11. Legea nr. 10/2001. Domeniu de aplicare. Jurisprudență Restituiri
| Comentarii |
|
Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Decizie nr. 833/R din data de 06.06.2013
Argumentele reclamantei privind caracterul de complinire a Legii nr. 10/2001 nu pot fi primite, întrucât dispozițiile art. 8 din lege sunt extrem de clare: "Nu intră sub incidența prezentei legii terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării precum și cele al căror regim juridic este reglementat de Legea nr. 18/1991";.
Explicația pentru existența celor două proceduri este aceea că până la depunerea notificării întemeiată pe legea 10/2001 cererea formulată de antecesorul reclamantei întemeiată pe Legea 18/1991 nu fusese soluționată.
Prin sentința civilă nr. 330 din 30.01.2013 Tribunalul Mureș a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta
N. L. M.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin dispoziția nr.3354 din 27 mai 2010 emisă de Primarul mun. Tg. Mureș, s-a respins cererea formulată de petentul N. L., decedat și continuată de reclamantă, pentru restituirea în natură a imobilelor terenuri înscrise în CF 2409 (în prezent CF 2403/II Tg. Mureș), nr. top. 2478/2, 2478/a și 2478/b în suprafață de 19819 mp. și în CF 1687/II (în prezent CF 8538 Tg. Mureș) nr.top.2483/1/1 în suprafață de 4316 mp., în total 2,41 ha.
În dispoziția atacată este redată succesiunea înscrierilor și operațiunilor de carte funciară cu privire la aceste imobile și se reține că antecesorii reclamantei N. L. (L.) și soția acestuia B. M. ce figurau ca proprietari tabulari în CF 1678/II nr.top.2483/1 la B7-8, nu au dobândit în proprietate întreaga suprafață de teren de 1 jugăr ce corespunde numărului topo amintit, ci o suprafață de 4316 mp. Cu privire la imobilul înscris în CF 2409 Tg. Mureș nr.top. 2478/2, 2478/a și 2478/b în suprafață de 19819 mp. reține că a format proprietatea antecesorilor reclamantei, iar ulterior a fost transcris în CF 2403/II Tg. Mureș. Se mai reține că prin sentința civilă nr.168/2002 pronunțată de Judecătoria Tg. Mureș, definitivă prin decizia nr.1314/2002 a Tribunalului Mureș, s-a dispus acordarea de despăgubiri în procedura fondului funciar, pentru fratele decedat al reclamantei - care a formulat și prezenta notificare. Se reține că pentru întregul teren dovedit ca fiind proprietatea tabulară a antecesorilor reclamantei, s-au acordat despăgubiri.
Instanța a reținut că părțile au poziții contradictorii cu privire la incidența în cauză a măsurilor reparatorii prevăzute de legea 10/2001, în condițiile parcurgerii de către același notificator și după aceeași autori, a unei alte proceduri speciale reparatorii (legea fondului funciar) în care a obținut o hotărâre judecătorească care îi recunoaște dreptul la despăgubiri.
Potrivit concluziilor expertului topo P. A. desemnat în cauză, imobilele cu nr.top.2478/2, 2478/a și 2478/b sunt înscrise în prezent pe teritoriul mun. Tg. Mureș însă faptic sunt cuprinse pe teritoriul comunei Sângeorgiu de Mureș din cauza modificării hotarului dintre cele două unități administrativ teritoriale stabilit la baza digului de apărare împotriva inundațiilor râului Mureș.
Această stare de fapt redată de expert nu impunea o extindere a cadrului procesual prin citarea în cauză în calitate de pârâtă și a Comunei Sângeorgiu de Mureș, în sensul solicitat de reclamantă (fila 152 dosar de fond).
Instanța a avut în vedere obiectul prezentei cauze - contestație formulată în temeiul art.26 din legea 10/2001 - în care se verifică legalitatea și temeinicia dispoziției atacate în contradictoriu cu emitentul acesteia - Primarul mun. Tg. Mureș.
De asemenea instanța a avut în vedere circumstanțele de fapt ce se impun a fi analizate în cauză - respectiv dacă pentru întregul imobil ce formează obiectul prezentei cauze, s-a urmat procedura legii fondului funciar.
Imobilul de la nr. top. 2478/2, 2478/a și 2478/b a format inițial proprietatea numitei C.A. și era înscris în CF 2409. Acea carte funciară nu s-a găsit în inventarul efectuat în anul 2004 (aspect ce reiese din referatul întocmit de Directorul O.C.P.I. Mureș de la fila 112 dosar), însă această stare de fapt este probată din coroborarea înscrisurilor de la filele 113 și 58 dosar. Astfel, potrivit mențiunilor din evidențele deținute la Biroul O.C.P.I. Mureș după numele proprietarilor tabulari (fila 113), imobilul a format proprietatea numitei C. A. Ulterior, urmare a încheierii unui contract de vânzare cumpărare în anul 1942, imobilul din CF 2409 nr. top. 2478/2, 2478/a și 2478/b a fost înscris în favoarea autorilor reclamantei în baza încheierii pronunțată.
Imobil cu nr. top. 2478/2, 2478/a și 2478/b este înscris în prezent în CF 2403/III și a făcut obiectul legilor fondului funciar, fiind încadrat în tarlaua 18, parcela A 205/9 cu categoria de teren arabil extravilan.
Cu privire la terenul cu nr.top.2483/1/1, instanța a reținut că acest imobil a fost înscris în CF 1687/II Tg. Mureș a format proprietatea antecesorilor reclamanților (conform înscrierilor de la B7-B8 - fila 83 dosar). Din înscrierile de carte funciară reiese că această parcelă a fost dezmembrată în nr.top.2483/1/1 și 2483/1/2, însă doar prima parcelă nou formată a constituit proprietatea antecesorilor reclamanților, fiind preluată de Statul Român. Din coroborarea înscrierilor de la pozițiile B8 - B11 reiese că cealaltă parcelă cu nr. top. nou 2483/1/2 era proprietatea numitului S. I. ( fila 83 verso dosar).
Din considerentele sentinței civile nr.168/2002 pronunțată de Judecătoria Tg. Mureș (filele 47-48 dosar), definitivă prin decizia civilă nr.1314/2002 a Tribunalului Mureș reiese că în acea procedură a fondului funciar s-a analizat îndreptățirea defunctului N. L. (fratele reclamantei și petent notificator în prezenta procedură) la reconstituirea dreptului de proprietate după părinți (defuncții N. L. și M.) cu privire la terenurile înscrise în CF 2409, CF 1687/II și CF 2403/III Tg. Mureș. De asemenea din considerentele sentinței reiese că defunctul petiționar a precizat în cererea de reconstituire că terenul se află în partea de sud a orașului, "…între Complexul Mureșul și Ferma SCPCB Sângeorgiu de Mureș…"; (fila 47 verso dosar, penultimul aliniat) - fiind vorba așadar de imobilele supuse discuției în prezenta cauză.
Din conținutul notificării ( înregistrată la B.E.J. P. R. sub nr.398/N/2001 - fila 78 dosar), reiese că petentul N.L. (decedat) a solicitat în procedura legii 10/2001 măsuri reparatorii pentru imobilele din CF 2409, 1687/II, 2403/III - prin urmare cele față de care s-a pronunțat hotărârea judecătorească amintită mai sus.
Reținând că pentru același imobil procedura legii fondului funciar a fost soluționată prin hotărâre judecătorească, instanța a apreciat că în speță nu sunt aplicabile prevederile art. V alin.1 și 2 din titlul I al legii nr.247/2005.
Apreciind asupra celor de mai sus prima instanța s-a pronunțat în sensul arătat.
Împotriva acestei hotărâri precum și a încheierii din 17.01.2013, în termen legal a declarat recurs reclamanta.
Recurenta a solicitat admiterea recursului casarea celor două hotărâri atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Mureș, cu consecința introducerii în cauză a comunei Sângeorgiu de Mureș.
Recurenta a solicitat modificarea în tot a hotărârii atacate și restituirea în natură a imobilelor solicitate.
În subsidiar solicitările recurentei au vizat restituirea în natură a terenurilor situate pe raza municipiului Tg. Mureș, iar pentru terenurile aflate pe raza comunei Sângeorgiu de Mureș, obligarea intimatului pârât să transmită notificarea autorității locale competente.
În dezvoltarea motivelor de recurs recurenta a arătat că antecesorii săi au fost proprietarii terenurilor înscrise în CF 2409;1687/II și 2403/III Tg. Mureș.
Demersurile administrative și judiciare au fost efectuate de fratele său actualmente decedat, numitul N.L., fiind întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 18/1991.
În urma acestor demersuri prin Sentința civilă nr. 168/15.02.2002, irevocabilă prin Decizia civilă nr. 1314/15.07.2002 a fost recunoscută îndreptățirea antecesorului reclamantei la despăgubiri pentru suprafața de 2,41 ha teren.
Apreciind caracterul parțial al măsurilor reparatorii a fost formulată notificarea în baza Legii nr. 10/2001.
Prin încheierea din 17.01.2013, instanța de fond a respins solicitarea reclamantei privind introducerea în cauză a comunei Sângeorgiu de Mureș. În opinia recurentei potrivit art. 27 din Legea nr. 10/2001, unitatea administrativă notificată avea obligația de a transmite documentația unității administrative competente fără ca reclamantei să îi incumbe vreo obligație în această procedură.
Din această perspectivă recurenta reclamantă a apreciat că procedura prealabilă a notificării a fost îndeplinită, astfel că aceasta poate fi opozabilă oricărui deținător de imobile.
Cu referire la întinderea dreptului de proprietate ce a aparținut antecesorilor săi reclamanta recurentă a arătat că potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 227/1942, suprafața cumpărată a fost de 3 ha și 2553 mp.
Prin sentința civilă nr. 168/2002 a Judecătoriei Tg. Mureș, irevocabilă prin Decizia nr. 1314/2002 a Tribunalului Mureș a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2,41 ha, astfel că pentru diferența de 8.453 mp nu a fost urmată, în temeiul Legii nr. 18/1991 nici o procedură.
Recurenta a susținut că Legea nr. 10/2001 are caracter de complinire în raport cu celelalte acte normative cu caracter reparator, acest caracter rezultând din modul de formulare al art. 1 alin.1 din Legea nr. 10/2001.
Cu referire la terenul înscris în CF 1687/II Tg. Mureș, nr. top 2483/1/1 în suprafață totală de 7217 mp, recurenta a arătat că suprafața solicitată, respectiv 4316 mp este parțial liberă și astfel poate fi restituită în natură fiind anterior și dezmembrată.
Acest din urmă teren, în opinia recurentei nu a făcut obiectul Legii nr. 18/1991, întrucât despăgubirile aferente suprafeței de 2,41 ha au vizat doar terenurile înscrise în CF 2409 Tg. Mureș.
Examinând hotărârea atacată, Curtea a reținut următoarele:
Prin Dispoziția nr. 3354 din 27 mai 2010 a fost respinsă cererea de restituire în natură a imobilelor înscrise în CF 2409, 1687/II și 2403/II Tg.Mureș.
Pentru a pronunța această dispoziție emitentul a avut în vedere procedurile administrative și judiciare efectuate de antecesorul reclamantei stabilind că terenurile ce fac obiectul notificării au fost solicitate și restituire (în forma despăgubirilor) în temeiul Legii nr. 18/1991.
Prin prezenta acțiune reclamanta a contestat raționamentul emitentului dispoziției atacate arătând că în realitate terenul înscris în CF 2409 Tg. Mureș a avut o suprafață de 3 ha și 2553 mp, iar terenul restituit a reprezentat doar suprafața de 2,41 ha. Astfel fiind, diferența de 8.453 mp nu a format obiectul Legii nr. 18/1991, intrând în mod evident sub incidența Legii nr. 10/2001.
Terenul înscris în CF 1687/II Tg. Mureș în suprafață de 7.217 mp nu a format obiectul Legii nr. 18/1991.
Din probatoriul administrat in cauză a rezultat că o parte a terenului in litigiu se află pe raza teritorială a comunei Sângeorgiu de Mureș.
Prin Încheierea ședinței publice din 17.01.2013, instanța de fond a respins cererea reclamantei de "lărgire a cadrului procesual"; în sensul introducerii în cauză a comunei Sângeorgiu de Mureș prin Primar.
Criticile de nelegalitate ale reclamantei atât în ceea ce privește dispoziția încheierii de ședință cât și în ceea ce privește fondul cauzei nu sunt întemeiate.
În primul rând Încheierea ședinței publice din 17.01.2013 este legală și temeinică.
Potrivit art.129 alin.6 Cod procedură civilă judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.
"Cererea"; formulată de reclamantă la termenul din 17.01.2013 nu îndeplinește minime condiții de fond și de formă pentru ca soluției date de instanță să-i fie aduse critici de nelegalitate.
Obiectul cauzei și părțile au fost stabilite de reclamantă prin acțiune și vizează în mod exclusiv Dispoziția nr. 3354 a Primarului Municipiului Tg. Mureș. Dacă reclamanta ar fi apreciat că acesta s-a pronunțat cu încălcarea normelor de competență teritorială putea și trebuia să procedeze în conformitate cu dispozițiile legale, cel puțin formal, supunând analizei instanței o cere expresă în acest sens
Sub acest aspect și raportându-se strict la obiectul acțiunii încheierea dată de tribunal este temeinică și legală.
Cu referire la fondul cauzei criticile recurentei sunt neîntemeiate.
Probatoriul administrat în cauză a relevat aspecte similare celor cuprinse în dispoziția atacată.
În acest sens terenurile înscrise inițial în CF 2409 Tg. Mureș au fost transcrise în CF 2403/III Tg. Mureș și au făcut obiectul Legii nr. 18/1991, fiind actualmente evidențiate în tarlaua 18 parcela A 205/9.
Terenul înscris în CF 1687/II TG. Mureș a constituit proprietatea antecesorilor reclamantei numai în privința parcelei cu nr. top. 2483/1/1 în suprafață de 4316 mp. Aceste aspecte rezultă din cuprinsul în cărții funciare în sensul în care obiect al vânzării l-a constituit doar terenul înscris sub A+1, top 2483/1 și nu întregul teren înscris în CF cum greșit susține reclamanta.
Nu în ultimul rând prima instanță a reținut un argument hotărâtor pentru soluționarea prezentei cauze și anume considerentele Sentinței civile nr. 168/2002 a Judecătoriei Tg. Mureș. Potrivit acestor considerente obiectul cererii formulate în baza a Legii nr. 18/1991 l-au constituit terenurile înscrise în CF 2409 (2403 III) și 1687/II Tg. Mureș, terenuri situate în partea de Nord a Municipiului Tg. Mureș între Complexul Mureșul și S.C.P.C.B. Sângeorgiu de Mureș.
Potrivit concluziilor expertului terenurile din prezenta cauză sunt situate în același loc fiind în mod evident aceleași.
Argumentele reclamantei privind caracterul de complinire a Legii nr. 10/2001 nu pot fi primite întrucât dispozițiile art. 8 din lege sunt extrem de clare: "Nu intră sub incidența prezentei legii terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării precum și cele al căror regim juridic este reglementat de Legea nr. 18/1991";.
Concluzionând instanța a reținut că, atât în ceea ce privește întinderea suprafeței de teren cât și în ceea ce privește caracterul de complinire al Legii nr. 10/2001, argumentele reclamantei nu pot fi primite.
În opinia instanței explicația pentru existența celor două proceduri este aceea că până la depunerea notificării întemeiată pe legea 10/2001 cererea formulată de antecesorul reclamantei întemeiată pe Legea 18/1991 nu fusese soluționată. În nici un caz notificatorul nu a avut în vedere vreo diferență de teren așa cum susține azi reclamanta întrucât la momentul depunerii notificării (16.01.2001) comisia locală și cea județeană de fond funciar nu soluționaseră favorabil cererea sa și mai ales nu cunoștea soluția irevocabilă a instanței de judecată care a fost pronunțată cu șase luni mai târziu (15.07.2002)
Instanța, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, având în vedere cele de mai sus, a respins ca nefondat recursul declarat.
| ← Confiscarea specială. Achitare. Bunurile supuse confiscării... | Cerere de anulare a certificatului de moştenitor.... → |
|---|
