de P. C. și C. L. de P. D. având ca obiect drepturi de asigurări sociale.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamantul I. A. a chemat în judecată pe pârâtele C. J. de P. C. și C. L. de P. D., solicitând anularea Deciziei nr. 50/_, înlăturarea obligației de a plăti suma de 11657 lei, restituirea sumelor reținute începând cu data de_, suspendarea executării deciziei nr. 50/2010 până la soluționarea irevocabilă a acțiunii.
Instanța a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei C. L. de P. D., excepție pe care o va admite având în vedere faptul că această pârâtă nu are personalitate juridică.
Prin decizia nr. 50/_, reclamantului i s-a stabilit un debit în sumă de 11657 lei, pe perioada_ -_ .
Pârâta a făcut dovada comunicării deciziei în anul 2010 (f.77-78).
Având în vedere că decizia a fost emisă la data de_, iar termenul general de prescripție este de 3 ani, instanța va respinge excepția prescripției invocată de către reclamant.
De asemenea, forma deciziei este stabilită printr-un act normativ, formă pe care pârâta trebuie să o respecte.
Având în vedere aceste aspecte precum și dovada comunicării deciziei, instanța apreciază că nerespectarea principiului formalismului, lipsa mențiunii cu privire la dreptul de a contesta actul, inopozabilitatea invocate de reclamant nu au un temei legal.
De asemenea, prin răspunsul dat de pârâtă reclamantului în data de_ (f. 36) se arată că în luna septembrie 2010 rata debitului a fost redusă la cel mai mic nivel acceptat de lege ca urmare a cererii formulate de reclamant la data de_ .
Cererea reclamantului cu privire la nemulțumirea referitoare la reținerile din pensie se află la f. 37-38 din dosar.
Astfel, reclamantul știa de debitul stabilit de pârâtă.
Reclamantul în acțiunea formulată nu arată ce anume este greșit în stabilirea debitului.
Reclamantul a avut pensie de agricultor și pensie pentru munca depusă și limită de vârstă.
În conformitate cu OUG nr. 4/2005 pensia reclamantului a fost recalculată, cele două pensii fiind cumulate în noua decizie de recalculare a pensiei emisă de pârâta C. J. de P. C. .
Pârâta a achitat în continuare și pensia de agricultor, fapt recunoscut de reclamant în acțiunea formulată.
Potrivit art. 187 din Legea nr. 19/2000:
(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul de prescripție de 3 ani.
În ceea ce privește petitul privind suspendarea deciziei nr. 50/_, acesta a fost respins ca urmare a respingerii petitului privind anularea deciziei.
Raportat la considerentele arătate mai sus, în temeiul art.155 din Legea nr.19/2000 a fost respinsă acțiunea reclamantului.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul I. A. a declarat recurs
prin care a arătat că decizia de dare în debit i-a fost comunicată după ce a fost pusă în executare prin efectuarea reținerilor din pensie, însă nu contestă legalitatea acestei comunicări, fiind nemulțumit de necomunicarea deciziei din 2005 prin care i s-a sistat pensia agricolă, ceea ce a determinat crearea debitului.
Reclamantul consideră că funcționarilor Casei Locale de P. D. le revine răspunderea pentru situația creată.
De asemenea, se arată în esență că prin decizia emisă în baza OUG nr.4/2005, a fost recalculată doar pensia din sistem public, fiind exclusă pensia agricolă.
Se invocă că prima instanță a reținut în mod greșit incidența termenului de prescripție de 3 ani și se susține că pensia reclamantului i s-a redus de la 935 lei la 532 lei, care nu îi permite un trai decent.
Reclamantul a depus în afara termenului de recurs completări ale declarației de recurs prin care a reluat criticile sale inițiale.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel va respinge recursul pentru următoarele considerente:
Până la intrarea în vigoare a OUG nr.4/2005 reclamantul a fost beneficiarul unei pensii agricole de stat, precum și a unei pensii în sistem public, ambele fiind pensii pentru limită de vârstă.
Potrivit art.16 alin.1 din HG nr.1550/2004 "în situația în care o persoană beneficiază de aceeași categorie de pensii atât din fostul sistem de asigurări sociale de stat, cât și din fostul sistem de asigurări socioale al agricultorilor, pentru determinarea punctajului mediu anual se iau în calcul atât vechimea în muncă cât și durata de asigurare realizată în fostul sistem de pensii pentru agricultori.
În consecință, recalcularea pensiei în baza OUG nr.4/2005 trebuie să aibă ca obiect ambele pensii ale reclamantului, ceea ce s-a și efectuat prin decizia nr.118662/2005 (fila 55 fond), care menționează că la data de_, reclamantul beneficia de o pensie în sistem public corespunzătoare unui punctaj de 0,44423 puncte și de o pensie agricolă echivalentă punctajului de 0,49624 puncte.
Cum în urma recalculării a rezultat un punctaj de 0,42313 puncte, au fost menținute în plată cele două pensii până când pensia rezultată prin înmulțirea punctajului mediu anual recalculat cu valoarea unui punct de pensie va depăși valoarea pensiei în plată, ceea ce excludea aplicarea indexărilor/majorărilor cu privire la pensia în plată. Cu toate acestea, contrar prevederilor art.6 alin.2 din OUG nr.4/2005, reclamantul a beneficiat de majorările legale aplicate asupra fiecărei pensii în parte, încasând necuvenit aceste sume de bani.
Prin urmare, Curtea de Apel, după ce a lămurit semnificația sumelor imputate reclamantului prin decizia de dare în debit, constată că nu este întemeiată susținerea reclamantului că doar pensia în sistem public a fost recalculată. Tot astfel, obligația de restituire a sumelor încasate necuvenit are un caracter obiectiv, fiind irelevant că aplicarea eronată a majorărilor pensiei a fost determinată de neglijența unui funcționar al pârâtei, din moment ce a avut loc o plată necuvenită ce a sporit patrimoniul reclamantului corelativ diminuării celui al pârâtei.
Necomunicarea deciziei de debit, deși criticabilă, nu are semnificația unei cauze de nulitate, fiind o circumstanță ulterioară deciziei, a cărei valabilitate se examinează în raport de aspectele anterioare sau concomitente emiterii sale. De altfel, nu s-a reținut de prima instanță tardivitatea demersului judiciar al reclamantului.
În mod corect a reținut prima instanță că prin decizia contestată s-a constituit un debit aferent termenului general de prescripție (_ -_ ).
Punerea în executare a deciziei de debit prin reținerea unrei cote de 1/3 din pensie se încadrează în limitele legale, iar pârâta a manifestat înțelegere față de situația personală a reclamantului, diminuând cota de reținere la 1/5 din pensie.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, în temeiul art.312 alin.1 C.pr.civ., va respinge ca nefondat recursul reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul I. A. împotriva sentinței civile nr. 11.110 din_ a Tribunalului C., pronunțată în dosar nr. 19._, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
S. D. D. G. L. D.
GREFIER
C. M.
Red.S.D./S.M.D.
2 ex./_ Jud.fond.E. B.
| ← Sentința civilă nr. 409/2013. Alte cereri. Asigurări sociale | Sentința civilă nr. 4441/2013. Alte cereri. Asigurări sociale → |
|---|
