Partaj succesoral. Jurisprudență Partaj
| Comentarii |
|
Judecătoria ORŞOVA Sentinţă civilă nr. 232 din data de 29.06.2016
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Orșova sub nr. x/274/2015, la 14.05.2015, reclamanta A. S. a chemat în judecată pârâții A. L. și A. I. Ion, pentru ca prin hotărâre judecătorească să se constate deschisă succesiunea rămasă de pe urma defunctului A. I.decedat la data de 09.03.2005; să se constate că de pe urma defunctului au rămas ca succesori: reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare, A. L. în calitate de fiică, A. I. în calitate de fiu; să se constate că pârâtul A.I. I. este neacceptant al succesiunii conform art. 700, vechiul Cod Civil; să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune dintr-un imobil ( casă de locuit ), situat în municipiul O., str. A. V., nr. x, jud. Mehedinți, înscris în CF nr.x al municipiului O.; să se dispună ieșirea din indiviziune a părților asupra bunului mai sus indicat.
În motivarea acțiunii a arătat că, la data de 09.03.2005 a decedat soțul său A. I., fiind moștenitoare în calitate de soție supraviețuitoare, iar A. L. în calitate de fiică și A. I. I. în calitate de fiu.
Precizează faptul că în urma decesului soțului său au fost chemați la BNP. D. O. în vederea dezbaterii succesiunii, însă numitul A. I. I. nu s-a prezentat, de atunci și până în prezent nu a mai luat legătura cu ea sau fiica sa A. L., motiv pentru care consideră că este neacceptant al succesiunii de pe urma soțului său Alexandru Ion în condițiile în care acesta nu a făcut nici un fel de act de acceptare tacită a succesiunii, iar despre o acceptare expresă nu poate fi vorba.
În condițiile în care instanța va considera că pârâtul A. I. I. este acceptant al succesiunii tatălui său, solicită ieșirea din indiviziune și majorarea cotei succesorale a reclamantei, deoarece de la moartea numitului A. I. a adus numeroase îmbunătățiri imobilului supus partajului: a renovat baia în totalitate, aplicând gresie și faianță, înlocuind WC, chiuvetă, boiler, cabină de duș, geam termopan, ușă pliantă, etc.; a renovat bucătăria în totalitate, aplicând gresie și faianță, montând geam termopan și ușă nouă din lemn, etc.; a renovat camera în care locuiește, montând geamuri termopan parchet laminat, ușă de lemn și construind o nouă sobă.
În drept a invocat dispozițiile art. 650, art. 689, art. 700, art. 728 Cod civil.
În dovedire a depus copie extras de carte funciară, copie CI reclamantă, certificat de deces A. I., copie CI pârâtă, factură și chitanță fiscală, bonuri fiscale, iar la 26.05.2015, a depus încheierea nr. 01/26.05.2015 emisă de BNP D. O..
La termenul de judecată din 16.09.2015 apărătorul pârâtului A. I. a solicitat repunerea pârâtului în termen pentru a depune întâmpinare, având în vedere că procedura de comunicare cu acesta s-a făcut la o adresă eronat indicată de către reclamantă în cererea de chemare în judecată, și nu la adresa de domiciliu a acestuia, depunând la dosar copia cărții de identitate a pârâtului pentru a face dovada domiciliului acestuia.
Prin încheierea de ședință din 16.09.2016 instanța a repus pârâtul A. I. I. în termen pentru a depune întâmpinare, punând în vedere reclamantei, prin apărător, să depună la dosar duplicatul cererii de chemare în judecată și a înscrisurilor anexate acesteia, în vederea comunicării lor către pârât.
Prin serviciul registratură la 23.09.2015, pârâtul A. I. a depus la dosar întâmpinare prin care a arătat că este de acord în parte cu acțiunea formulată de reclamantă.
În motivare a arătat că se impune respingerea excepției de neacceptare a succesiunii defunctului A. I., tatăl său, decedat la data de 09.03.2005, întrucât a acceptat în mod tacit succesiunea acestuia, ca și celelalte părți.
Privitor la celelalte capete de cerere precizează că este de acord să se constate deschisă succesiunea defunctului A. I., decedat la data de 09.03.2005, cu ultimul domiciliu în O, str. A V, nr.x, județul Mehedinți, în urma decesului rămânând ca moștenitori cu vocație succesorală pârâtul împreună cu sora sa, A. L., și mama sa, în calitate de soție supraviețuitoare.
De asemenea, arată că este de acord cu faptul că împreună cu alte bunuri mobile și imobile, din succesiunea tatălui său, face parte și imobilul arătat în cererea de chemare în judecată.
În ceea ce privește ieșirea din indiviziune a părților asupra imobilului situat în O, Str. A. V., Nr. x, Jud. Mehedinți, imobil format din 2 camere, bucătărie, baie, cămară și coridor, situat pe un teren în suprafață de 378 mp, este de acord.
A mai precizat faptul că a fost prezent la înmormântarea tatălui său, împreună cu familia sa, s-a ocupat de cele necesare, ba chiar a adus pentru transportul defunctului la cimitir, o mașină de la întreprinderea unde lucra. Cu privire la susținerile reclamantei că de la decesul tatălui său nu ar mai fi luat legătura cu aceasta și cu sora sa, arătă că sunt total neadevărate, ba mai mult decât atât, sora sa fiind plecată în Italia la muncă, el și familia sa au fost singurii care au vizitat-o periodic și au ajutat-o la nevoie pe mama sa.
Privitor la faptul că după decesul tatălui său ar fi fost convocat la BNP-O D, în vederea dezbaterii succesiunii și că ar fi refuzat să se prezinte, arătă că nu are cunoștință despre această convocare, probabil a fost citat, și de acea dată, la o altă adresă.
În ceea ce privește neacceptarea succesiunii tatălui său arătă că acest lucru nu este adevărat, făcând acte acceptare tacită a moștenirii în termenul legal, de 6 luni așa cum prevăd dispozițiile art.700 cod civil din 1864.
Una dintre dovezile că a acceptat tacit moștenirea este și faptul că, imediat după deces, a ridicat un gard care să împrejmuiască terenul și coliba, care de asemenea fac parte din moștenirea tatălui său, a lucrat efectiv o perioadă acel teren îngrijind plantația de pomi fructiferi, iar de câte ori a fost solicitat de către mama sa a efectuat reparații la casă, gardul împrejmuitor, etc. Apreciază că aceste lucrări de edificare a gardului efectuate de el, acte de administrare care nu au un caracter urgent și care angajează viitorul, implică acceptarea, deoarece s-a comportat ca un adevărat proprietar și nu ar fi săvârșit aceste acte fără să fi dorit să accepte moștenirea. Deși terenul respectiv nu face obiectul prezentei acțiuni normele legale privind acceptarea moștenirii sunt clare instituind regula indivizibilității opțiunii succesorale - în sensul că nu este posibilă acceptarea numai în parte a moștenirii și renunțarea la rest.
Privitor la cererea mamei sale de a i se majora cota succesorală cu valoarea îmbunătățirilor aduse imobilului arătă că este parțial de acord deoarece nu tot ceea ce susține este real.
Este adevărat că a fost modernizată în totalitate baia, însă cele susținute privitor la bucătărie nu sunt adevărate. În realitate nu există gresie și faianță în așa zisa bucătărie, geam termopan a fost montat doar la una din camere, nu la două, nu există ușă nouă de lemn și parchet laminat în niciuna din camere, iar soba de teracotă la care face referire este cea veche care doar a fost curățată.
În dovedirea celor susținute solicită proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei proba testimonială cu martorii: B M și D G, expertiză tehnică de specialitate și orice alte probe ar reieși din dezbateri.
Arată că în privința audierii martorului B C, propus de către reclamantă, nu este de acord deoarece acesta este fiul dumneaei dintr-o altă căsătorie, iar potrivit dispozițiilor art.315 Cod procedură civilă este în grad prohibit de lege.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.205-209 Cod procedură civilă, art.689 Cod civil din 1864 și 728 Cod civil 1864.
Prin încheierea de ședință din 07.10.2015 instanța a pus în vedere reclamantei, prin apărător, să precizeze valoarea pretențiilor și să achite taxă de timbru în cuantum de 5% din valoarea indicată.
Prin serviciul registratură la 12.10.2015, reclamanta a depus la dosar precizare privind valoarea imobilului suspus partajului, și a achitat taxa de timbru în cuantum de 500 lei.
La termenul de judecată din 28.10.2015 reclamanta, prin apărător, a precizat că dintr-o eroare materială în acțiunea introductivă a fost omis de a fi trecut terenul aferent imobilului cu destinație de locuință, solicitat a fi inclus în masa succesorală, arătând că solicită nu numai ieșirea din indiviziune cu privire la imobilul cu destinație de locuință, deja menționat în cererea introductivă, ci și cu privire la terenul plaț de casă în suprafață de 378 mp, indicat prin înscrisul depus la dosar.
Prin încheierea din 28.10.2015 instanța a unit cu fondul cauzei excepția prescripției dreptului de opțiune succesorală invocată de reclamantă prin cererea introductivă.
Prin aceeași încheiere de ședință, instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâților, proba testimonială cu martorii G I și B C, iar pentru pârâți, proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei, proba testimonială cu martorii B M și D G; a prorogat discuția privind încuviințarea probei cu expertiză tehnică de specialitate după administrarea probatoriului, în vederea stabilirii dacă pârâtul a făcut acte de acceptare tacită a succesiunii în termenul legal.
La termenul de judecată din 11.11.2015, reclamanta a depus la dosar fotografii privind imobilul din litigiu; s-a luat interogatoriu reclamantei A S, la cererea pârâtului A I. I, răspunsurile acesteia fiind consemnate în scris, iar fila atașată la dosar; au fost audiați martorii G I și B M, declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosar.
Prin încheierea de ședință din 09.12.2015, instanța a încuviințat pentru reclamantă înlocuirea martorului B C, având în vedere că este fiul reclamantei din prima căsătorie, rudă de gradul 1 cu aceasta, fiind în grad prohibit de lege, iar partea adversă se opune audierii lui, potrivit art.315 alin.(1) pct.1 Cod procedură civilă.
La termenul de judecată din 20.01.2016 au fost audiați martorii B E D G și D G, declarațiile acestora fiind consemnate în scris și atașate la dosar.
Prin încheierea din 20.01.2016 instanța a respins ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului de acceptare a succesiunii defunctului A I de către pârâtul A I.I, invocată de reclamantă, a admis în principiu acțiunea reclamantei A S, împotriva pârâților A L și A I. I a constatat deschisă succesiunea defunctului A I; a constatat că masa partajabilă se compune din următoarele bunuri imobile: 1/2 teren intravilan 378mp si 1/2 casă de locuit situate în O, str.A V, nr.x, jud. Mehedinți, înscrise în CF x O, nr. topo x/C.1, formată din două camere, bucătărie, baie, cămară si coridor; a constatat că au calitatea de moștenitori reclamanta A S, cu o cotă de 1/4 și pârâții A L și A I.I, cu o cotă de 3/4.
Pentru identificarea, măsurarea, evaluarea imobilelor și formarea a cel puțin două variante de lotizare a desemnat expert pe B D, și a fixat onorariul provizoriu în sumă de 900 lei în sarcina reclamantei A S.
Prin serviciul registratură la 06.04.2016 a fost depus la dosar raportul de expertiză întocmit de expert B D.
Prin încheierea de ședință din 11.05.2016, instanța, apreciind că raportul de expertiză nu este concludent, și nu lămurește instanța cu privire la modul de calcul al masei succesorale, a dispus citarea expertului B D pentru a se prezenta în instanță pentru a da lămuriri.
La termenul de judecată din 25.05.2016 s-a prezentat expert B D care a dat lămuriri cu privire la raportul de expertiză întocmit în cauză, învederând că din eroare la dosar a depus alte variante de lotizare, obligându-se să refacă raportul de expertiză și să-l depună la dosar.
Prin serviciul registratură la 07.06.2016 expertul a depus la dosar raportul de expertiză refăcut.
Prin încheierea de ședință din 08.06.2016, instanța a dispus repunerea pe rol a cauzei în vederea achitării diferenței taxei de timbru în funcție de valoarea bunurilor partajabile, așa cum a rezultat din raportul de expertiză.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin încheierea din 20.01.2016 instanța a respins ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului de acceptare a succesiunii defunctului A Ide către pârâtul A I.I, invocată de reclamantă, a admis în principiu acțiunea reclamantei A S, împotriva pârâților A L și A I. I; a constatat deschisă succesiunea defunctului A I; a constatat că masa partajabilă se compune din următoarele bunuri imobile: 1/2 teren intravilan 378mp si 1/2 casă de locuit situate în O, str. A V, nr. x, jud. Mehedinți, înscrise în CF x O, nr. topo x/C.1, formată din două camere, bucătărie, baie, cămară si coridor; a constatat că au calitatea de moștenitori reclamanta A S, cu o cotă de 1/4 și pârâții A L și A I.I., cu o cotă de 3/4.
Conform dispozițiilor art. 984 alin. (1), (2) Cod pr. civilă, dacă părțile nu ajung la o înțelegere sau nu încheie o tranzacție, instanța va stabili bunurile supuse împărțelii, calitatea de coproprietari, cota-parte ce se cuvine fiecăruia și creanțele născute din starea de proprietate comună pe care coproprietarii le au unii față de alții. Instanța va face împărțeala în natură.
Potrivit art. 985 alin.(1) Cod proc. civilă " Dacă pentru formarea loturilor sunt necesare operații de măsurătoare, evaluare și altele asemenea, pentru care instanța nu are date suficiente, ea va da o încheiere prin care va stabili elementele arătate la art. 984, întocmind în mod corespunzător minuta,,.
Conform art. 670 Cod civil partajul poate fi făcut prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească, în condițiile legii.
Potrivit art. 1143 alin. (1) Cod civil "Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moștenitorul poate cerere oricând ieșirea din indiviziune, chiar și atunci când există convenții sau clauze testamentare care prevăd altfel.";
Potrivit art. 1143 alin.(2) raportat la art. 676 Cod civil, partajarea bunurilor se va face în natură, proporțional cu cota parte a fiecărui coproprietar. Dacă bunul este indivizibil ori nu este comod partajabil în natură, partajul se va face fie prin atribuirea întregului bun, în schimbul unei sulte, în favoarea unuia sau mai multor coproprietari, la cererea acestora, fie prin vânzarea bunului în modul stabilit de coproprietari, iar în caz de neînțelegere la licitație publică, în condițiile legii și distribuirea prețului către coproprietari proporțional cu cota parte a fiecăruia dintre ei.
Din probele administrate, raportul de expertiză tehnică judiciară întocmit de expert B D instanța reține că valoarea proprietății cu îmbunătățiri este de 106.471 lei, valoare proprietate fără îmbunătățiri este de 95.756 lei, iar valoarea îmbunătățirilor este de 10.715 lei (f.96-100).
Depozițiile martorilor G E, B E D G (f.49,65) dovedesc că îmbunătățirile la imobil au fost realizate de către pârâta A L, aceasta lucrând în Italia, contribuind cu bani la cumpărarea materialelor și plata meseriașilor.
Expertul a întocmit două variante de lotizare.
Instanța ținând seama de art.1143 și art.676 Cod civil, va dispune ca ieșirea din indiviziune să se facă în natură potrivit cotelor legale, 2/8 din masa partajabilă pentru reclamanta A S, 3/8 pentru pârâta A L, și 3/8 pentru pârâtul A I. I.
Deși expertul propune ca fiecărei părți să se atribuie camere din imobil, instanța apreciază că propunerea nu poate fi însușită, deoarece bunul nu este comod partajabil în natură, și ar însemna o rămânere în indiviziune, ceea ce contravine scopului partajului, astfel că își va însuși din raportul de expertiză doar valorile, atribuirea efectivă urmând a o face potrivit legii.
Astfel, ținând seama că reclamanta este prin lege proprietară asupra ½ din imobilul construcție și teren, și urmează să primească o cotă de 2/8 din cealaltă jumătate a soțului defunct, în temeiul art.998, art.990 Cod civil, având în vedere și concluziile puse de avocații părților, potrivit cărora reclamanta solicită bunul în natură, iar pârâtul A I. I o sultă în bani potrivit cotei sale legale, instanța va atribuii reclamantei A S întregul bun imobil casă de locuit și terenul aferent acesteia, situate în O, str. A V, nr.x,jud. Mehedinți, înscris în CF nr.x E în valoare totală de 106.471 lei, urmând să plătească sultă pârâtei A L în sumă de 19.963 reprezentând contravaloarea cotei sale din imobil, și 6696 lei contravaloare îmbunătățiri, și 19.963 sultă pârâtului A I. I reprezentând contravaloarea cotei sale din imobil.
Va dispune ca pârâtul A I. I să plătească o sultă în valoare de 2009 lei către pârâta A L, reprezentând contravaloarea îmbunătățirii aduse de aceasta imobilului, potrivit cotei sale legale.
Va obligă pârâții la câte 1187, 33 lei către reclamantă, reprezentând cheltuieli de judecată cu taxa judiciară de timbru și onorariu expert, proporțional cotelor legale ce le-au fost atribuite, și va compensa cheltuielile cu onorariile avocaților.
Pentru motivele evocate, în temeiul art. 1143 alin.(2) și art.676 alin.(1), (2) lit.a) Cod civil, art.984 alin.(2), art.988, art.990, art.451 alin.(1), art.453 alin.(2) Cod procedură civilă,
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. înscriere... | Suspendare provizorie a executării silite. condiţia urgenţei.... → |
|---|
