Acţiune având ca obiect obligarea la desfiinţarea lucrărilor executate nelegal. Calitatea procesuală activă a municipiului prin primar
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, decizia nr. 4330 din 4 noiembrie 2010
Prin Sentinţa civilă nr. 2356/19.02.2010, a Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a admis acţiunea formulată de reclamantul MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA, în contradictoriu cu pârâtul S.I..
A fost obligat pârâtul la desfiinţarea lucrărilor executate nelegal în Cluj-Napoca, str. C., f.n., judeţul Cluj constatate prin procesul-verbal de contravenţie nr. 2151/18.06.2009, într-un termen de 3 luni de la data rămânerii irevocabile a prezentei hotărâri.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantului suma de 10,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, judecătoria a reţinut următoarele:
Prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 2151/18.06.2009 întocmit de Municipiul Cluj-Napoca - Direcţia Politia Comunitara, s-a constatat că pârâtul S.I. în calitate de proprietar şi investitor a executat lucrări de construire pentru “Locuinţe unifamiliale înşiruite” (20 case familiale 7+6+7 module) fără a respecta prevederile Autorizaţiei de construire nr. 120/25.07.2009. Nerespectarea proiectului a constat în crearea de uşi de acces direct din demisol spre exterior, pe faţada NV, neprevăzute în proiect; schimbarea principiului caselor unifamiliale cu tronsoane de bloc colectiv (cate doua module cu acces de pe aceeaşi scară) prin modificarea compartimentării interioare. La data controlului, lucrările erau în curs de desfăşurare.
Prin acest proces verbal a fost aplicată amenda de 10.000 lei şi s-a dispus oprirea imediata a lucrărilor şi solicitarea de la Primăria mun. Cluj-Napoca a analizării situaţiei în vederea soluţionării conform prevederilor legale în termen de 60 de zile.
La următorul control, efectuat la data de 16.09.2009 de către Direcţia Politia Comunitara la imobilul pârâtului, s-a constatat că acesta nu s-a conformat măsurilor dispuse conform Legii 50/1991, în sensul că nu a închis golurile şi uşile care erau în plus faţa de proiectul autorizat, nu a executat scările de acces care erau prevăzute în proiect pentru fiecare unitate locativă, compartimentarea interioară nu s-a realizat conform proiectului autorizat cu AC nr. 120/25.07.2009.
Pârâtul a susţinut că a încercat să facă demersuri pentru intrarea în legalitate, sens în care imobilul a fost împărţit în trei corpuri şi i-au fost eliberate trei autorizaţii de construire, separate pentru fiecare corp de clădire. Autorizaţiile, cu nr. 1556/9.11.2009,
1554/9.11.2009 şi 1555/9.11.2009 au fost depuse la dosarul cauzei. Examinând aceste autorizaţii, se constată că acestea au fost eliberate pentru câte un corp de clădire cu cate 7, respectiv 6 locuinţe înşiruite, însă în baza aceleiaşi documentaţii tehnice care a fost autorizată cu AC nr. 1210/25.07.2008. De altfel, fiecare dintre aceste autorizaţii poartă menţiunea: “Se va respecta documentaţia tehnică - planuri, secţiuni, faţade vizate spre neschimbare autorizate cu AC nr. 120/25.07.2009. ”, iar Municipiul Cluj-Napoca -Direcţia Urbanism - Serviciul Autorizări Construcţii prin adresa nr. 25277/43/10.02.2010 a confirmat faptul că aceste autorizaţii au fost emise în regim etapizat, din motive financiare beneficiarul urmând să execute cele trei module etapizat pe baza celor trei autorizaţii, însă toate cele trei autorizaţii au fost emise cu respectarea documentaţiei tehnice (planuri, secţiuni, faţade) autorizate cu AC nr. 120/25.07.2009, fără a se face modificări de ordin constructiv la proiectul iniţial autorizat.
În aceste condiţii, instanţa nu a putut decât să reţină că deşi s-a dispus prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 2151/18.06.2009 intrarea în legalitate în termen de 60 zile, până în prezent pârâtul nu a fost în măsură să depună la dosar autorizaţie de construire pentru lucrările executate cu nerespectarea proiectului şi nici nu a făcut modificările necesare la imobilul menţionat, pentru încadrarea în prevederile proiectului tehnic autorizat cu AC nr. 120/25.07.2009, modificata prin AC nr. 1555/9.11.2009, deşi intervalul de timp de la acea data şi până în prezent a fost mai mult decât îndestulător, atitudinea sa de pasivitate şi, finalmente culpa sa pentru neconformarea la măsurile dispuse fiind evidente.
În sfârşit, împrejurarea invocată de pârât, potrivit căreia construcţia a fost finalizată şi predata beneficiarilor, chiar dacă ar fi dovedită, nu ar prezenta nici o relevanţă în cauză de faţă, întrucât modul în care pârâtul a respectat prevederile autorizaţiei de construire legal emise şi sancţiunile care se aplică în caz de nerespectare a autorizaţiei priveşte raporturile de ordin administrativ care se stabilesc între beneficiarul acestei autorizaţii, în speţa pârâtul S.I. şi unitatea administrativ teritorială, care prin organele sale competente urmăreşte respectarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii. Or, acest raport de drept administrativ este cu totul distinct de raporturile civile care s-ar putea stabili între investitor şi persoanele cărora le-ar vinde, prin ipoteza, unele din imobilele construite şi nu poate fi influenţat de modul de derulare a acestor din urma raporturi.
Faţă de situaţia de fapt reţinută anterior, instanţa a reţinut în speţă incidenţa prevederilor art. 32 al. 2 lit. b din Legea 50/1991, astfel că a admis acţiunea reclamantului şi a obligat pârâtul la desfiinţarea lucrărilor executate nelegal la imobilul situat în Cluj-Napoca, Campului fn jud. Cluj, cu nerespectarea AC nr. 120/25.07.2009, modificată prin AC nr. 1555/9.11.2009, lucrări constatate prin procesul verbal de contravenţie nr. 2151/18.06.2009, în termen de 3 luni de la rămânerea irevocabila a prezentei sentinţe.
În baza art. 247 C.pr.civ. pârâtul a fost obligat să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în suma de 10.30 lei, constând din taxa de timbru şi timbru judiciar.
Prin Decizia civilă nr. 351/A din 23 iunie 2010, a Tribunalului Cluj s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant, împotriva Sentinţei civile nr. 2356/19.02.2010, a Judecătoriei Cluj-Napoca, care a fost păstrată în întregime.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de apel a reţinut următoarele:
Excepţia lipsei calităţii procesuale active, reiterată de pârât în apel, a fost temeinic şi legal respinsă de către prima instanţă, întrucât din interpretarea coroborată a disp. art. 27 alin. 1,2 şi 5 şi art. 28 din Legea 50/1991, rezultă cu evidenţă că organele cărora textul legal le stabileşte atribuţii de constatare şi sancţionare a contravenţiilor prev. de art. 26 lit. a-f, respectiv compartimentele de specialitate cu atribuţii de control ale autorităţilor administraţiei publice locale ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor, seful compartimentului care coordoneaza activitatea de amenajare a
teritoriului si de urbanism, presedintele consiliului judetean ori primarul unitatii administrativ-teritoriale sau al sectorului municipiului Bucuresti in a carui raza s-a savarsit contraventia, nu acţionează în nume propriu, ci în reprezentarea unităţii administrative teritoriale.
Astfel fiind, şi acţiunea prev. de art. 32 alin. 1 lit. b) din Legea 50/1991 aparţine tot unităţii administrative teritoriale, în speţă municipiului Cluj-Napoca, şi nu organelor care în calitate de reprezentanţi ai acestuia constată şi aplică sancţiunea.
Excepţia lipsei de obiect a cererii de chemare în judecată este nefondată, căci emiterea unei noi autorizaţii de construire nr. 1555/09.11.2009 este lipsită de relevanţă, câtă vreme aceasta a fost emisă în baza aceleiaşi documentaţii documentaţii tehnice care a stat şi la baza emiterii autorizaţiei de construire nr. 1210/25.07.2008, documentaţie ale cărei prevederi au fost încălcate de către pârât.
În motivarea apelului pârâtul a pretins că la emiterea noii autorizaţii de construire s-ar fi avut în vedere o nouă soluţie constructivă, care presupune modificări cel puţin la interiorul construcţiei, la planşee, acces în şi din casa scărilor, accesul la corpul realizat.
Instanţa a solicitat părţilor să depună la dosar documentaţia tehnică ce pretind că a stat la baza emiterii autorizaţiei de construire nr. 1555/09.11.2009. Apelantul nu a depus această documentaţie, ci doar intimatul Municipiul Cluj-Napoca.
Apelantul nu a contestat împrejurarea că documentaţia depusă de intimat in copie la filele 17-124 dosar este cea care a stat la baza emiterii noii autorizaţii de construire.
Verificând conţinutul documentaţii tehnice, tribunalul a constatat că susţinerile apelantului referitoare la o nouă soluţie constructivă în sensul arătat de acesta, nu corespund realităţii, întrucât modificarea constructivă încuviinţată prin autorizaţia de construire nr. 1555 din 09.11.2009 a fost aceea a edificării etapizate a celor 20 de case unifamiliale 7+6+7 autorizate prin AC 1210/25.07.2008, 6 într-o primă etapă, însă proiectul tehnic a rămas neschimbat, fiind cel din documentaţiei nr. 23/2007 elaborată de SC RUC Construcţii, respectiv de arhitect Radu I. Petri. În noua autorizaţie de construire se specifică expres că se va respecta documentaţia tehnică-planuri , secţiunilor, faţadelor autorizate cu AC nr. 1210 din 25.07.2008.
Ori, documentaţia tehnică ce a stat la baza emiterii ambelor autorizaţii de construire nu prevede existenţa unei uşi de acces direct din demisol spre exterior pe faţada N-V( f. 98), şi relevă case unifamiliale cu D+P+E1+E2, nu bloc de locuinţe cu mai multe apartamente pe tronson.
Proba expertizei in construcţii ar fi fost utilă eventual în situaţia in care apelantul ar fi pretins că ulterior întocmirii procesului verbal de contravenţie a efectuat lucrări menite să aducă construcţia în limitele proiectului autorizat, rolul expertizei fiind acela de a constata existenţa acestor lucrări. Cum apelantul nu a susţinut o atare împrejurare, expertiza era lipsită de utilitate in cauză. O expertiză cu teza probatorie propusă de pârât în motivele de apel ar fi fost în întregime lipsită de utilitate, având in vedere că soluţia tehnică ce a stat la baza emiterii noii autorizaţii de construire a rămas neschimbată.
Câtă vreme pârâtul nu procedat în sensul celor dispuse prin procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 2151/18.06.2009, respectiv intrarea în legalitate în termen de 60 zile, şi până în prezent nu a fost în măsură să depună la dosar autorizaţie de construire pentru lucrările executate cu nerespectarea proiectului şi nici nu a făcut modificările necesare la imobilul menţionat, pentru încadrarea în prevederile proiectului tehnic autorizat cu AC nr. 120/25.07.2009, modificata prin AC nr. 1555/9.11.2009, instanţa de fond a apreciat corect că sunt incidente in cauză dispoziţiile art. 32 alin. 1 lit. b) din Legea 50/1991.
Prin prisma motivelor arătate apelul pârâtului a fost apreciat în întregime nefondat, considerent pentru care a fost respins in temeiul disp. art. 296 Cod pr.civ, păstrându-se în întregime sentinţa atacată.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâtul S.I. solicitând modificarea în totalitate a hotărârii în sensul admiterii apelului şi a desfiinţării sentinţei civile nr. 2356/19.02.2010 a Judecătoriei Cluj-Napoca, iar în urma rejudecării cauzei să se respingă acţiunea, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că reclamantul Municipiul Cluj-Napoca nu are calitate procesuală activă în cauză raportat la prevederile art. 27 alin. 1 coroborat cu art. 32 alin. 1 lit. b din Legea nr. 50/1991 care statuează că primarul este persoana abilitată să solicite în instanţă desfiinţarea lucrărilor, suspendarea acestora şi intrarea în legalitate.
Legea nr. 215/2001 prevede în mod expres şi neechivoc persoanele juridice cu atribuţii administrative care au calitatea de a aplica şi sancţiona actele şi faptele specifice siguranţei construcţiilor.
Totodată acţiunea este lipsită de obiect deoarece procesul-verbal de constatare a fost făcut pe baza vechii autorizaţii care a expirat, organul constatator nemaifăcând nici un alt proces-verbal pentru a observa starea construcţiei după eliberarea autorizaţiei nr. 1555/09.11.2009.
Hotărârea atacată este nelegală deoarece dispune desfiinţarea unor lucrări legal executate pe baza autorizaţiei nr. 1555/09.11.2009 eliberată de Primarul municipiului Cluj-Napoca.
Deşi s-a solicitat încuviinţarea unei expertize tehnice această probă nu a fost încuviinţată de către instanţă. Prin aceasta se dorea a se dovedi că soluţia cu 3 corpuri presupune modificări constructive care duc la modificarea situaţiei constructive a corpului autorizat prin autorizaţia nr. 1555/2009, prin urmare situaţia constatată pe baza procesului-verbal nr. 2151/18.06.2009 nemaicorespunzând realităţii şi neputând constitui temei legal al unei acţiuni de desfiinţare a lucrărilor.
Atât Inspectoratul de Stat în Construcţii cât şi Poliţia Comunitară şi Comisia de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism au constatat că nu au fost săvârşite nici un fel de abateri de la Legea nr. 50/1991 şi Regulamentul de urbanism în proiectarea şi realizarea construcţiei conform vechii autorizaţii.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi 9 C.pr.civ.
În apărare intimatul Municipiul Cluj-Napoca prin Primar a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În motivare s-a arătat că în ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, s-a pronunţat atât instanţa de fond cât şi cea de apel.
Autorizaţia de construire nr. 1555/09.11.2009 este pentru acelaşi tronson pentru care pârâtul a fost sancţionat pentru nerespectarea planşelor vizate spre neschimbare, prin urmare şi în autorizaţia de construire nr. 1555 sunt menţinute planurile pentru fiecare nivel, secţiunile şi faţadele. Deşi pârâtul a obţinut o nouă autorizaţie nu a dus la îndeplinire măsura dispusă de intrare în legalitate, planşele vizate spre neschimbare rămânând aceleaşi ca la prima autorizaţie.
În cauză s-a formulat cerere de intervenţie accesorie de către intervenţii R.A.C. şi R.A.M., cerere care a fost încuviinţată în principiu la termenul de judecată din 04.11.2010.
Prin această cerere s-a solicitat respingerea recursului declarat de către pârâtul S.I..
În motivare s-a arătat că imobilul în care locuiesc intervenienţii este învecinat cu imobilul teren pe care pârâtul a edificat construcţia a cărei desfiinţare face obiectul prezentului dosar, intervenienţii având pe rol dosarul nr. 20105/211/2009 înregistrat la Judecătoria Cluj-Napoca şi având ca obiect desfiinţarea aceleiaşi construcţii.
Din cauza nerespectării de către pârâtul recurent a autorizaţiei de construire emisă pentru case unifamiliale înşiruite, pe module, acesta a prejudiciat proprietatea intervenienţilor în principal prin scăderea preţului de piaţă al imobilului casă de locuit.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 49 alin. 3 coroborat cu art. 51 C.pr.civ.
În probaţiune s-a depus la dosar cererea de chemare în judecată şi precizarea acesteia înregistrate sub nr. 20105/211/2009 pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca şi fotografii ale imobilului care face obiectul cauzei.
Pârâtul recurent a formulat întâmpinare la cererea de intervenţie accesorie, solicitând respingerea acesteia ca inadmisibilă şi nefondată, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că intervenienţii fac o confuzie raportat la obiectul cauzei, susţinerile intervenienţilor privind desfiinţarea construcţiei edificată potrivit autorizaţiei nr. 1210/2008 care şi-a pierdut valabilitatea prin ajungerea la termen şi emiterea unei noi autorizaţii care conţine modificările soluţiei iniţiale şi pentru care s-a refăcut documentaţia pentru a intra în legalitate.
S-a formulat şi răspuns la întâmpinarea Municipiului Cluj-Napoca, invocându-se în esenţă aceleaşi aspecte cu cele învederate în cererea de recurs.
În probaţiune s-a depus la dosar un memoriu tehnic şi urbanistic.
Analizând recursul declarat de pârâtul S.I. împotriva deciziei civile nr. 351/23.06.2010 a Tribunalului Cluj, Curtea reţine următoarele:
Referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale active a Municipiului Cluj-Napoca, excepţie reiterată în cererea de recurs, se constată că în mod legal a fost soluţionată aceasta în sensul respingerii de către instanţa de fond, soluţia fiind menţinută de către instanţa de apel.
Raportat la prevederile art. 27, 28 şi 32 din Legea nr. 50/1991 Municipiul Cluj-Napoca are calitate procesuală activă în acţiunile reglementate de alin. 1 lit. b a art. 32 din Legea nr. 50/1991.
Din procesul verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei nr.2151/18.06.2009 rezultă că faptele contravenţionale au fost constatate de către Serviciul Control Urbanism şi Disciplina în Construcţii din cadrul Municipiului Cluj-Napoca, cu respectarea prevederilor art.27 alin.1 şi 3 din Legea nr.50/1991, procesul verbal fiind înaintat în vederea aplicării sancţiunii conform alin.5 al art.27 din lege, Primarului municipiului Cluj-Napoca. Acesta, în calitate de reprezentant al Municipiului Cluj-Napoca, a aplicat sancţiunea amenzii contravenţionale şi a dispus celelalte măsuri conform prevederilor art.28 din Legea nr.50/1991.
Ulterior, în mod corect, a fost sesizată instanţa de judecată de către Municipiul Cluj-Napoca, prin reprezentantul său, Primarul municipiului Cluj-Napoca, în temeiul art.32 alin.1 lit.b din Legea nr.50/1991.
Faptul că în cazul concret dedus judecăţii acţiunea a fost formulată de către Municipiul Cluj-Napoca, prin primar, iar nu de către primar în nume propriu, ca organ care a aplicat sancţiunea contravenţională, nu poate conduce la concluzia că acţiunea a fost formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, o astfel de interpretare fiind contrară textelor de lege enunţate mai sus, luate în considerare coroborat.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei de obiect a cererii de chemare în judecată se apreciază că în mod corect a fost soluţionată şi aceasta de către instanţele de fond.
Prin emiterea autorizaţiei de construire nr. 1555/09.11.2009 pârâtul nu a intrat în legalitate atâta timp cât aceasta a fost emisă în baza aceleiaşi documentaţii tehnice care a stat şi la baza emiterii autorizaţiei de construire nr. 1210/15.07.2008, autorizaţie a cărei încălcare s-a constatat prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor nr. 2151/18.06.2009 întocmit de Municipiul Cluj-Napoca - Direcţia Poliţia Comunitară. Faptul că la emiterea autorizaţiei nr. 1555/2009 a fost avută în vedere aceeaşi documentaţie tehnică cu cea luată în considerare la emiterea autorizaţiei nr. 1210/2008
rezultă chiar din conţinutul acesteia. Ulterior sancţionării contravenţionale şi dispunerii intrării în legalitate pârâtul nu a efectuat demersurile necesare pentru intrarea în legalitate, emiterea noii autorizaţii sub nr. 1555/2009 neputând avea acest rol în condiţiile în care documentaţia tehnică a fost aceeaşi.
Depunerea de către pârâtul recurent în faţa instanţei de recurs a unui memoriu tehnic şi urbanistic nedatat şi neînregistrat la autorităţile competente, memoriu care susţine acesta că ar proba intrarea în legalitate nu are nicio relevanţă în soluţionarea cauzei, pârâtul recurent nereuşind să facă dovada până la data pronunţării prezentei decizii că a făcut demersurile necesare pentru intrarea în legalitate, astfel cum s-a dispus prin procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Intrarea în legalitate presupunea fie modificarea construcţiei pentru ca aceasta să fie conformă cu documentaţia tehnică avută în vedere la eliberarea autorizaţiei de construire, fie obţinerea unei noi autorizaţii care să aibă în vedere starea faptică actuală a construcţiei, pârâtul recurent nefăcând demersurile necesare în acest sens deşi de la data încheierii procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor a trecut o perioadă îndelungată de timp, acesta fiind încheiat la data de 18.06.2009.
În mod corect s-a apreciat de către instanţa de apel că în cauză nu se impune efectuarea unei expertize tehnice, această probă nefiind utilă pentru soluţionarea cauzei în condiţiile în care din autorizaţia nr. 1555/2009 rezultă cu claritate că documentaţia avută în vedere la emiterea acestei autorizaţii este aceeaşi cu cea avută în vedere la emiterea autorizaţiei nr. 1210/2008, pârâtul nesusţinând nici un moment că ar fi efectuat lucrări ulterior sancţionării contravenţionale prin care să aducă construcţia la starea care concordă cu documentaţia tehnică autorizată.
Având în vedere considerentele de mai sus Curtea, în temeiul art. 304 pct. 9 raportat la art. 312 alin. 1 C.pr.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul S.I. împotriva deciziei civile nr. 351 din 23 iunie 2010 a Tribunalului Cluj pronunţată în dosar nr. 25576/216/2009, pe care o va menţine ca legală.
Se constată că deşi a fost invocat la motivarea în drept a cererii de recurs şi pct. 8 al art. 304 C.pr.civ., recurentul nu invocă de fapt interpretarea greşită a actului juridic dedus judecăţii ci interpretarea şi aplicarea greşită a legii, motivele de recurs subsumându-se pct. 9 al art. 304 C.pr.civ.
În ceea ce priveşte cererea de intervenţie accesorie, având în vedere soluţia pronunţată asupra cererii de recurs, în condiţiile în care cererea de intervenţie a fost făcută în interesul reclamantului intimat Municipiul Cluj-Napoca, Curtea, în temeiul art. 55 C.pr.civ. va admite şi cererea de intervenţie accesorie formulată de R.A.C. şi R.A.M.
| ← Acţiune în evacuare. Locuinţă ce a făcut obiectul unor... | Stabilire paternitate. Motive de recurs inadmisibile şi nefondate → |
|---|
