Acţiune constatare. Jurisprudență Proprietate privată
Comentarii |
|
Judecătoria ORŞOVA Sentinţă civilă nr. 284 din data de 28.09.2016
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Orșova la 05.02.2016, sub nr. x, reclamantul D.D., a chemat în judecată pârâta UAT Comuna I., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate că suprafața totală de teren este de 2430 mp și nu 2000 mp, așa cum a fost trecută în certificatul de moștenitor.
În motivarea în fapt, a arătat că la 2 noiembrie 1990 a decedat D. I., tatăl său. În urma căsătoriei cu D. C. au rezultat 3 copii, D. D., reclamantul în cauză, D. G. căsătorita P.și D. I. căsătorită U..
În procedura notarială P. G. înțelege să nu primească bunuri din masa succesorală și nu solicită sultă, iar cu U. I. intervine o înțelegere consemnată în încheierea finală de atribuire a terenurilor, în acest sens s-a eliberat certificatul de moștenitor nr. 79 din 26 mai 2009 la BNP D. O.
A mai arătat că nu au existat niciun fel de probleme cu privire la identificarea terenurilor și cu privire la intrarea în posesie și stăpânirea lor. În cursul anului trecut urmând a face cadastru pentru intabulare în CF terenul arabil atribuit reclamantului în comuna I, Câmpul G, având suprafața totala de 2430 mp și nu 2000 mp.
Prin planul de situație întocmit de SC SRL se precizează că proprietarul D. D. din O ocupa suprafața intravilan IA și extravilan 2A din comuna I, punctul G după cum urmează: din certificatul de moștenitor și potrivit acestuia IA intravilan este de 788 mp și 2A extravilan este de 1212mp, așa încât suprafața totală este de 2000 mp, potrivit planului de situație, însă, în urma măsurării la fața locului, la suprafața măsurată 2A extravilan nu s-au regăsit 1212 mp ci 1642 mp așa încât suprafața total măsurată potrivit planului de situație este de 2430 mp și nu 2000 mp, existând în realitate o suprafața de 430 mp.
A mai precizat că terenul se identifică cu următorii vecini: la Nord - C. N., la Est și la Sud - P. S. M., iar la Vest - drumul de acces.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 35 Cod procedură civilă.
În dovedire a depus la dosar copie certificat de moștenitor nr. 79/26.05.2009, plan de situație.
Prin serviciul registratură la 18.02.2016 reclamantul a depus la dosar precizare de acțiune privind valoarea obiectului cererii și a achitat taxa judiciară de timbru în cuantum de 130 lei.
Prin serviciul registratură la 23.03.2016 pârâta UAT I. a depus întâmpinare prin care a arătat că nu se opune admiterii acțiunii, în condițiile în care se va face dovada de către reclamant a calității sale de proprietar privind diferența de teren.
În motivare a arătat că din evidențele Primăriei comunei I., rezultă că această suprafață de teren, nu aparține domeniului public sau privat local. De asemenea, terenul în cauză nu au făcut obiectul niciunui contract de concesiune și nici nu a făcut obiectul vreunei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legilor fondului funciar.
De asemenea, în evidențele Primăriei I., reclamantul figurează înscris în registrul agricol pentru Străinași, vol. III, la poziția de rol nr. 236, cu suprafața de 0,20 ha teren arabil în pct. G., menționând că în registrele agricole ale comunei Ilovița nu sunt înscrise învecinările terenurilor declarate.
Prin serviciul registratură la 30.03.2016 reclamantul a depus la dosar răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat admiterea acțiunii.
Prin încheierea de ședință din 27.04.2016 au fost încuviințate pentru reclamant proba cu înscrisuri, proba cu martorii C. N. și P.S. și proba cu expertiză specialitatea topo.
La termenul de judecată din 25.05.2016 a fost audiat martorul C. N., depoziția acestuia fiind consemnată în scris, iar fila atașată la dosar(fila 35 dosar).
Prin serviciul registratură la 14.09.2016 a fost depus la dosar raportul de expertiză întocmit de expert I.C..
Prin încheierea de ședință din 14.09.2016, instanța a luat act de renunțarea reclamantului la audierea martorului P. S. și a revenit asupra probei încuviințate cu acest martor.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În fapt, prin certificatul de moștenitor nr. x/26.05.2009 eliberat de BNP D. O., reclamantul D.D. a primit în deplină proprietate și posesie terenul arabil situat în comuna I., pct. "Câmpul G.";, în suprafață de 2000 mp, ca urmare a dezbaterii succesiunii defunctului D.I. și a atribuirii bunurilor potrivit înțelegerii intervenite între moștenitorii acestuia.
De la această dată a avut în posesie și proprietate terenul cu suprafața de 2000 mp. format din curți construcții și grădină, împrejmuit cu gard, fără a fi tulburat în vreun fel de vecinii săi.
În anul 2015 urmând să facă intabularea terenului în cartea funciară, la măsurarea terenului de către un expert topometrist s-a constatat că terenul arabil atribuit reclamantului în comuna I., Câmpul G., avea în fapt suprafața totala de 2430 mp și nu 2000 mp, cât era menționată în certificatul de moștenitor.
Prin planul de situație întocmit de SC x SRL se precizează că proprietarul D. D. din O. ocupa suprafața intravilan IA și extravilan 2A din comuna I., punctul Câmpul G. după cum urmează: din certificatul de moștenitor și potrivit acestuia IA intravilan este de 788 mp și 2A extravilan este de 1212mp, așa încât suprafața totală este de 2000 mp, potrivit planului de situație, însă, în urma măsurării la fața locului, la suprafața măsurată 2A extravilan nu s-au regăsit 1212 mp ci 1642 mp așa încât suprafața total măsurată potrivit planului de situație este de 2430 mp și nu 2000 mp, existând în realitate o suprafața de 430 mp.
Potrivit art.35 Cod procedură civilă, coroborat cu art.907 Cod civil, cel care are un interes poate să ceară instanței constatarea existenței unui drept, iar când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală se poate cere rectificarea acesteia.
Având în vedere, probele administrate: înscrisurile reprezentate de certificatul de moștenitor nr.79/26.05.2009, planul de situație întocmit de SC T. SRL prin care se constată că reclamantul D. D.din O. ocupă suprafața intravilan IA și extravilan 2A din comuna I., punctul Câmpul G., potrivit certificatului de moștenitor, cu următoarele caracteristici IA intravilan - 788 mp și 2A extravilan - 1642 mp. totalizând 2430 mp.; depoziția martorului C.N., vecinul terenului pe latura de nord, și expertiza topo cadastrală efectuată de expertul Topo I. C., instanța reține că reclamantul este proprietarul suprafeței de 2430 mp în punctul Câmpul G., comuna I. existând în fapt o suprafața de 430 mp. mai mare decât cea menționată în certificatul de moștenitor (f.6, 7, 35,44-45).
Probele menționate se coroborează cu susținerile pârâtei UAT I. din întâmpinare, potrivit cărora terenul de 430 mp - identificat în plus în pct. G.la terenul de 2000 mp înscris în RA al comunei la nr.236 pe numele reclamantului - nu face parte din domeniul public sau privat al unității teritorial administrative I. (f.17).
Față de aceste probe, instanța va reține ca dovedită cererea reclamantului D. D. de constatare a existenței dreptului său de proprietate asupra diferenței de 430 mp teren extravilan identificată în plus în pct. Câmpul G., I., aflată în continuarea suprafeței de 2000 mp menționată în certificatul de moștenitor nr.79/26.05.2009 emis de BNP D. O., înscrisă în RA la comunei I.la poziția 236 cu următoarele vecinătăți: S - P. S. M.; N - C. N.; V - rest proprietate reclamant; E- P. S. M..
Va lua act că reclamantul nu solicită cheltuieli de judecată.
Pentru motivele evocate, în temeiul art.907 Cod civil, art.35 Cod procedură civilă, art.33 alin.(1) din Legea nr.7/1996,
← Obligaţie de a face. Jurisprudență Antecontracte | Temeinicie process verbal de contravenţie. Jurisprudență... → |
---|