Succesiune şi partaj. Nedovedirea calităţii de proprietari ai antecesorilor reclamantului şi pârâţilor cu privire la imobilele care fac obiectul litigiului
| Comentarii |
|
Curtea de Apel Cluj, Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, decizia nr. 4333 din 5 noiembrie 2010
Prin sentinţa civilă nr. 2929 din 10.11.2008 a Judecătoriei Vişeu de Sus, s-a admis în parte acţiunea reclamantului S.D. împotriva pârâţilor S.M., S.G., S.F. şi S.I. decedat în cursul procesului, în cauză fiind introduşi moştenitorii S.M., R.F., S.D., D.M. şi S.I. şi în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtul S.I., acţiunea fiind continuată de moştenitorii săi, şi în consecinţă:
S-a stabilit că masa succesorală rămasă în urma defuncţilor S.D. decedat la data de 06.01.1996 şi S.F. decedată la data de 10.07. 2005, se compune din bunurile imobile situate în comuna Ruscova şi în valoare de 376.277,5 lei: teren numit „Lângă casă” în suprafaţă de 2.355 mp şi în valoare de 211.950 lei; teren numit „Hodorovita 1” în suprafaţă de 1.500 mp şi în valoare de 88.128 lei; teren numit „Hodorovita 2” în suprafaţă de 1.077 mp şi în valoare de 1938 lei; teren numit „Bilei” în suprafaţă de 3 ha 2.759 mp şi în valoare de 58.966 lei; V2 din casa de locuit de la nr. 679 situată pe terenul „Lângă Casă” în valoare totală de 30.591 lei.
S-a constatat că moştenitori ai defuncţilor sunt reclamantul S.D. şi pârâţii S.M., S.G. şi S.F. în calitate de fii având vocaţie succesorală la cota de 1/5 parte fiecare din moştenire şi pârâţii S.M., R.F., S.D., D.M. şi S.I. în reprezentarea lui S.I. fiu decedat al defuncţilor, în cotă de 1/5 parte împreună din moştenire.
S-a stabilit că masa succesorală rămasă în urma defunctului S.D. este grevată de un pasiv succesoral în sumă de 2.500 lei suportat în întregime de defunctul S.I..
S-a respins petitul cererii reconvenţionale privind pasivul succesoral care grevează masa succesorală rămasă în urma defunctei S.F..
S-a dispus ieşirea din indiviziune şi s-au atribuit părţilor bunurile conform variantei nr. 2 de partaj din raportul de expertiză întocmit de exp. M.V., după cum urmează, varianta modificată de instanţă:
Lotul nr. 1 atribuit reclamantului S.D. este compus din teren intravilan („Lângă casă”) în suprafaţă de 995 mp şi în valoare de 89.550 lei, incluzând şi servitutea de trecere cu lăţimea de 4 m, conform anexei nr. 1.
Lotul nr. 2 atribuit moştenitorilor lui S.I.: S.M., R.F., S.D., D.M. şi S.I., compus din cota de V2 parte din casa nr. 679 în valoare de 15.295,5 lei; teren „Hodorovita 2” în suprafaţă de 1.077 mp şi în valoare de 1.938 lei; teren intravilan („Lângă Casă”) în suprafaţă de 735 mp şi în valoare de 66.150 lei, conform anexei nr.1.
Total valoare lot = 83.383,5 lei.
Lotul nr. 3 atribuit pârâtei S.F., compus din: teren intravilan („Lângă Casă”) în suprafaţă de 655 mp şi în valoare de 56.250 lei conform anexei nr. 1; teren „Hodorovita 1”
în suprafaţă de 1.500 mp şi în valoare de 88.128 lei; teren „Bilei” în suprafaţă de 6.545 mp şi în valoare de 11.781 lei, conform anexei nr. 2.
Total valoare = 156.159 lei.
Lotul nr. 4 atribuit pârâtului S.M., compus din: teren „Bilei” în suprafaţă de 5.422 mp şi în valoare de 9.760 lei, conform anexei nr. 3; teren „Bilei” în suprafaţă de 8.025 mp şi în valoare de 14.445 lei, conform anexei nr. 3.
Total valoare = 24.205 lei.
Lotul nr. 5 atribuit pârâtului S.G., compus din: teren „Bilei” în suprafaţă de 7.533 mp şi în valoare de 13.559 lei, conform anexei nr. 3; teren „Bilei” în suprafaţă de 5.234 mp şi în valoare de 9.421 lei, conform anexei nr. 3.
Total valoare = 22.980 lei.
A obligat pe pârâta S.F. să plătească pârâtului S.M. suma de 51.050,5 lei cu titlu de sultă şi pe reclamantul S.D., pârâţii moştenitori ai lui S.I. şi pârâta S.F., să plătească pârâtului S.G. sumele de 14.294,5 lei, 8.128 lei şi respectiv 29.853 lei cu acelaşi titlu.
A obligat pe reclamantul S.D. şi pe pârâţii S.F., S.M. şi S.G. să plătească pârâţilor moştenitori ai lui S.I., suma de câte 500 lei fiecare, reprezentând pasiv succesoral proporţional cu cota ce le revine din moştenire.
A obligat pe pârâţi să plătească reclamantului S.D. suma de câte 617 lei fiecare, pârâţii moştenitori ai defunctului S.I. în solidar, cu titlu de cheltuieli de judecată parţiale, compensând restul cheltuielilor efectuate de părţi.
A obligat pe reclamantul S.D. să plătească în contul Biroului Local pentru Expertize Judiciare din cadrul Tribunalului Maramureş suma de 25 lei, diferenţă decont expertiză de lotizare pe numele expertei M.V., dispoziţie executorie.
În urma administrării probatoriului în cauză, instanţa a reţinut următoarele:
În urma defuncţilor S.D. decedat la 06.01.1996 şi S.F. decedată la data de 10.07.2005, cu ultimul domiciliu în comuna Ruscova, judeţul Maramureş, au rămas terenurile situate în locurile numite „Lângă Casă”, „Hodorovita 1”, „Hodorovita 2” şi „Bilei” precum şi imobilul de la nr. 679, identificat şi evaluat de experţii topografi şi respectiv constructor.
Terenul „Herscova” nu a făcut obiectul cererii de chemare în judecată şi nici al cererii reconvenţionale. De asemenea, părţile nu au formulat ulterior o completare a cererilor lor privind includerea în masa succesorală. Pe de altă parte reclamantul deţine titlu individual cu privire la suprafaţa de pădure, ceilalţi moştenitori nefăcând cerere de restituire a dreptului de proprietate, lucru care echivalează cu neacceptarea succesiunii (art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 republicată).
Terenul „Hodoroviţa 1” în suprafaţă de 1.500 mp şi în valoare de 88.128 lei a fost vândut de pârâta S.F.. Ceilalţi moştenitori nu au solicitat anularea convenţiei ci doar includerea în lotul vânzătoarei. Prin urmare, acest bun face parte din masa succesorală rămasă după defuncţi iar la ieşirea din indiviziune se va include în lotul pârâtei.
Imobilul de la nr. 679 a fost construit de defuncţi în anul 1975, nefinisat cu o suprafaţă utilă de 18,50 mp. Pârâtul S.I. (cu care au locuit defuncţii) a efectuat lucrări de extindere (suprafaţa utilă de 46,8 mp) şi finisaje, inclusiv schimbat acoperişul. Valoarea acestor lucrări este de 31.003 lei. Valoarea actuală a construcţiei este de 61.594 lei, iar valoarea casei fără îmbunătăţiri este de 30.591 lei.
La data de 28.12.2000, defuncta S.F. încheie cu pârâtul S.I. un contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată cu clauze de întreţinere şi înmormântare, prin care „îi predă” partea ei din casă, 3.014 mp din terenul „Lângă Casa” aferent construcţiei şi 0,70 ha din terenul „Bilei”.
Pârâtul a intrat în posesia bunurilor figurând înscris şi în evidenţa Primăriei Ruscova şi în acelaşi timp şi-a executat ambele obligaţii de întreţinere şi înmormântare.
Această convenţie a fost încheiată deoarece la aceeaşi dată defuncta a întocmit un act de partaj a întregii lor averi, iar partea ei compusă din bunurile de mai sus a precizat ca o va da celui care „mă va întreţinere şi mă va înmormânta după deces” pct. 6, fila 26, ori acela care s-a oferit a fost pârâtul.
Partajul întocmit de defunctă nu are valoarea juridică a unui partaj voluntar conform art. 730 cod civil după defunctul S.D., nefiind semnat de nici un alt moştenitor şi nici valoarea unui partaj de ascendent datorită nerespectării condiţiilor prevăzute de art. 795 Cod civil.
Imperfect fiind, nu a fost nici confirmat după decesul ei pentru a fi incidente dispoziţiile art. 1167 Cod civil.
În ceea ce priveşte convenţia de vânzare-cumpărare, reclamantul nu a declarat că nu o recunoaşte şi nici nu a solicitat anularea ei, limitându-se să afirme că nu are nici o valoare juridică. Cum vânzătoarea a dispus doar de cota ei parte legală, convenţia are valoarea unui antecontract de vânzare-cumpărare susceptibil de executare silită atipică prin obţinerea unei hotărâri care să ţină loc de contract autentic.
Instanţa a reţinut că la data deschiderii succesiunii defunctei, bunurile care fac obiectul contractelor nu se aflau în patrimoniul ei, prin urmare nu vor fi cuprinse în masa succesorală.
În ceea ce priveşte pasivul succesoral, pârâtul defunct S.I., s-a ocupat şi a suportat cheltuieli de înmormântare a ambilor săi părinţi, aşa cum recunosc ceilalţi moştenitori. Însă cele privind pe defuncta S.F. erau în sarcina sa conform obligaţiei asumate prin contractul din 28.12.2000.
Aşa cum corect a sesizat reclamantul nu poate pretinde şi scoaterea de la partaj a bunurilor ce fac obiectul contractului şi constatarea pasivului succesoral cu încasarea sumelor de la ceilalţi moştenitori corespunzător cotelor ce le revin din moştenire. Cheltuielile de înmormântare ale defunctului S.D. actualizate se ridică la suma de 2.500
3.000 lei, conform declaraţiilor martorilor. Ţinând cont că s-a încasat şi ajutorul de înmormântare, defunctul fiind pensionar, instanţa a reţinut că nu s-a suportat mai mult de 2.500 lei, suma de 4.000 lei nefiind justificată.
Acţiunea a fost admisă în principiu prin încheierea din 03.06.2008.
Potrivit art. 728 Cod civil, nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. În completarea la raportul de expertiză tehnico-judiciară topografic, expertul a propus două variante de partaj.
Instanţa a apreciat că varianta nr. 2 corespunde criteriilor legale de atribuire în natură, respectarea folosinţei, includerea în lotul pârâtei S.F. a terenului vândut şi sulte mai mici decât cele din varianta nr. 1.
Reclamanţii şi pârâţii S.F., S.M. şi S.G. au fost obligaţi să plătească pârâţilor moştenitori ai lui S.I. suma de câte 500 lei fiecare, reprezentând pasiv succesoral proporţional cu cota ce le revine din moştenire.
Împotriva sentinţei şi a încheierii de admitere în principiu au declarat apel S.M., S.D. şi S.G..
Prin decizia civilă nr. 21/A din 28.01.2010 pronunţată de Tribunalul Maramureş s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanţi contra sentinţei civile nr. 2929/10.11.2008 a Judecătoriei Vişeu de Sus, şi a încheierii de admitere în principiu din
08.06.2008.
Apelanţii au fost obligaţi la plata sumei de 280 lei, cu titlu de onorariu expert, în contul expertului M.V..
Apelanţii au fost obligaţi să plătească intimaţilor S.F., S.M., R.F., S.D., S.I. jr. şi
D.M. cheltuieli de judecată în apel, în cuantum de 700 lei.
Pentru a hotărî astfel tribunalul a constatat următoarele:
Apelanţii au atacat sentinţa sub aspectul că instanţa nu s-a pronunţat asupra cererii reconvenţionale formulată de S.I..
Ori, instanţa de fond a admis în parte cererea reconvenţională formulată de către
S.I.. Terenul înstrăinat de S.F. a fost inclus în lotul acesteia.
Apelanţii au atacat şi încheierea de admitere în principiu pronunţată de instanţă la data de 03.06.2008 sub aspectul introducerii în componenţa masei succesorale şi a terenurilor înstrăinate de S.F.. Situaţia s-a clarificat aşa cum s-a arătat mai sus, în sensul că terenurile înstrăinate de aceasta au fost incluse în lotul său.
Referitor la pasivul succesoral privind pe defunctul S.D. acesta a fost corect stabilit la suma de 2.500 lei, suportată în întregime de către S.I..
În ce priveşte varianta de partaj, tribunalul a constatat că cea aleasă de judecătorie, respectiv varianta II, este cea mai apropiată de modul de folosinţă, de înstrăinarea terenurilor, iar sultele sunt mai puţin împovărătoare.
Terenul „Hodorovita 2” a fost inclus în lotul moştenitorilor defunctului S.I., deoarece pe acest teren pârâţii au sursa de apă potabilă care alimentează gospodăriile lor.
De asemenea, terenul „Bilei”, va fi împărţit pârâţilor S.F. (teren vândut), S.G. (în lotul căruia, pe lângă suprafaţa folosită de el i-ar mai reveni suprafaţa de 5.234 mp folosită de moştenitorii defunctului S.I.) şi S.M. ( în lotul căruia, pe lângă suprafaţa folosită, i-ar mai reveni suprafaţa de 5.234 mp).
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamantul S.D. şi pârâţii S.M. şi S.G. solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii recurate precum şi a hotărârii instanţei de fond nr. 2929/10.11.2008 a Judecătoriei Vişeu de Sus şi a încheierii de admitere în principiu din 8.06.2008 şi trimiterea cauzei spre rejudecare.
În motivarea recursului au arătat că prin sentinţa civilă nr. 2929/10.11.2008 a Judecătoriei Vişeu de Sus s-a admis acţiunea în stabilirea masei succesorale şi partaj , sentinţa fiind criticată în apel pentru faptul că nu s-a introdus în masa succesorală şi terenul „Lângă casă” în suprafaţă de 3.026 mp, instanţa de fond motivând că ar face obiectul unui contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată încheiat la 28 dec. 2000.
Recurenţii au negat acest act sub semnătură privată, pentru că el nu a fost încheiat de către vânzătoare neexistând semnătura acesteia, la instanţa de fond nu a fost prezentat originalul actului astfel că instanţa nu trebuia să ţină seama de acest înscris. Instanţa a exclus din masa succesorală terenul de mai sus, în mod greşit, în baza unei convenţii nerecunoscute de recurenţi.
Apreciază că instanţa de fond şi de apel trebuia să includă în masa de împărţit şi terenul „Lângă casă” şi să dispună ieşirea din indiviziune conform variantei III de partaj urmând ca şi terenul de mai sus să fie împărţit între moştenitori.
Consideră că numai după validarea convenţiei de vânzare-cumpărare prin administrare de probe putea fi exclusă această suprafaţă de la masa de împărţit.
Arată că nefiind părţi în acest contract, nu au calitate procesuală activă astfel că nu puteau solicita anularea acestuia.
Prin întâmpinarea de la dosar S.F., S.M., R.T., S.D., S.I. jr şi D.M. au solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea deciziei civile nr. 21/2010 a Tribunalului Maramureş.
Examinând hotărârea atacată în raport de motivele invocate, Curtea de Apel urmează să admită recursul pentru următoarele considerente:
Reclamantul a solicitat prin acţiune să se stabilească masa succesorală rămasă în urma defuncţilor S.D. şi S.F., compunerea acesteia, constatarea calităţii de moştenitori şi ieşirea din indiviziune.
În dovedirea compunerii masei succesorale, a bunurilor ce intră în masa succesorală, reclamantul a depus adeverinţe emise de Primăria comunei Ruscova (fila 19,
20 dosar fond) din care reiese că în registrul agricol sunt înscrise anumite suprafeţe de teren pe numele unor persoane.
Faţă de aceasta Curtea a invocat un motiv de recurs de ordine publică, pentru că una dintre condiţiile de admisibilitate a acţiunii de partaj, având în vedere prevederile art. 728, 730 şi 786 Cod civil, coroborat cu prevederile art. 6731, 6732 şi 6735 C.pr.civ., este aceea ca toţi comoştenitorii coindivizari să poată face dovada calităţii de coproprietari asupra bunurilor ce formează obiectul partajului.
Astfel, art. 6731 Cod procedură civilă prevede că „Judecarea oricărei cereri de imparteala privind bunuri asupra cărora partile au un drept de proprietate comuna se face cu procedura prevăzuta in capitolul de fata, in afara cazurilor in care legea stabileşte o alta procedura.“ iar art. 6735 „Daca partile nu se invoiesc, instanta va stabili bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecăruia si creanţele născute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii fata de alţii. Daca se imparte o mostenire, instanta va mai stabili datoriile transmise prin moştenire, datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct, precum si sarcinile moştenirii.“
Apoi, art. 728 Cod civil prevede că „Nimeni nu poate fi obligat a ramane in indiviziune. Un coerede poate oricand cere imparteala succesiunii, chiar cand ar exista conventii sau prohibitii contrarii.“, or indiviziunea, coproprietatea adică, se cere a fi dovedită, iar art. 786 Cod civil prevede că „Fiecare coerede este prezumat ca a mostenit singur si imediat toate bunurile care compun partea sa, sau care i-au cazut prin licitatie, si ca n-a fost niciodata proprietar pe celelalte bunuri ale succesiunii..“, prin urmare reiese că părţile păstrează calitatea de proprietar, dar evident că această calitate trebuie dovedită.
Or, menţiunile din registrul agricol nu fac dovada dreptului de proprietate al defuncţilor, aceste menţiuni din aceste registre fiind făcute în scop fiscal sau agricol iar nicidecum pentru a face dovada proprietăţii.
Dacă părţile nu au făcut dovada că bunurile cu privire la care cer partajul sunt proprietatea lor atunci o acţiune în partaj nu poate fi admisă.
Din textele legale anterior invocate reiese că este necesar să se facă dovada titlului de proprietate în baza căruia comoştenitorii invocă dreptul de proprietate pe cote părţi asupra bunurilor cu privire la care se solicită partajul succesoral, instanţa fiind investită cu o cerere de partaj, prin care se solicită a se stabili calitatea de proprietari de către copartajanţi şi cota parte ce revine fiecăruia în urma partajului succesoral.
Potrivit art. 20 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 „Dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil.“
În speţă părţile nu au făcut dovada că antecesorii lor au avut înscris în cartea funciară un drept de proprietate sau că ar fi avut un act prin care s-au constituit ori s-au transmis în mod valabil aceste drepturi reale, după cum face vorbire acelaşi text legal.
Un astfel de act, sau acte succesive, în ipoteza art. 23 din Legea nr. 7/1996, trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de art. 48 din Legea nr. 7/1996.
Apoi, potrivit art. 30 alin. 1 din Legea nr. 7/1996 prevede că „Dacă în cartea funciară s-a înscris un drept real, în condiţiile prezentei legi, în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există în folosul ei, dacă a fost dobândit sau constituit cu bună-credinţă, cât timp nu se dovedeşte contrariul.“
În cauză nu s-a depus nici o dovadă a vreunei astfel de înscrieri în cartea funciară pe numele antecesorilor părţilor, prin urmare se poate prezuma că dreptul nu există în folosul antecesorilor părţilor.
Potrivit art. 26 din Legea nr. 7/1996 dreptul de proprietate se dobândeşte prin moştenire, chiar şi fără înscrierea în cf, dar cu condiţia ca autorul moştenitorilor să fi fost proprietar de cf sau să fi deţinut un act care să îndeplinească condiţiile prevăzute de art. 48 din Legea nr. 7/1996.
Este posibil ca dobândirea dreptului de proprietate să se facă prin un alt act cum ar fi un titlu obţinut în temeiul legilor fondului funciar sau o dispoziţie sau decizie emisă în temeiul Legii nr. 10/2001, dar în speţă nu s-a depus nici un astfel de act.
Cât priveşte motivul de recurs ce se referă la faptul că la data de 28.12.2000, defuncta S.F. încheie cu pârâtul S.I. un contract de vânzare-cumpărare sub semnătură privată cu clauze de întreţinere şi înmormântare, prin care „îi predă” partea ei din casă, 3.014 mp din terenul „Lângă Casa” aferent construcţiei şi 0,70 ha din terenul „Bilei” prima instanţă a reţinut că în ceea ce priveşte convenţia de vânzare-cumpărare, reclamantul nu a declarat că nu o recunoaşte şi nici nu a solicitat anularea ei, limitându-se să afirme că nu are nici o valoare juridică. Cum vânzătoarea a dispus doar de cota ei parte legală, convenţia are valoarea unui antecontract de vânzare-cumpărare susceptibil de executare silită atipică prin obţinerea unei hotărâri care să ţină loc de contract autentic.
Curte reţine că într-adevăr, potrivit art. 2 din Titlul X al Legii nr. 247/2005, care cere forma autentică pentru convenţiile ce au ca obiect terenuri, sub sancţiunea nulităţii absolute, convenţia în cauză poate avea doar valoarea unui antecontract de vânzare-cumpărare susceptibil de executare silită atipică prin obţinerea unei hotărâri care să ţină loc de contract autentic dar mai reţine Curtea că o astfel de cerere nu a fost formulată de nici una dintre părţi, prin urmare nu se putea susţine că la data deschiderii succesiunii defunctei, bunurile care fac obiectul contractelor nu se aflau în patrimoniul ei, şi că prin urmare nu ar fi putut fi cuprinse în masa succesorală.
O modificare sau completare a acţiunii în rejudecare nu este posibilă, dat fiind că aceasta poate fi făcută doar până la prima zi de înfăţişare, or acest termen a fost epuizat în faţa primei instanţe în primul ciclu procesual, eventual părţile pot formula o altă acţiune iar prezenta cauză să fie suspendată până la soluţionarea acelei noi acţiuni, dacă este cazul, ce ar avea ca obiect sau prestaţie tabulară având ca obiect convenţia din data de 28.12.2000 sau o altă acţiune prin care să se solicite dobândirea dreptului de proprietate de către antecesorii părţilor în varii modalităţi.
Faţă de cele de mai sus, în temeiul prevederilor art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă cât şi al art. 312 alin. 5, art. 299 alin. 1 şi art. 315 alin. 1 Cod procedură civilă, curtea urmează să admită recursul declarat de reclamantul S.D. şi pârâţii S.M. şi S.G. împotriva deciziei civile nr. 21/A/ din 28.01.2010 a Tribunalului Maramureş, pe care o va casa şi rejudecând va admite apelul declarat de reclamantul S.D. şi pârâţii S.M. şi S.G. împotriva sentinţei civile nr. 2929/10.11.2008 a Judecătoriei Vişeu de Sus pe care o va desfiinţa şi va dispune trimiterea cauzei pentru rejudecare pe fond la Judecătoria Vişeu de Sus dat fiind că în propria cale de atac nu se poate înrăutăţi situaţia părţii, se impune casarea cu trimitere pentru respectarea dublului grad de jurisdicţie şi pentru administrarea unor noi probe pentru a se dovedi calitatea de proprietari ai antecesorilor recurenţilor.
| ← Revizuire. Motive ce atrag competenţa unor instanţe diferite.... | Contestaţie în anulare. Neîndeplinirea procedurii de citare.... → |
|---|
