Acţiune de obligare la încheierea unei convenţii privind condiţiile de exercitare a dreptului de uz şi servitute asupra proprietăţii private afectate de capacităţi energetice conform art.12 alin.5 şi 6 din legea nr.129/2012. condiţionarea încheierii conv
| Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia II-a civila Decizie nr. 936 din data de 08.11.2016
Articolul 12 alineatul 6 prevede posibilitatea proprietarilor terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz și de servitute de către titularii de licențe și autorizații de a încheia o convenție în conformitate cu prevederile alin. 5.
Exercitarea drepturilor de uz și de servitute asupra proprietăților private afectate de capacitățile energetice,
Textul art. 12 alineatul 5 se referă la proprietățile private afectate de capacități energetice realizate după intrarea în vigoare a Legii nr. 123/2012
Din interpretarea coroborată a alineatelor 5 și 6 ale art.12 rezultă clar că posibilitatea încheierii convenției privește doar situația proprietarilor ale căror terenuri au fost afectate de capacități energetice realizate după data intrării în vigoare a Legii nr. 123/2012
Prin sentința nr. 756 din data de 10.11.2015, Tribunalul Olt - Secția a II-a Civilă a respins ca neîntemeiata acțiunea formulata de reclamantul IG în contradictoriu cu pârâta SC CDSA.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a constatat că actiunea reclamantului este neîntemeiată.
Potrivit art. 44 alin. 4 din Legea 123/2012 a energiei electrice, "Terenurile pe care se situează rețelele electrice de distribuție existente la intrarea în vigoare a prezentei legi sunt și rămân în proprietatea publică a statului, iar potrivit art. 12 alin. 2 "asupra terenurilor și bunurilor proprietate publică sau privată a altor persoane fizice ori juridice și asupra activităților desfășurate de persoane fizice sau juridice în vecinătatea capacității energetice se instituie limitări ale dreptului de proprietate în favoarea titularilor autorizațiilor de înființare și de licențe care beneficiază de:
a) dreptul de uz pentru executarea lucrărilor necesare realizării, relocării, retehnologizării sau desființării capacității energetice, obiect al autorizației;
b) dreptul de uz pentru asigurarea funcționării normale a capacității, obiect al autorizației de înființare, pentru reviziile, reparațiile și intervențiile necesare;
c) servitutea de trecere subterană, de suprafață sau aeriană pentru instalarea/desființarea de rețele electrice sau alte echipamente aferente capacității energetice și pentru acces la locul de amplasare a acestora, în condițiile legii;
d) dreptul de a obține restrângerea sau încetarea unor activități care ar putea pune în pericol persoane și bunuri;
e) dreptul de acces la utilitățile publice";.
Art. 12 alin.3 dispune ca " drepturile de uz și de servitute au ca obiect utilitatea publică, au caracter legal, iar conținutul acestora este prevăzut la art. 14 și se exercită fără înscriere în Cartea funciară pe toată durata existenței capacității energetice sau, temporar, cu ocazia retehnologizării unei capacități în funcțiune, reparației, reviziei, lucrărilor de intervenție în caz de avarie";.
Pe de alta parte art. 12 alin. 5 prevede ca " exercitarea drepturilor de uz și de servitute asupra proprietăților private afectate de capacitățile energetice, care se vor realiza după intrarea în vigoare a prezentei legi, se face în conformitate cu regulile procedurale privind condițiile și termenii referitori la durata, conținutul și limitele de exercitare a acestor drepturi, prevăzute într-o convenție-cadru, precum și pentru determinarea cuantumului indemnizațiilor, a despăgubirilor și a modului de plată a acestora, care se aprobă, împreună cu convenția-cadru, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort";, alin. 6 al aceluiasi articol dispunând ca " proprietarii terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz și de servitute de către titularii de licențe și autorizații pot solicita încheierea de convenții, conform prevederilor alin. (5)"; iar alin. 7 ca " beneficiază de indemnizații și, respectiv, despăgubiri și proprietarii de terenuri afectate de exercitarea drepturilor de uz și de servitute de către titularii de licențe și autorizații care la data intrării în vigoare a prezentei legi au în derulare convenții privind exercitarea acestor drepturi încheiate în condițiile legii";.
Reclamantul și-a întemeiat acțiunea pe dispoz. art. 12 alin. 6 din Legea 123/2012 privind solicitarea de încheiere a unei convenții, însă cererea a fost apreiată ca neîntemeiata deoarece dispozițiile legale respective sunt aplicabile capacităților energetice realizate după intrarea in vigoare a Legii 123/2012, iar nu celor existente la data emiterii acesteia.
S-a reținut faptul că este vorba despre o capacitate energetica existenta la data apariției Legii 123/2012, din fișa de inventar rezultând înregistrarea stâlpului apartinând rețelei de energie electrică aflat pe teren încă din anul 1989, nefiind vorba despre o retea energetică nou construită , neexistand dovezi în acest sens, astfel încât sunt aplicabile dispozițiile art. 44 alin. 4 si art. 12 alin. 2 si 3 din Legea 123/2012 iar nu cele ale art. 12 alin.5 - 7 din lege.
Dispozițiile art. 4 alin. 4 din Legea 123/2012 se regăsesc si în legea anterioara acesteia, Legea energiei electrice nr. 13/2007, dispozitiile respective -art. 16 alin. 3,6,9 si 10 si art. 19 alin. 3 si 4 din aceasta si care au fost examinate din punct de vedere constitutional de Curtea Constitutionala prin decizia 878/10.07.2008.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul IG, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs s-a arătat că instanța de fond a respins greșit acțiunea privind solicitarea de încheiere a unei convenții având ca obiect stabilirea condițiilor de exercitare a drepturilor de uz și servitute de către pârâtă cu privire la terenul aparținând reclamantului.
În opinia recurentului, interpretând ad literam textul art.12 alin 5 și 6 din Legea nr. 123/2012 în sensul că aceste dispoziții legale se aplică doar capacităților ce se realizează după intrarea în vigoare a legii, prima instanță a făcut o discriminare între proprietarii ale căror proprietăți private sunt afectate de dreptul de uz și servitute în funcție de data amplasării acestora înainte sau după intrarea în vigoare a legii.
Recurentul consideră că textul nu se referă la rețele energetice nou construite, așa cum eronat a interpretat instanța de fond, ci la exercitarea drepturilor de uz și servitute după intrarea în vigoare a Legii nr. 123/2012, astfel încât încheierea unei convenții cadru prin care să fie stabilite condițiile și termeni referitori la durata, conținutul și limitele de exercitare a acestor drepturi, cuantumul indemnizațiilor, despăgubirile și modul de plată a acestora este posibilă și în ceea ce-l privește.
A invocat dispozițiile art.44 din Constituție și a precizat că decizia Curții Constituționale nr. 878/10.07.2008 privind constituționalitatea dispozițiilor art. 16 alin.3,6,9,10 și art. 19 alin. 3,4 din Legea energiei electrice nr. 13/2007 nu are relevanță în cauză în condițiile în care Legea nr. 13/2007 a fost expres abrogată prin Legea nr. 123/2012.
Nu s-a depus întâmpinare.
Prin încheierea din data de 11.10.2016, raportat la obiectul litigiului - litigiu cu profesioniști, Curtea a calificat apel calea de atac.
La data de 23.08.2016 reclamantul Iliescu Gheorghe a depus cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin.5 și 6 din Legea energiei electrice nr. 123/2012 în raport de dispozițiile art. 16 alin.1 din Constituția României.
Asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin.5 și 6 din Legea energiei electrice nr. 123/2012 în raport de dispozițiile art. 16 alin.1 din Constituția României, Curtea a constatat următoarele:
La data de 23.08.2016 reclamantul IG a formulat cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin.5 și 6 din Legea energiei electrice nr. 123/2012 în raport de dispozițiile art. 16 alin.1 din Constituția României, care garantează egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice fără privilegii și fără discriminări.
În motivarea cererii s-a susținut că dispozițiile Legii nr. 123/2012, care prevăd posibilitatea încheierii unei convenții cadru privind condițiile și termeni referitori la durata, conținutul și limitele de exercitare a drepturilor de uz și servitute asupra proprietăților private afectate de capacități energetice, cuantumul indemnizațiilor, despăgubirile și modul de plată a acestora, doar în cazul capacităților energetice ce se realizează după intrarea în vigoare a legii, instituie o discriminare între proprietarii ale căror terenuri sunt afectate de capacități energetice în funcție de data amplasării acestora înainte sau după intrarea în vigoare a legii.
S-a susținut, totodată, că prin crearea diferenței în ce privește condițiile de exercitare a dreptului de uz și servitute asupra terenurilor afectate de capacități energetice este încălcat principiul egalității.
Deși s-a solicitat un punct de vedere intimatei pârâte SCCDSA cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată de reclamant, un astfel de punct de vedere nu a fost exprimat.
În cauză Curtea a apreciat că sunt întrunite condițiile de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalite a unor dispoziții dintr-o lege sau ordonanță, anume: neconstituționalitatea să se refere la o lege sau la o ordonanță ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare; dispozițiile din lege sau ordonanță să aibă legătură cu soluționarea cauzei, indiferent că textele vizează fondul sau proceduri incidente referitoare la soluționarea cauzei; textele nu au fost constatate ca neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale (art.29 alin.1 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale).
Legiuitorul admite deci posibilitatea ridicării excepției, în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acesteia, pentru orice text de lege, izvor de drept substanțial sau de drept procesual cu incidență în cauza respectivă.
Ca urmare, excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată pentru texte care vizează fondul cauzei, cât și pentru texte care vizează procedurile incidente în cazul în care acestea au legătură cu soluționarea cauzei.
În speță, textele invocate a fi neconstituționale, art. 12 alin.5 și 6 din Legea energiei electrice nr. 123/2012, sunt în vigoare, au legătură cu soluționarea pe fond a cauzei și nu au făcut obiectul unei excepții de neconstituționalitate admise.
În acest context, Curtea a admis cererea privind sesizarea Curții Constituționale și a dispus sesizarea Curții Constituționale în vederea soluționării excepției de neconstituționalitate a prevederilor art.12 alin.5 și 6 din Legea nr.123/2012 prin raportare la art.16 alin.1 din Constituția României.
Opinia Curții cu privire la excepția de neconstituționalitate a fost exprimată în sensul constituționalității dispozițiilor art.12 alin. 5 și 6 din Legea nr. 123/2012, nefiind vorba de o încălcare a principiului egalității în drepturi garantat de art.16, deoarece acest principiu este înfrânt atunci când se aplică un tratament diferit în situații identice ceea ce nu este cazul în speță ( situația proprietarilor este diferită raportat la existența sau nu pe teren a capacității energetice la data intrării în vigoare a legii).
Asupra apelului declarat de reclamantul IG împotriva sentinței nr.756 din 10 noiembrie 2015, pronunțată de Tribunalul Olt - Secția a II-a Civilă și de contencios Administrativ și Fiscal, în dosarul nr.2024/104/2015, Curtea a reținut:
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul IG a solicitat obligarea pârâtei SCCDSAC la încheierea unei convenții cadru având ca obiect stabilirea condițiilor de exercitare a drepturilor de uz și servitute asupra terenului proprietatea reclamantului în temeiul art. 12 alin.6 din Legea nr. 123/2012.
Articolul 12 alineatul 6 prevede posibilitatea proprietarilor terenurilor afectate de exercitarea drepturilor de uz și de servitute de către titularii de licențe și autorizații de a încheia o convenție în conformitate cu prevederile alin. 5.
Potrivit art. 12 alineatul 5 exercitarea drepturilor de uz și de servitute asupra proprietăților private afectate de capacitățile energetice, care se vor realiza după intrarea în vigoare a prezentei legi, se face în conformitate cu regulile procedurale privind condițiile și termenii referitori la durata, conținutul și limitele de exercitare a acestor drepturi, prevăzute într-o convenție-cadru, precum și pentru determinarea cuantumului indemnizațiilor, a despăgubirilor și a modului de plată a acestora, care se aprobă, împreună cu convenția-cadru, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului de resort.
Textul art. 12 alineatul 5 se referă la proprietățile private afectate de capacități energetice realizate după intrarea în vigoare a Legii nr. 123/2012.
Ca urmare, din interpretarea coroborată a alineatelor 5 și 6 ale art.12 rezultă clar că posibilitatea încheierii convenției privește doar situația proprietarilor ale căror terenuri au fost afectate de capacități energetice realizate după data intrării în vigoare a Legii nr. 123/2012.
Or, capacitatea energetică care afectează terenul proprietatea reclamantului a fost dată în folosință la data de 01.07.1989, așa cum rezultă din fișa de inventar de la filele 40-41 dosar fond, deci anterior intrării în vigoare a Legii nr. 123/2012.
Lipsa răspunsului la interogatoriu a pârâtei nu poate conduce la recunoașterea tacită a pretenției reclamantului privind obligarea la încheierea convenției întrucât, așa cum am arătat, dispozițiile legale nu permit încheierea unei astfel de convenții pentru exercitarea drepturilor de uz și servitute asupra proprietății private afectate de capacități energetice realizate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 123/2012.
În consecință, cum instanța de fond a apreciat corect asupra materialului probator existent la dosar și a interpretat corect dispozițiile legale incidente în speță, Curtea, în temeiul art. 480 NCPC, a respins apelul ca nefondat.
| ← Anulare act administrativ. Jurisprudență | înregistrare tardivă naştere . Jurisprudență Cereri → |
|---|
